11,157 matches
-
educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de comportamente cu manifestări violente; - concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a prostituției infantile și exploatarea sexuală a copilului. Problematica a devenit cu atât mai acută, cu cât măsurile privind protecția față de abuzul, neglijarea și exploatarea copilului au fost incerte și deficitare. Până în 2002, în România, cadrele legislative menite să preîntâmpine sau să soluționeze situațiile de abuz asupra copilului au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței de la stadiul de aspect privat al vieții de familie la stadiul de problemă socială cu consecințe și costuri sociale. În ultimele trei decenii, cercetările asupra violenței în familie au vizat creșterea gradului de conștientizare socială a aspectelor implicate în problematica violenței, identificarea condițiilor interne și externe familiei ce determină/facilitează dezvoltarea sau stoparea violenței, înscrierea violenței asupra membrilor familiei în registrul problemelor sociale și cuprinderea sancțiunilor pentru agresori în legislațiile din multe state ale lumii. Atitudinea socială față de violența în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familie ca problemă socială care îi afectează direct. Rolul organismelor guvernamentale este să furnizeze suport comunităților în vederea „conștientizării (formulării) ca problemă de soluționat” (Zamfir, 1977, p. 56) a violenței. Suportul trebuie conceput în raport cu gradul diferențiat în care înțelege fiecare comunitate problematica violenței. Acest lucru este posibil numai dacă informația oferită membrilor comunității este lipsită de ambiguități în ceea ce privește violența și consecințele acesteia. Ca o concluzie a acestei analize, putem afirma că, în România, aspectele care contribuie la menținerea violenței în familie sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rezultat fie din istoriile de viață din copilărie și până în prezent ale persoanelor participante, fie din interviuri individuale sau de grup. Acestea din urmă au pus în evidență percepții diferite din punctul de vedere al religiei și culturii privind relevanța problematicii abuzului (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 930). Potrivit uneia dintre participante, „în Islam, căsătoria reprezintă baza societății, noi nu avem întâlniri. Ea este jumătate religie, și restul este frică față de Allah. Acest lucru reprezintă o prioritate. Desigur, este natural să fii măritată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Codul Penal, 1975, p. 208). Aceasta ar însemna că definiția își păstrează valabilitatea doar în cazul relațiilor de concubinaj, nelegitimitate prin căsătorie. Acest mod de definire afectează factorul decizional în ceea ce privește promovarea unor politici sociale menite să abordeze și să soluționeze problematica violenței domestice. Modelul de definire prezentat funcționează ca mecanism justificativ, explicând amânarea emiterii unor acte de lege prin care să se incrimineze violența intrafamilială. Totodată, această tendință în definirea violenței domestice determină plasarea ei în sfera drepturilor omului - ceea ce, la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
implică sau nu implică violența fizică ori amenințarea cu folosirea violenței fizice. b) Consecințele suferite de victimă. c) Reacția specialiștilor implicați. Servicii și programe dezvoltate pentru soluționarea violenței domestice Strategiile aflate la baza dezvoltării unor programe și servicii centrate pe problematica violenței domestice sunt determinate de tendințele actuale în politicile sociale interne și internaționale. Modelele de abordare a violenței domestice urmează două tendințe: 1. promovarea modelului drepturilor omului. 2. redefinirea violenței domestice ca problemă de sănătate publică. În baza primului model
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decizional asupra extinderii gravității problemei. Cel de-al doilea model se centrează pe prevenire și dezvoltă în acest scop următoarele tipuri de servicii: a) Servicii de informare și mediatizare cu privire la caracteristicile violenței domestice, cauzele fenomenului și serviciile care abordează această problematică. b) Servicii de educare a tinerilor și familiilor (educație pentru viață, seminarii privind simptomele unei relații violente etc.). c) Consiliere premaritală. Violența domestică face subiectul muncii specialiștilor din domeniul științelor sociale - psihologi, sociologi, asistenți sociali, medici, personal medical și educatori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
c) Consiliere premaritală. Violența domestică face subiectul muncii specialiștilor din domeniul științelor sociale - psihologi, sociologi, asistenți sociali, medici, personal medical și educatori. Un rol deosebit în intervenția imediată îl au serviciile de poliție, care necesită programe de instruire țintite pe problematica violenței domestice, dinamica fenomenului, moduri de intervenție etc. Sursa: Marciana Popescu, „Violența domestică”, în Luana Miruna Pop (coord.), 2002, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 805-812. Rubrică realizată de Cristina Tudor 125 de ani de la nașterea lui DIMITRIE
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a Uniunii Europene, cu trei excepții: în Germania eșantionul a cuprins 2.000 de persoane, în Marea Britanie au fost intervievate 1.300, iar în Luxemburg, 600 de persoane. Mulțumim prof. univ. dr. Aurora Liiceanu pentru comentariile și sugestiile oferite privind problematica violenței domestice. Traducere de Dana Ligia Ilin. La redactarea conținutului acestei lucrări au mai participat și alți profesori din cadrul aceleiași universități. Dr. Michael P. Nichols este profesor la Colegiul „William and Mary”. Dr. Nichols și-a luat titlul de licențiat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
culturi”. Aceste mecanisme îl ajută pe subiectul supus aculturației „să negocieze cu una sau alta din componentele identității sale și-l scutesc de participarea la un fenomen cultural altfel inevitabil”. Pentru Gounongbé, aceste mecanisme susțin identificarea și ajută la rezolvarea problematicii aculturației, încercând să unifice și să integreze cei doi termeni ai clivajului identității aculturate. Gounongbé descrie mai multe mecanisme de control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Torok, 1973/1987). Iar Freud își trimite amicul la „Doliu și melancolie” (1917b/1968). Exempletc "Exemple" Pentru a ilustra activismul în scop defensiv, să începem prin a examina cazul lui Jean, prezentat de Jacquet (1987) în cadrul unei cercetări cu privire la problematica alcoolismului. Jean are cam 30 de ani. Fost alcoolic, el este acum abstinent și participă activ la o mișcare nefalistă - altfel spus, de „băutori vindecați”. Asemenea tatălui său, bunicului și celor patru socri succesivi, Jean are un lung și încărcat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
periculos», dătător de angoasă. Numele polonez aducea material nou și conținea esența conflictului sexual condensat (cu ajutorul omofoniei). Bjoza = bouleau șmesteacănț = boulot șmuncă, slujbă, activitateț. Cuvântul bjozvigna - pe care subiectul nu și-l poate aminti fără dicționar - condensa deci o întreagă problematică a dorinței: contrainvestirea era considerabilă!” Acest exemplu arată că, pentru a evita o reprezentare amenințătoare, subiectul se agață spontan de un alt cuvânt, considerat mai inocent și mai îndepărtat. Utilizarea defensivă pe care o poate cunoaște limbajul, în special jocul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
somatică”, realizează inconștient capacitatea de a se proiecta într-o situație identică; el nu constă în imitarea, ci în aproprierea, în realizarea scenei sexuale. Cealaltă formă de identificare patologică atașată melancoliei (Freud, 1917b/1968) se înscrie și ea într-o problematică de posesie a obiectului. Obiectul pierdut este supus introiecției în eu, astfel încât subiectul nu mai este el însuși, ci celălalt (cel absent). Freud și apoi K. Abraham (1924/1977) au vorbit în acest caz despre „identificare narcisică”, implicând o confuzie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
directă, ci un răspuns elaborat împotriva angoasei. Problema centrală este să aflăm dacă avem de-a face cu un mecanism într-adevăr specific sau doar cu o formă particulară de identificare. Cum stau oare lucrurile cu identificarea cu rivalul, în cadrul problematicii oedipiene (Laplanche și Pontalis, 1967)? Pentru A. Freud (Sandler, 1985/1989), dacă procesul de identificare reprezintă mai degrabă o îmbogățire pentru eu, aspectul defensiv este mult mai prezent în identificarea cu agresorul. În concluzie, am putea spune că acest mecanism
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a interioriza un obiect bun (Duez, 1992). E de la sine înțeles că obstacolele survenite în încorporare nu fac decât să bareze calea procesului introiecției și utilizării sale într-o situație de angoasă (Rosenfeld, 1960/1976). Ne gândim aici la toate problematicile corporale ca anorexia, bulimia sau conduitele de dependență. „Am luat acest produs deoarece voiam să fiu sigur că mă distrug într-adevăr pe dinăuntru”, spune un toxicoman care evocă ultima sa tentativă de suicid prin ingestia de permanganat de potasiu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unor personalități politice și culturale, ziarul Universul a organizat o anchetă, cerându-le să se pronunțe asupra atitudinii pe care femeile și organizațiile lor trebuiau s-o adopte față de partidele politice 1. În pofida faptului că au fost exprimate opinii contradictorii, problematica feministă a fost din nou adusă în atenție publică: Mihail Manoilescu susținea, în numele principiului liberal al dreptului la diferență, că și femeii trebuie să i se creeze posibilitatea exprimării voinței politice. În consecință, el găsea potrivită o grupare aparte a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și practici de afaceri care pot fi utilizate în judecarea acestora. Astfel, codurile trebuie să expună valorile și comportamentele care stau în fața organizației, chiar dacă deocamdată ele nu pot fi atinse în cadrul organizației, dar cel mai important este să fie abordată problematica conflictelor, care sunt introduse de acestea în cultura organizațiilor. În acest sens, un cod de conduită ar trebui să se caracterizeze<footnote Sursa: D. Leipziger, Codul de responsabilitate corporativă, Sheffield: Greenleaf, 2003. footnote> prin următoarele elemente: • să fie clar și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
1.3, componenta B, care reprezintă pilonul 2 al guvernanței. C. Legislația și reglementarea corporativă - conturile finale - standardele etice Cadrul legislativ care reglementează domeniul corporativ este de în general stufos și trebuie luat în considerare în totalitate, ceea ce presupune o problematică foarte diferită și complexă cu care se confruntă organizația precum: organizarea muncii (numărul de ore lucrate, sistemul de salarizare, concediile), reglementările privind activitatea comercială, protejarea consumatorilor, concurența, lupta antifraudă, modul de funcționare a bursei, modul cum sunt tratați angajații și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pentru partid, Întrucât prevederile europene În materie de drepturi ale minorităților se calchiau deseori cu interesele etnice ale maghiarilor din România. Perceput de către electorat drept un partid al apărării valorilor etnice, UDMR și-a canalizat revendicările pe acest tip de problematică. Identitatea anticomunistă asumată oficial În 1992 și deschiderea sa către liberalizarea economică rapidă au situat partidul În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
va duce la dezvoltarea unei ramuri noi a politicii științei: politica cunoașterii. Politica cunoașterii va regla volumul noii cunoașteri, care crește rapid în societate și va influența dezvoltarea ei. Cu siguranță că această lucrare nu epuizează și nu atinge întreaga problematică legată de managementul cunoașterii, dar ea constituie un ghid pentru clarificarea principalelor aspecte ale acestei probleme. Autorul este conștient că lucrarea este susceptibilă a fi îmbunătățită și este receptiv la sesizările și propunerile dumneavoastră. Importanța strategică a informației în cadrul societății
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
motivația clientului ori de situații ce se ivesc din conflictele de interese din interiorul firmelor ofertante. O succintă prezentare a fiecărei interfețe va evidenția direcțiile interacțiunilor ce trebuie exploatate sau evitate. Sistemele organizatorice trebuie să corespundă strategiilor adoptate, orientate spre problematicile și motivațiile clienților, un rol important având sistemul calității. O astfel de atitudine presupune strategii active, specializate sau generate de oferte de produse, pachete, care presupun flexibilitatea sistemelor. Sistemele sunt însă puțin receptive la schimbări și au tendințe conservatoare care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
modelul organizațional al secolului al XXI-lea și îi preconizează principalele caracteristici: componența dominată de profesioniști, numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde, norme, reguli de cooperare etc.). Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
poeme fuseseră totuși publicate răzleț, în periodice), a revelat un B. foarte diferit de cel cunoscut majorității publicului: un poet nu numai înzestrat, dar și profund, dovedind o gravitate atenuată de o înțeleaptă autoironie, cultivând un lirism autentic, sensibil față de problematica intimă (dragostea, dureri și neliniști interiore, nostalgii) și major-existențială, un imagist remarcabil, un peisagist subtil. S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
aleargă-n mine, / Mă doare-a trupului / erată / Când cerul se rotește / Pe galbenele-i șine”. O tonalitate nouă își face loc aici; versul limpede, aforistic adesea, capătă pe alocuri accente melancolice, tulburătoare, grave, dând seamă că poetul își lărgește problematica, dobândind altă percepție a profunzimii. Volumul Zidit în fereastră (1984), carte postumă, aparține unor registre multiple. Tonul sobru, justițiar se întrețese cu ironia amară. Poetul tratează în răspăr teme consacrate ale poeticii tradiționale: „Crizantema își susține teza de doctorat. / Subiectul
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
fidel și consecvent în comportament ironic” ( Câte feluri de ironie sunt? - ABCDE-ul ironiei). În această perspectivă, într-o formulă colocvială și speculativă, fragmentară și divagantă, dar nu lipsită de rigoare, eseistul propune un scurt istoric al conceptului și al problematicii; reperează, după modelul lui Constantin Noica, stilurile și maladiile ironiei; imaginează și argumentează o tipologie; disociază între spiritul ironic și spiritul dogmatic, între ironie și umor, între ironie și paradox; exersează câteva „palimpseste de citire ironică”. Asocierea, adversitatea și disjuncția
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]