12,837 matches
-
kilograme de zahăr, ca să facem dulceață de mure. La bar era nuntă mare. Un ginere ca bradul, bărbat tînăr și puternic și o mireasă frumoasă, delicată, cu rochie albă, fericită, brunetă, cu zulufi în jurul frunții ... care dansa înconjurată de cîteva prietene, în timp ce bărbații o priveau de pe margine, cu admirație! Lăutarii, doi blonzi pasionați de muzică, unul cu acordeonul și cu vocea și celălalt cu o orgă electronică, creau atmosfera specifică petrecerilor și, mă gîndesc că, dacă lui Beethoven nu i-ar
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
De cînd nu ne mai văzuserăm? Sami, facem chef. Stai așa, că am văzut-o pe una ... S-o întreb de fete. Luăm două și batem toate barurile și discotecile în noaptea asta ... Tipa mi-a spus că are două prietene pentru noi. Fete bune. Le sună ea și le cheamă. M-am întors la Sami. De mult timp mă bătea la cap să-mi fac o fabrică de pîine, că îmi aduce el cuptor din Turcia, unde are prieteni. Sami
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Am încremenit: Ce sînt alea? am întrebat-o pe fată. Niște sticle. Doamna mi-a spus să le arunc după ce plecați dumneavoastră. După cîteva zile, am întrebat-o de sticle. Cine bea whiski la noi în casă, femeie? Cum cine? Prietena lui Ionuț, Alina. Cum să bea Alina atîta whiski? Păi, nu murea? N-ai văzut că, atunci cînd vine la noi, nu iese din cameră? Mă prostea în față. Dar unde ținea băutura? Am lăsat să treacă timpul și, într-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
medicamente, parcă era drogată. Geta desfăcu mâinile și o îmbrățișă așezându-și capul pe umărul ei. Aceasta, la rândul ei o strânse în brațe și plânseră amândouă, una, în brațele celeilalte. Dispăruse toată antipatia între cele două femei; parcă erau prietene de când lumea! - Frusina, spuse Geta, desprinzându-se de ea și așezându-se pe pat, știu că George își dorea foarte mult să se însoare cu tine! M-am gândit să te îmbraci în rochie de mireasă când îl vom conduce
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian Vip”, „Observator”, precum și cu reviste de renume din țară, ca de pildă, „Provincia Corvina”, „Familia”, „ARP”, etc. - Între 2004-2006 ați fost Președintele LARG (Liga Asociațiilor Româno-Germane din Germania). Când s-a înființat această ligă și ce rol a
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
decât să o iei de la început. Să vă spun o întâmplare, dintr-un accident s-a nascut o lucrare, lucram la o coloană și i s-au rupt niște aripi și mi-amintesc că atunci a venit în atelier o prietenă foarte bună, actrița, și m-a întrebat: „ Tu nu poți să faci o coloană din formă această a vânătorului „ Și a luat vânătorul de pe stativ, l-a răsucit de vreo trei- patru ori și atunci în mișcarea vânătorului am văzut
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
o poveste, ci este o experiență adevărată, care mi-a dat semnificație și scop în viață. De atunci pot să spun cu toată inima: „Da, acum sunt fericit!”. Când L-am primit pe Isus Cristos în inima mea, aveam o prietenă. După un an de zile, ne-am despărțit. Pentru mine a fost foarte grea despărțirea. Am fost foarte supărat, parcă a căzut pământul peste mine. M-am pus în genunchi în camera mea și m-am rugat: „Doamne, ajută-mă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360858_a_362187]
-
și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (1986), AȘA CUM SUNT (1989), HOTARUL DE
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
apărut. Și ce materiale! Îmi era greu să aleg ceva pentru vârsta ori fizicul meu și, fără să vreau, mi-am amintit de o întâmplare referitoare la slip... S-a întâmplat pe vremea în care studiam la Constanța. Aveam o prietenă undeva, într-un oraș de munte, care, pe nepusă masă, m-a anunțat că "mâine sosesc la Eforie Sud și mă voi caza la hotel "Splendid!" Până sa intervin eu cu vreo întrebare lămuritoare, telefonul s-a închis. L-am
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
mării. Practic, cel puțin din punctul meu de vedere, nu se putea face o expunere uniforma, științifică, la soare. Nu am reușit să mă întind pe burtă pentru a mă bronza pe spate și nici chiar într-o poziție laterală. Prietena mea mă dorea întins numai pe spate, pentru a mă putea privi lung și a-mi vorbi ori a mă asculta în timp ce mă mângâia ușor pe piept, mă ungea cu o alifie frumos mirositoare ori își așeza capul pe pieptul
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
cu coada ochiului și o vedeam atât de liniștită și, aparent, indiferentă. Mă abțineam cât puteam de bine. Greu, dar mă abțineam. Tocmai când nu mai știam cum sa mă mai eliberez de apropierea fierbinte a trupului și mâinilor ei, prietena mea s-a plâns că nu se simte bine și a considerat că-și va reveni doar după o mică plimbare pe faleză, la umbră. Mama ei, ușor de lămurit ori cu mai multă minte decât mine, a înțeles și
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
de șampanie. Aveau, slavă Domnului, ce sărbători! - Bine ai venit, dragă Adela! E timpul să te familiarizezi cu noi! Eu sunt Maria, nepoata pictorului Cristache, cel în casa căruia locuiesc părinții tăi. - Mulțumesc, răspunse Adela. Am înțeles că Arion, tatăl prietenei mele, ne-au luat apartamentul. Știu și că domnul Tudor Cristache a fost ucis. Regret enorm, dar sunt fericită că tatăl meu a înfruntat moartea iar mama s-a luptat cu cerbicia oamenilor fără scrupule. Dan Simionescu urmărea atent reacțiile
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
un sanatoriu, m-am simțit singură și deznădăjduită. - Ei, începu comisarul, fiica voastră a trecut prin momente la fel de nefaste precum voi. I s-au înscenat niște fapte grave, chiar de cel care v-a luat locuința. Era tatăl unei bune prietene a ei, așadar îi inspira încredere, deși începuse s-o curteze, se simțea ofensat că Adela nu-i răspundea avansurilor sale. Apoi, un acolit al acestei familii, traficant de droguri, a profitat de naivitatea ei și i-a cerut să
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
a fost nevoită să-și scoată ghetele ca apoi să le încalțe provizoriu din nou. Pantalonii erau prea mulați pe piciorul său, ca să-i poată scoate peste ghete. La revenirea lui Mircea lângă stâncă, acesta a rămas înmărmurit de imaginea prietenei sale găsită în plin vârf de munte, etalându-și trupul, adevărat, un corp ca o sculptură în marmură, însă prea descoperit, pentru a fi prezentat la asemenea înălțime. Nu era mare diferență între ce se întâmpla cu ea pe vârf
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
a acceptat să schimbe postul meu din tehnician în inginer zootehnic. Mă simt deja jignită. - Faci cum crezi că este mai bine pentru tine. Ce pot să spun eu? Decât că ne vei lipsi și ca colegă cât și ca prietenă. După ce Ramona a plecat de la spital, la fel de nedumerită asupra accidentului după cum a venit, în schimb foarte mulțumită că va scăpa de pericolul prezenței sale și ca femeie și ca posibilă rivală la postul de șef de fermă, Săndica încerca din
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
turism. Fiica este șef de cadre la Întreprinderea de Hoteluri și Restaurante Eforie Nord și fiul șef de restaurant la Mangalia al aceleași societăți. Ce zici, au sau nu bani? - Și dintre colege nu ți-ai făcut și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
la munte? - De ce nu? Nu mă iei și pe mine? - Da... dar... eu vreau să plec cu cineva și nu știu dacă v-ați simți bine împreună. - Deci totuși există o femeie în viața ta. - Da, am de curând o prietenă și i-am promis că o invit la munte câteva zile. - Frumoasă? - Suficient de frumoasă ca bărbații să întoarcă privirea după ea. - Chiar așa de frumoasă este? Când ne-o prezinți și nouă? - Nu știu cum vor evolua lucrurile. Ne cunoaștem doar
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
să-l ignor deci. Și să mă fac că nu s-a întâmplat nimic? Eu vorbesc însă de cei care mi-au făcut asta.. Cum să mă comport deci? Să-i iert? -Da, spuse calm ucenicul. Altă cale nu este prietene. Mai întâi trebuie să uiți și să ierți celor ce ți-au făcut aceasta, dar nu-i de ajuns doar acest lucru. Trebuie să încerci să-i și iubești pe cei care ți-au făcut lucrul acesta fiindcă ți-au
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
află că e mort, dar odată ce află că e mort, el e deja viu! -Hmm! Ciudată logică. Nu vă înțeleg pe voi ăștia ucenicii Lui, spuse pufnind Baraba. Voi ucenicii și adepții învățătorului vostru nu trăiți într-o lume reală prietene ci într-o lume a presupunerilor, care e mai amețitoare și mai nesigură decât vinul acesta. Tăcură amândoi. În han intrase un grup de studenți gălăgioși împreună cu profesorul lor care fără să dea atenție celor doi se așezară la o
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
începu apoi să râdă binedispus. Ucenicul nu spuse nimic, doar continuă să-și ștergă sângele de la nas, care se mai oprise între timp. -Răspunde! spuse Baraba cu asprime și cu mâna încă întinsă peste masă. -Ce-aș putea să-ți spun prietene? îi răspunse ucenicul ezitând. Dumnezeu a întărit legea veche pe ideea: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte sau sânge pentru sânge, după cum ai adăugat chiar tu. Trist este că oamenii nu s-au mulțumit cu formula aceasta. Ei au dus
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
pe acesta cu gândul că eu sunt un neghiob, un fricos sau un laș dacă sunt lovit? În nici un caz! Mai bine mor cu el de gât! spuse Baraba încrâncenat. Ucenicul nu păru însă descumpănit. -Tot vorbeai de respectarea legii prietene...! Iată! Strângând de gât pe adversarul tău calci legea Domnului care spune să nu ucizi! -Taci acum! se răsti Baraba. Vorbești ca un grec, mai spuse el prefăcându-se de astă dată a nu mai fi supărat. -Cum adică? întrebă
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
toate inimile. El va înțelege despre ce e vorba. Ucenicul îl privi nedumerit și păru că se gândește la ceva. Baraba îl privi cu interes aplecându-se deasupra mesei. -Am priceput, veni răspunsul. -Atunci la ce te gândești atâta? -Iertare prietene dar mă gândeam la învățătorul nostru care ne-a spus că acolo unde îți este comoara ta acolo îți este și inima ta. Baraba îl privi surprins și rămase nemișcat. ,,Cum de știe acesta de comoara mea?” gândi el. -Ascultă
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
alăturată a rămas luminată din tot Pickeringul fiind conectate la o linie separată. Am sunat pe la prietenii oropsiți de această năpastă să le oferim adăpost în casa noastră la lumină și căldură. În curând s-a umplut casa cu familii prietene și s-a încins o mare veselie în Ajun de Crăciun. Așa am sărbătorit cu anticipație ziua de naștere a Andaluzei. În ziua plecării am ajuns, totuși, cu bine la aeroport, deși ne temeam că vom întâmpina dificultăți și poate
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
și politice ale Europei, încărcat de frumuseți, de istorie, de cultură și mai ales de muzică. L-am mai vizitat cu 15 ani în urmă, dar cu toate acestea visările din tinerețe și puternica impresie pe care o lăsaseră povestirile prietenei noastre, scriitoarea Gabriela Căluțiu Sonnenberg despre farmecul Vienei în care și-a petrecut o anumită perioadă a studiilor mă îndemnau să caut din priviri întruchiparea lor, privindu-le prin altă prismă. Superbul oraș Viena ne-a cucerit de la primul contact
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
nu doar dintr-o politețe sau complezanta... fapt care m-a încurajat să continui. La un moment dat, fără să conștientizez acest lucru, m-am trezit cu aproximativ 20-25 de poezii traduse. La acest punct, cândva prin martie 2012, o prietenă comună m-a pus în legătură cu redactorul șef al Editurii Minerva, Ana Munteanu, fiica ilustrului profesor și redactor Romul Munteanu. I-am expus printr-un email proiectul meu, trimițâdu-i și câteva mostre. Mă așteptam la un refuz mai mult sau mai
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]