95,170 matches
-
a-ți (sic!) avut-o anul trecut, citindu-mi textele și apoi așezân-du-le din punct de vedere critic și literar pe scara valorilor culturale...". Rămân stupefiată de ridicolul interpretării pe care o dați, de aerul patetic, teatral (Cu capul sus, privirea înainte...) al declarației. Dacă vi s-a părut interesant și în folosul dvs. să amintiți de o scară a valorilor culturale (!?) v-ați asumat și riscul de a vă fi înșelat în aprecieri. "Mesajul dumneavoastră - continuați grandilocvent - transmis prin intermediul revistei
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
al poeziei, cu care se mândrește. Cum altfel decât transcriind aici, întocmai, un poem ce nu poate fi decât o continuare a Ochiului din umbră. înger sălbatic: "înger sălbatic, asemenea ochiului din umbră,/ Privești imagini tentante, carnale,/ Le devori cu privirea și cauți să sfârșești acest joc/ Privindu-ți chipul în oglinda goală./ Te retragi din abis cu mersul privirii de rac/ Și concepi, ideea de a mai copilări odată.// Iată, acest înger sălbatic se preumblă,/ Așteaptă clipe în șir dragostea
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
o continuare a Ochiului din umbră. înger sălbatic: "înger sălbatic, asemenea ochiului din umbră,/ Privești imagini tentante, carnale,/ Le devori cu privirea și cauți să sfârșești acest joc/ Privindu-ți chipul în oglinda goală./ Te retragi din abis cu mersul privirii de rac/ Și concepi, ideea de a mai copilări odată.// Iată, acest înger sălbatic se preumblă,/ Așteaptă clipe în șir dragostea maternă/ Pierdută la o vârstă, când se schimbă învelișul celebral, (sic!)/ și clipele frumoase se adună/ ca un ecou
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
râs acasă, nu-i ajung dezvăluirile în serie ale lui Vadim și-ale celorlalți foști colegi de partid - acum d-na Buruiană își caută dreptatea deșuchiată în Europa! Turnători dovediți, în loc să-și toarne cenușă în cap, să fugă departe de privirile dezaprobatoare, își clamează ba "patriotismul", ba "competența științifică", ba "măreția personalității". Plagiatori nerușinați și hoți de voturi pozează în reformatori și apostoli ai cinstei și legalității, lăsând pe alții să-și ceară scuze. Activiști venali și securiști reprofilați în oameni
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
de Clubul Fiarelor Ce Luptă Împotriva Petelor... Solare, organism afiliat Mișcării Internaționale Neofeministe, cu sediul la... Bruxelles, ca toate organizațiile majore, vădit respectuoase (...) Întredeschid un ochi contaminată de noul mers al lumii, cel stîng... atît încît să-l cern cu privirea pe Abhsurd, viu și periculos de aproape de suflet... îngrijorat că sunt o alintată plîngăcioasă". Alintată într-adevăr de cuvintele pe care le angajează într-un joc amețitor, Florica Bud parodiază discursul prozastic tradițional și, implicit, perspectiva rațională, cuminte, asupra lumii
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală! Dar țineam sus capul. Când ne-am întors de pe linia a cincea înapoi, spre linia a patra, halt! Nu ne lăsau în est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare... Aruncam priviri disperate în urmă, spre colonelul fatal. Care, sesizând situația, făcu santinelei un semn energic. Și astfel, răsuflând ușurați, intra-răm, a doua oară, în Berlinul de Est. Dimineața, eram la Budapesta. Or, când ajungi la Budapesta, e ca și cum ai fi gata
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
acestuia. Răspunsul este foarte simplu: n-ar fi putut! Mai pe șest, mai pe față, ei au trudit din greu, de-a lungul timpului, să pătrundă în tainele nudului, în semnificația atitudinilor, în limbajul gesturilor și în chemarea surdă a privirilor (pentru că la chemarea explicită a modelelor au fost prezenți întotdeauna cu mult simț de răspundere, adică fără ezitări și fără ambiguități). O lucrare precum Originea lumii, de pildă, pe care Courbet a realizat-o cu mult curaj pentru vremea aceea
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
poeți români contemporani". A cere mai puțină considerație, printre atâția autori care se îmbulzesc spre primul loc în schimbătoarea sa ierarhie, mi-ar părea o ipocrizie. Un caricaturist al vremii, Neagu Rădulescu, mă înfățișa (în 1966) întins pe plajă, cu privirea spre... o clepsidră-jucărie, și-mi transcria gândul: "Noroc că timpul lucrează pentru mine!" Timpul lucrează pentru și contra noastră, e o treabă binecunoscută. Il ne faut pas se désunir, spune o maximă populară franceză, trebuie să rămâi strâns unit cu
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
în descendența lirică a acestuia. La prima vedere, și "Pământ de pază" (devenită ulterior "Insulă") l-ar "relua" întrucâtva pe Ion Barbu. Visam o insulă enormă ieșind din mare în neștire și-i căutam duios o formă, alcătuind-o din privire: muntoasă ca o lună nouă, cu piscuri ațintite, pure, c-un râu o împărțeam în două, o adunam cu o pădure. (...) Al doilea poem hotărât ratat din Clepsidra (însumând 50 de versuri) este "Lanțul". Încă o dată, Ťanecdotať povestirii îmi e
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
lui Emil Boldan, un singur protagonist: Tudor Arghezi, valorizat superlativ la același nivel cu Mihail Sadoveanu și, într-un mod neașteptat, fără nici un reproș, ca și în cazul prozatorului. Nicăieri nu e vorba de misticism, dimpotrivă, Arghezi e un "antimetafizic". Privirea globală a operei e întru totul favorabilă, fără nici o umbră: "Universul poetic arghezian e de o colosală bogăție și varietate, fiind străbătut de cele mai diverse afecte omenești, de la durere la bucurie, de la gingășie la ură, de la compasiune la revoltă
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
râsul (personajele sunt simpatice, ca și eroii lui Caragiale!), iar pe de altă parte, îl absoarbe și îl face parte integrantă a spectacolului. Textele devin o oglindă ce reflectă atât ce se află deasupra, cât și ce se află dedesubt. Privirea autorului este însă proaspătă și cuprinde nu numai prezentul, cât și trecutul și viitorul. Declanșarea revoluției îi trezește amintiri din timpul armatei: "puști adevărate nici nu ne-au dat pe tot parcursul armatei (...) ne-au dat, ia acolo, niște puști
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
unui om - boli, agonie, împrejurări, incidente, ultimele cuvinte, masca mortuară, testament, fastul funerar și locul înmormîntării - merită să aparțină universului macabru al angajaților de la pompele funebre, dar în nici un caz aerului decent al ființelor sănătoase. Cadrul funerar e respingător, dăunînd privirii înseninate cu care merită să-ți amintești de cei morți, iar a te interesa de cum anume au murit ei trădează un gust morbid. Vecinătatea sicrielor și putoarea meselor de morgă te-ar coborî la treapta promiscuității funebre, iar demnitatea ținutei
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
se încheie cu înmormîntarea. Iar plînsul rudelor și bulgărele aruncat pe sicriu e doar secvența ultimă a unui proces care a început deja la căpătîiul muribundului. Ultimele sale minute, felul în care s-a mișcat, gesturile din urmă, licărul din privire, culoarea pielii, și mai ales cuvintele șoptite în clipa supremă, cu acele subînțelesuri bănuite pe care martorii le vor întoarce pe toate fețele cu încredințarea că acolo se află un mesaj din lumea de dincolo - toate aceste fleacuri devin informații
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
poeziei mele fiind, cred, mai șoptit, mai estompat: Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale, zugrăvind un orizont de trepte ridicate-n calea ta, egale. Cumpănă de anotimp, blocată, de-aș clinti un gest ori o privire frunzele din arbori dintr-o dată s-ar porni să cadă în neștire. Frunzele-n văzduhuri să aștepte, arborii să pară de metale! Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale. Las de-o parte alte poeme demne
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
personaj, dinamica interpretării. Studiul măștii, îmblînzirea ei le-a amplificat dorința de cercetare a propriului rol și, în același timp, a relației cu celălalt. O atitudine exemplară, pe care au găsit-o devreme. Pe care o au în gesturi, în privire, în atenția pe care și-o acordă unii altora fără efort și fără încetare. Pe scenă și în afara ei. Nu vreau să fac clasificări, să dau verdicte, să pronunț nume, să fac speculații. Deși tentația e mare. Pe urmă, s-
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
femeii ca obiect. Marea majoritate a românilor își cresc fetele cu mândria de a le expune, iar marea majoritate a publicațiilor exploatează asta.O serie întreagă de femei tinere, cu nume mai mult sau mai puțin celebre, se oferă goale privirii a milioane de oameni, valorizân-du-se strict prin acest lucru și impunând un anumit model adolescentului român fie el băiat sau fată. În acest mod, se perpetuează la nesfârșit cultivarea frumuseții fizice ca idee dominantă de succes, uitând în primul rând
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
și tezauriza informații diverse și disparate existente în surse bibliografice și arhivistice multiple. Rețin atenția cele opt portrete și profiluri de muzicieni, pe care autorul le surprinde cu maximă acuratețe și acribie documentară: „Folcloriștii și folclorul muzical din județul Covasna. Privire istorică” (p. 157-164), Dimitrie Cioflec (p. 165-168), I.G. Bibicescu (p. 169-172), Andrei Bârseanu (p. 173-177), Alexandru Bogdan (p. 179-186), N.I. Dumitrașcu (p. 187-194), Horia Teculescu (195-202) și Matei N. Jurebiță (p. 203-207). Sunt studii substanțiale (în ciuda laconismului lor) și deosebit de
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
reviste, și le-a reunit, succesiv, în volumele Eminescu în conștiința criticii (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii (2001), Eminescu în universalitate (2002), Eminescu în reprezentări critice (2003) și Eminescu în privirile criticii (2005). La acestea s-au adăugat propriile cercetări în universul eminescian, incluse în volumele Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998), Cezara (2002) și Ciclul schillerian (2006). Recent, Constantin Cubleșan ne-a oferit un nou ciclu din cronicile literare și
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
anume stări emoționale", considerând că "orice mărturisire despre poetul nepereche se cuvine să fie actualizată și revalorificată întru cunoașterea deplină a receptării unei opere care ne-a asigurat un loc, pentru totdeauna, în istoria literaturii și civilizației universale". într-o privire retrospectivă, Exerciții de ad-mi-rație ale tânărului scriitor, inclusă în acest volum, Ecaterina Vaum subscrie la aceeași idee, argumentând că răspunsurile ilustrează "un simț al evoluției organice în literatură". Constantin Cubleșan evidențiază și alte contribuții interesante, precum Controverse eminesciene de Theodor
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură trebuie să corespundă celor cinci simțuri, nu numai să fie „frumoasă” auzului, ci să aibă și „gust” și „miros
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
al camerei părînd să lanseze vibrații dialogale, arbust care se dovedește a fi din plastic. Din păcate, tocmai genul acesta de evenimente nu le exploatează Shyamalan, evenimente menite a reflecta realist psihoza generalizată care însă transpare grotesc și neinspirat din privirea permanent exoftalmic-rătăcită a lui Zooey Deschanel închipuind o nevastă nevrotică în pragul unei crize de nervi sau a unui atac de panică. M. Night Shyamalan a reușit să iasă din anonimat cu The Sixth Sense (Al șaselea simț, 1999), urmat
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
Irak, lagărul de la Cukurca, el exclamă: "Lagărul înseamnă mizerie, înseamnă viermuială de insecte și paraziți. Mirosuri de excremente și viscere (...) dar mai presus de toate, imaginea pe care n-o pot uita, a unei femei înnebunite de moartea copilului ei." Privirile îi cad apoi asupra unui refugiat oarecare trăind alături de ceilalți în murdărie și mizerie și care n-ar fi atras cu nimic atenția dacă în cortul lui n-ar fi atîrnat într-un mod aproape comic o haină de casă
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este aceea de a ști ce păstrează un om odată ce ajunge într-un lagăr de refugiați. Ce rezistă în el, ce se cabrează, se sustrage. "La unul este pasul. La altul, privirea. La un al treilea, un accent de autoritate care nu ajunge să dispară nici cînd cere niște rații de lapte sau cărbune. Iată că la omul meu, nu era nici vocea, nici pasul, nici privirea - ci această biată haină de
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
unul este pasul. La altul, privirea. La un al treilea, un accent de autoritate care nu ajunge să dispară nici cînd cere niște rații de lapte sau cărbune. Iată că la omul meu, nu era nici vocea, nici pasul, nici privirea - ci această biată haină de casă care se constituia ca un reziduu de identitate (singurul) salvat din naufragiul său esențial". Și ce rămîne de pe urma unui om în general? Un artist contemporan de origine evreiască după mamă și corsicană după tată
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
-n vârful scării/ Și aruncă-n hău căința/ De la lacrima tăcerii". Stimate domn, citesc din timp în timp versurile pe care mi le trimiteți cu nădejdea unui ajutor, de publicare, de scoatere la lumină. Nu fac decât să pun sub privirile cititorului, și el singuratic, neputincios și nepriceput la facerea de bine. A citi din când în când câte-o rugăciune, este și aceasta o facere de bine. Cu tandrețe, întru mângâierea celui ce se crede risipit și de nimenea cules
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]