3,388 matches
-
cea contrafăcută. Studiile făcute de biografii lui Iscovescu nu au putut duce la identificarea parcursului educațional al acestuia și mai ales a modului cum a evoluat el în domeniul picturii în perioada copilăriei și a adolescenței. Marin Nicolau a făcut presupuneri fără a aduce surse credibile, cum că Barbu Iscovescu ar fi urmat cursurile vreunei școli elementare bucureștene după care "poate" a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, fiind coleg cu Nicolae Bălcescu. Tot Nicolau și-a exprimat rezerva asupra propriei
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Nicolau și-a exprimat rezerva asupra propriei ipoteze aducând argumentul că artistul a făcut parte dintr-o familie foarte săracă care nu-și putea permite asemenea chetuieli de școlarizare. Dan Grigorescu și Marin Nicolau au făcut supoziții vizavi de o presupunere mai apropiată de adevăr care ar enunța faptul că Barbu Iscovescu ar fi fost un autodidact într-ale picturii, tocmai pentru că fundamentul său artistic s-ar regăsi în îndeletnicirea de iconar și pictor de biserici a tatălui său. După cum se
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
bursa de studii i-a fost anulată, pentru ultimii doi ani 1842 - 1843 neexistând alte precizări ale biografilor care să ateste vreo ipoteză care să amintească sursele de finanțare a șederii lui Iscovescu la Viena. Jianu a făcut totuși o presupunere că artistul ar fi trăit din realizarea de decorațiuni de teatru, fapt care l-ar plasa pe Iscovescu printre primii artiști de origine română care au activat în acest gen artistic, el fiind un precursor. Același biograf, nu a spus
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
putut rezolva din cauza lipsei materialelor documentare care să specifice fără echivoc rolul pe care Iscovescu l-ar fi avut în deplasările sale în străinătate, în Ardeal, în Țara Moților, la Brașov, la Focșani sau București. Elocvent în acest sens stă presupunerea pe care Ionel Jianu o face vis-a-vis de misiunile pe care Iscovescu le-a avut în deplasarea sa de la Brașov la București sau Oltenia în anul 1848. Cum tot Ionel Jianu a precizat că nu există documente care să ateste
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
construcției identității personale. Deseori, poveștile lui devin suprarealiste, pe măsură ce personajul principal descoperă că viața lui cotidiană este controlată de o entitate puternică (ca în "Ubik"), vaste conspirații politice, sau vicisitudinile unui povestitor nedemn de încredere. "Toată opera sa începe cu presupunerea că nu poate exista o singură realitate obiectivă", scrie autorul science fiction Charles Platt. Totul este o problemă de percepție. Pământul îți poate aluneca de sub picioare. Protagonistul poate realiza că se află în visul altei persoane, sau poate intra într-
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
susținută de prezentatorul Jeremy Clarkson, se referă la presupusa albire a dinților lui Hammond după ce a fost prins uitându-se pe siteuri specializate în albirea dinților în emisiunea sa "Richard Hammond's 5 O'Clock Show". Hammond a negat aceste presupuneri și i-a spus lui Clarkson: "Ai mei s-au albit în același fel în care ai tăi s-au înverzit". Această frază a fost auzită prima dată public la spectacolul MPH și a fost mai târziu repetată în emisiune
Richard Hammond () [Corola-website/Science/304245_a_305574]
-
și-a albit dinții, și a fost poreclit de Clarkson ca fiind "hamsterul rezident" al "Top Gear". Emisiunile sale din timpul zilei care au urmat emisiunii sale "Emisiunea de la 5 a lui Richard Hammond" de la ITV1 a adus asupra sa presupuneri despre interesul său pentru legume cu forme ciudate, totodată cu glumele lui Clarkson care i-a spus "Phillip Schofield" în timpul ediței speciale realizate cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă. May și-a căpătat apelativul de "Căpitanul Încetineală", pentru că are un stil
Top Gear () [Corola-website/Science/304265_a_305594]
-
ar fi fost lipsit de elementul surpriză si de posibilitatea de manevră. Mai mult decât atât, câmpiile din estul Germaniei, fără obstacole naturale majore, nu pot fi considerate propice războiului de apărare. Totuși, această teorie se bazează pe mai multe presupuneri, pe fapte și dovezi incomplete. Flota combinată japoneză a atacat baza navală americană de la Pearl Harbor în speranța distrugerii navelor flotei americane din Pacific aflate la ancoră. Deși japonezii erau conștienți că americanii aveau capacitatea de a construi nave care
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
experimentul de fisiune de la Columbia University să fi fost realizat. La conferință, Bohr și Fermi au discutat problema fisiunii și, în particular, Fermi a menționat posibilitatea ca pe durata procesului să fie emiși neutroni. Deși acest lucru era doar o presupunere, erau evidente implicațiile sale privind posibilitatea unei reacții nucleare în lanț. „Reacția în lanț” era cunoscută la aceea vreme ca un fenomen chimic, dar procese analoge în fizica nucleară, folosind neutroni, au fost anticipate încă dinainte de 1933 de Leo Szilard
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
a evoluției fundamentata pe ideea selecției naturale, văzută că proces care implică o concurență diferențiată între replicatori. Prin urmare, teoreticienii problemei memelor urmăresc niște analogii stricte cu genă sferei culturale, care poate juca rolul unui replicator. Richard Dawkins face aceasta presupunere pornind de la ipoteza omului ca subiect al colonizării de către replicatori. Din acest punct de vedere, memele sunt necesare pentru eliberarea speciei umane de o formă de determinism biologic. Trebuie să fim atenți, totuși, să nu amestecăm biologicul cu culturalul. Dacă
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice. Savanții folosesc observația și raționamentul pentru a propune explicații provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existența sau nonexistența supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebuie să fie reproductibile
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
1927), consideră filosofia ca o metodă diferită de știință și pune pe primul plan ca disciplină în procesul de cunoaștere Ontologia fenomenologică. Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului. Fenomenologia a avut o mare influență asupra psihologiei contemporane și, în mod general, asupra epistemologiei. Pornindu-se de la lucrările
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
demonstra că toate numerele au o unică descompunere în factori primi. Dacă se presupune contrariul, și anume că există două factorizări independente ale lui "L" în "m" respectiv "n" factori primi Întrucât toate numerele prime "p" divid pe "L" conform presupunerii, atunci fiecare dintre ele divide unul dintre factorii "q"; întrucât fiecare "q" este și el prim, atunci înseamnă că "p" = "q". Împărțind iterativ la factorii "p" rezultă că fiecare "p" are un corespondent "q"; cele două descompuneri în factori primi
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
un nou ciclu. În legătură cu dispariția civilizației maya, s-au presupus mai multe variante - se bănuiesc: o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revoluție lentă a masei țărănești contra elitei religioase și aristocratice, etc. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariția civilizației mayașe continuând să rămână pentru noi un mister. Aztecii, veniți din sud, s-au stabilit în secolul al XIV-lea pe teritoriul de azi al Mexicului, unde și-au construit capitala, Tenochtitlan. Prin războaie și-au impus dominația
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
căutat să născocească, prin speculații lingvistice și jocuri de cuvinte (midreshey milim), o explicație diferită, neaoșa, a numelui orașului. Astfel în Talmudul babilonean (Masehet Meghila p. 1,1) Rabinul Irmiya a legat numele Tiberias de cuvântul ebraic „tabur” („buric”), emițând presupunerea că este așezat în buricul Țării lui Israel (Tabur Eretz Israel). După alta opinie, cea a lui Rabba, i se spune așa pentru că e frumos la înfățișare: "tova ryiatá" - „טובה ראייתה”. Porecla „Buricul Țării” a fost agreată în epoca recentă
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
a permis să se desfășoare după ce agenții lui s-au infiltrat, în scopuri de propagandă. din 1678 a stârnit un nou interes față de complotul prafului de pușcă, rezultatul fiind o carte de , episcop de Lincoln, în care se respingea „o presupunere îndrăzneață și lipsită de temei că toate acestea au fost o urzeală a secretarului Cecil”. În 1897, părintele John Gerard de la , care purta numele lui (care, după descoperirea complotului, a evitat capturarea), a scris o relatare intitulată " Ce a fost
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
un proces cvasistatic este și reversibil, ceea ce vom și presupune. Deasemenea, vom presupune (pentru simplitate) că, la parametrii geometrici fixați, corespondența între "U" și "x" este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă îndeplinește presupunerile (A) și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri geometrici (x, x, ..., x), există un proces adiabatic cvasistatic prin care se poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
în secolul al XIII-lea, deci nu putea fi opera lui Sæmundr. Cu toate acestea, cântecele din Codex Regius sunt cunoscute și sub numele de "Edda Sæmundar", "Edda lui Sæmundr", în opoziție cu "Edda Snorra", "Edda lui Snorri". Pornind de la presupunerea că Sæmundr, care a trăit cu un secol înaintea lui Snorri, ar fi redactorul culegerii de cântece din "Codex Regius" și ținând cont de caracterul arhaic al majorității cântecelor păstrate în acest manuscris, s-a crezut că această culegere i-
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
prin anul 1468. În anul 1470 moare Jacopo Bellini. Singurul moștenitor al atelierului este fiul cel mai mare, Gentile. Specialiștii și cercetătorii presupun că Gentile a fost fiul legitim al lui Jacopo Bellini, nu și Giovanni. Dovezi sigure ale acestei presupuneri nu s-au găsit, încă, dar presupunerea se bazează pe faptul că Anna, soția lui Jacopo nu l-a nominalizat și pe Giovanni alături de ceilalți fii în testamentul din anul 1471. În schimb, Giovanni se bucură de o popularitate tot
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Jacopo Bellini. Singurul moștenitor al atelierului este fiul cel mai mare, Gentile. Specialiștii și cercetătorii presupun că Gentile a fost fiul legitim al lui Jacopo Bellini, nu și Giovanni. Dovezi sigure ale acestei presupuneri nu s-au găsit, încă, dar presupunerea se bazează pe faptul că Anna, soția lui Jacopo nu l-a nominalizat și pe Giovanni alături de ceilalți fii în testamentul din anul 1471. În schimb, Giovanni se bucură de o popularitate tot mai mare în Veneția și, în 1479
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
un număr par de electroni în înveliș și mai ales opt electroni, aranjați în mod normal simetric în cele opt colțuri ale unui cub. În 1922 Niels Bohr a arătat că sistemul periodic al elementelor poate fi explicat pornind de la presupunerea că anumite numere de electroni (cum ar fi 2, 8 și 18) corespund unor "învelișuri închise" stabile. Pauli a căutat o explicație pentru aceste numere care erau la început doar empirice. În același timp, el încerca să explice rezultatele experimentale
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul înfricoșător contrastează puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din bogata litografie a acelor vremuri. Barbu Theodorescu face presupunerea că acest portret s-ar putea să fie o confuzie. Cu totul altfel este portretizat Mihai Viteazul în lucrarea făcută de Lecca în anul 1845. Ca și concluzie, portretul publicat de Lecca în revista "Biblioteca românească" este cel mai slab
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
monahală despre care se știe că viețuia în apropierea Romanului, dincolo de limita sudică a acestuia. Toate acestea ne îndreptățesc să considerăm că Romanul se afla într-o zonă cu o populație numeroasă, de veche tradiție ortodoxă, ceea ce ar justifica și presupunerea că una dintre "episcopiile schismatice" pomenite în scrisoarea papală din 1234 ar fi avut reședința aici. De altfel, episcopul Melchisedec Ștefănescu, cărturar și istoric de mare prestigiu, membru al Academiei Române, considera - într-una din lucrările sale - că eparhia ortodoxă cu
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
de aragonite, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei, începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]