3,419 matches
-
cotei de energie electrică se face, anual, prin hotărâre a Guvernului, ca urmare a unor analize a A.N.R.E, iar stabilirea anuală a nivelului cotei de energie electrică, în funcție de exigențele sistemului energetic, nu are semnificația lipsei de claritate și previzibilitate a normelor legale criticate. 32. Referitor la prevederile art. 6 alin. (2^1), (2^2) și (9) din Legea nr. 220/2008 , Curtea mai reține că acestea instituie reguli privind amânarea temporară a tranzacționării unui număr de certificate verzi, în
DECIZIE nr. 665 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (4^1) şi (4^2) şi ale art. 6 alin. (2^1), (2^2) şi (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280376_a_281705]
-
întrucât ar echivala cu o privare de proprietate, în lipsa unei cauze de utilitate publică și fără acordarea de despăgubiri. Totodată, susține că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de claritate și de previzibilitate, deoarece nu prevăd expressis verbis dacă măsura suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. În acest sens invocă dispozițiile
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
și de bună-credință ai fondului forestier ar reprezenta o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, întrucât dobânditorii ulteriori nu sunt vizați de dispozițiile art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice constituie o garanție a principiului securității juridice. Astfel, într-o bogată jurisprudență, Curtea de contencios al drepturilor omului a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
nr. 374/2006 . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice constituie o garanție a principiului securității juridice. Astfel, într-o bogată jurisprudență, Curtea de contencios al drepturilor omului a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigențe (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
cauza de față. 21. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 , raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție, autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și de previzibilitate, deoarece nu prevăd expressis verbis dacă măsura suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. Cu privire la această critică se reține
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat, de principiu, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
la chestiunea de drept ce constituie obiectul sesizării au fost identificate următoarele considerente relevante în jurisprudența Curții Constituționale: 31. "În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt lipsite de previzibilitate, prin Decizia nr. 1.067 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, referitor la aceleași critici de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 79 din ordonanța de urgență analizată, Curtea a
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
deduse judecății. (...) Considerentele deciziei anterior enunțate sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul de față, dispozițiile art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 caracterizându-se prin generalitate, și nu prin lipsă de precizie sau previzibilitate (...) Așadar, revine instanțelor judecătorești sarcina de a stabili dacă agenții constatatori au competența de a încheia procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții, săvârșite anterior momentului constatării, într-un loc în care organul constatator nu a fost prezent." *2
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
se regăsește în jurisprudența Curții Constituționale, care, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , a reținut că dispoziția legală criticată se caracterizează prin generalitate, și nu prin lipsă de precizie sau previzibilitate, revenind instanțelor judecătorești sarcina de a stabili dacă agenții constatatori au competența de a încheia procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții, săvârșite anterior momentului constatării, într-un loc în care agentul constatator nu a fost prezent ( Decizia Curții
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
Ion Dogaru într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a acestora. De asemenea, în privința dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și ale art. 75 lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004 , autorul susține că, deși normele evocate reglementează elemente privind conflictul de interese
DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Or, criticile de neconstituționalitate nu vizează aceste aspecte ce constituie garanții ale dreptului la un proces echitabil, ci lipsa de previzibilitate a dispozițiilor art. 75 lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004 , ceea ce, în opinia autorului excepției, poate conduce la interpretări divergente ale instanțelor judecătorești cu privire la existența unor conflicte de interese. Pe de altă parte, Curtea a reținut că
DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
de a elabora, anual, proiectul bugetului de stat și al asigurărilor sociale. Potrivit jurisprudenței Curții, art. 138 alin. (5) din Constituție se referă tocmai la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, respectiv "acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar" ( Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , paragraful 58, citată în Decizia
DECIZIE nr. 764 din 14 decembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]
-
de a se reveni asupra acestora, fie în sensul reducerii, fie al înlăturării lor, prin intermediul unei contestații la executare, remediu procesual ce nu este propriu materiei contenciosului administrativ. Or, legea, inclusiv cea procedurală, trebuie să se caracterizeze prin accesibilitate și previzibilitate în aplicarea sa, tocmai pentru a nu genera posibilitatea unor interpretări divergente, cu consecințe asupra modului de desfășurare a acestor procese, afectându-se astfel principiul echității procedurii, universal recunoscut de legiuitorul constituant, indiferent de materie și specializare. 19. În dosarele
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Referitor la această critică privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale relativă la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
atât refugiații, persoanele deplasate intern, persoanele strămutate, cât și gazdele acestora, concentrându-se pe vulnerabilitățile și capacitățile acestor categorii; - este necesară realizarea unei sinergii între actorii umanitari și cei pentru dezvoltare, în ceea ce privește schimbul de informații privind analizele, realizarea de programe, previzibilitatea și flexibilitatea finanțării, inclusiv la nivel local, acolo unde are loc o creștere a răspunsurilor inovative, pentru a promova reziliența și autonomia persoanelor deplasate forțat prin educație de calitate, acces la oportunități economice și protecție socială. 4. Apreciază că: - în
HOTĂRÂRE nr. 82 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Vieţi demne: de la dependenţa de ajutor la autonomie - Strămutarea forţată şi dezvoltarea COM (2016) 234. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275576_a_276905]
-
creștere graduală pentru atingerea nivelului de 2% din PIB în anul 2017 și menținerea acestuia în următorii 10 ani, conform Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare. Acest nivel permite susținerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare pentru asigurarea previzibilității politicii de înzestrare cu tehnică de luptă modernă, precum și îmbunătățirea permanentă a calității vieții personalului militar și civil. Totodată, cu resursele financiare asigurate prin programele, proiectele și inițiativele NATO sau UE se dezvoltă capabilitățile care sprijină atât îndeplinirea angajamentelor asumate
STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI din 28 septembrie 2016 Forţe armate moderne, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275746_a_277075]
-
și reprezintă ansamblul percepțiilor unor terți privind intențiile, determinarea și capacitatea instituției militare de a-și asuma și a duce la îndeplinire obiectivele care privesc asigurarea apărării naționale în raport cu angajamentele asumate. Depinde de: continuitate în promovarea unor principii și valori; previzibilitate, pe termen mediu și lung, în ducerea la îndeplinire a deciziilor asumate; transparență în planificarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor asumate; dezvoltarea de capabilități militare, la nivel național sau în cadru multinațional; - abordarea și planificarea interinstituțională constituie conceptul fundamental de operare
STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI din 28 septembrie 2016 Forţe armate moderne, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275746_a_277075]
-
Poporului apreciază că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) și nici ale art. 16 din Constituție, textele de lege criticate fiind aplicabile fără discriminări oricărei persoane aflate în ipoteza reglementată de lege. 9. În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea unui text de lege, Avocatul Poporului apreciază că, așa cum s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod constant, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Drept consecință logică a principiului conform căruia legile
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
obiective și raționale. 6. Cu privire la dispozițiile art. 159 alin. (2) din Codul penal, instanța de judecată, autoare a excepției, apreciază că acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât sunt lipsite de claritate și precizie, ca elemente ale previzibilității legii, absolut necesare pentru a asigura calitatea acesteia. Astfel, din textul de lege criticat rezultă - ca efect al împăcării - că, ulterior, nu mai poate fi exercitată o acțiune civilă ce derivă din infracțiunea pentru care s-a stins procesul penal
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
norme de incriminare. 23. De asemenea, Curtea constată că nu este întemeiată nici critica adusă dispozițiilor art. 159 alin. (2) din Codul penal prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, pe motivul lipsei de claritate, precizie și previzibilitate. Din dispozițiile art. 159 alin. (2) din Codul penal reiese că împăcarea, pe lângă faptul că înlătură răspunderea penală, stinge și acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal, acțiune care constituie un accesoriu al celei penale, astfel că dispozițiile de lege criticate
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
oportunității reglementării unei proceduri nejurisdicționale, supuse unui eventual control judecătoresc a posteriori, pentru emiterea, de către notarul public, a titlurilor executorii referitoare la creanțe necontestate. Astfel normele preconizate la art. 13^1 din Legea nr. 36/1995 nu răspund exigențelor de previzibilitate, în condițiile în care nu sunt reglementate sau sunt normate extrem de lapidar ori confuz cel puțin următoarele aspecte: domeniul de aplicare, condițiile de admisibilitate, noțiunea de creanță necontestată, procedura efectivă de emitere a titlului executoriu, modalitățile de garantare a dreptului
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
la instanță și căile de atac). Lipsa unor mecanisme clare de informare a debitorului și a unor prescripții cu privire la mijloacele pe care acesta le-ar putea folosi pentru a combate pretențiile creditorului determină ca reglementarea preconizată să fie lipsită de previzibilitate, permițând să planeze incertitudinea asupra unor aspecte care conduc direct la invocarea forței coercitive a statului în raporturile de drept privat. Pe de altă parte, nu numai că suntem în prezența unor reglementări insuficiente, dar normele preconizate sunt paralele cu
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]