18,757 matches
-
pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, stabilind totodată, în paragraful 21 al aceleiași decizii, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 22. Prin urmare, având în vedere cele reținute în precedent, Curtea a constatat că formularea contestației în anulare cu privire la încheierile pronunțate de
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. ... 24. La rândul său, art. 6 din convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea, prin legislația națională, a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
mai sus analizate, art. I pct. 1 din legea criticată prevede o formă asimilată a infracțiunii de evadare, într-o manieră neclară, imprevizibilă, cu omisiunea reglementării tuturor ipotezelor în care aceasta este incidentă, în contradicție cu cadrul legal, substanțial și procesual în materia evadării și a procedurii de punere în executare a pedepselor penale privative de libertate. ... 15. Astfel, cu privire la instituirea unui termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii sau
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
și la siguranță. Din contră, în contextul existenței unei hotărâri de condamnare, norma de incriminare analizată asigură conformarea destinatarului legii cu hotărârea instanței și cu mandatul de executare emis în temeiul acesteia. ... 30. Se mai arată că din interpretarea dispozițiilor procesual penale referitoare la executarea hotărârilor definitive de condamnare rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea ca punerea în executare a mandatului să se realizeze în ziua primirii acestuia, care coincide cu ziua emiterii sale, care, la rândul său, coincide cu
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
punerea în executare a hotărârilor penale definitive constituie o fază distinctă a procesului penal, întrucât, pe de o parte, obiectul său este unul diferit de cel al urmăririi penale și cel al judecății, iar, pe de altă parte, raporturile juridice procesuale de executare sunt distincte de cele care se instituie în cursul urmăririi penale sau al judecății. Trebuie precizat însă că activitatea de punere în executare a hotărârilor penale nu se identifică cu aceea de executare propriu-zisă (efectivă) a acestora și
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
555-561 din Codul de procedură penală conțin norme procedurale care obligă organele judiciare și organele de poliție la emiterea mandatului de executare și la aducerea acestuia la cunoștința persoanei condamnate în ziua rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare, moment procesual care, în cazul persoanelor condamnate aflate în stare de libertate, coincide cu arestarea acestora. Aceeași procedură prevede emiterea de către judecătorul delegat cu executarea și a unui ordin prin care interzice persoanei condamnate aflate în stare de libertate să părăsească
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
și a pedepsei accesorii, la trimiterea spre executare a mandatului, precum și la executarea mandatului de executare a pedepsei și a ordinului de interzicere a părăsirii țării și la acordul instanței de părăsire a țării. ... 81. Având în vedere normele procesual penale mai sus menționate, Curtea reține că ar fi superfluă reglementarea unei obligații distincte a persoanei condamnate la pedeapsa închisorii sau a detențiunii pe viață de prezentare la organele de poliție, în condițiile emiterii în privința sa a unui mandat
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
Referitor la pretinsa încălcare, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că textele criticate constituie norme de drept penal substanțial, or, garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme ale dreptului procesual penal. Pentru acest motiv, prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 86. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
depunerea raportului de anchetă socială într-un dosar civil nejudecat la data formulării și judecării acțiunii în contencios, nu poate fi analizată în cadrul unui proces de contencios distinct de procesul de fond nefinalizat, deoarece reclamantul are la îndemână mijloace procesuale specifice dreptului procesual civil pentru a contesta procedural, dar și pe fond, conținutul anchetei sociale și celelalte aspecte conexe, inclusiv dreptul de a cere anularea raportului de anchetă socială ori nevalorificarea acestuia ca probă și înlăturarea ei din probațiune. ... 15
DECIZIA nr. 501 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295862]
-
anchetă socială într-un dosar civil nejudecat la data formulării și judecării acțiunii în contencios, nu poate fi analizată în cadrul unui proces de contencios distinct de procesul de fond nefinalizat, deoarece reclamantul are la îndemână mijloace procesuale specifice dreptului procesual civil pentru a contesta procedural, dar și pe fond, conținutul anchetei sociale și celelalte aspecte conexe, inclusiv dreptul de a cere anularea raportului de anchetă socială ori nevalorificarea acestuia ca probă și înlăturarea ei din probațiune. ... 15. În aceste condiții
DECIZIA nr. 501 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295862]
-
anulare a alegerilor formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu țin de lipsa competenței Curții și de tardivitatea solicitărilor, ambele argumente pentru inadmisibilitatea și nu pentru lipsa de fundament a cererii. La acestea se adaugă și argumentele de inadmisibilitate referitoare la legitimarea procesuală activă a titularului cererii introductive, expuse de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 57/2014 și reluate pe larg în opinia concurentă la Hotărârea nr. 30/2024. Pentru toate aceste argumente considerăm că soluția de respingere a cererii de anulare a primului tur
HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298007]
-
că soluția de respingere a cererii de anulare a primului tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu este temeinic motivată în sensul inadmisibilității sale de plano, atât din perspectiva pur procesuală a legitimității procesuale active a titularului, cât și din perspectiva argumentației juridice prezentate pe fondul cauzei. Judecător, Elena-Simina Tănăsescu -----
HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298007]
-
respingere a cererii de anulare a primului tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu este temeinic motivată în sensul inadmisibilității sale de plano, atât din perspectiva pur procesuală a legitimității procesuale active a titularului, cât și din perspectiva argumentației juridice prezentate pe fondul cauzei. Judecător, Elena-Simina Tănăsescu -----
HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298007]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. ... 7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.220D/2020 și nr. 2.187D/2020 la Dosarul nr. 953D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 8. Cauza fiind în
DECIZIA nr. 247 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295148]
-
criticate reglementează procedura de judecată și calea de atac, precum și apărările permise pârâtului în cadrul procedurii speciale a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept, fiind o procedură specială, facultativă și contencioasă, caracterizată prin stabilirea obligatorie a domiciliului procesual la domiciliul pârâtului (art. 1.037), soluționarea cererii de urgență în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților (art. 1.042), lipsa obligației pârâtului de a depune întâmpinare, interdicția introducerii cererii reconvenționale (art. 1.043), caracterul executoriu
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
pârâtului de a formula cerere reconvențională, respectiv de a solicita suspendarea hotărârii de evacuare, Curtea a reținut că procedura evacuării reglementată de dispozițiile legale criticate conține prevederi care asigură dreptul părților la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale, fără a fi încălcate dispozițiile art. 21 din Constituție. Spre deosebire de acțiunea în evacuare promovată pe calea dreptului comun, în cadrul procedurii speciale pârâtul nu are posibilitatea formulării unor cereri reconvenționale, situație care se justifică prin caracterul urgent al
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
al României, Partea I, nr. 125 din 17 februarie 2016, paragraful 15). ... 15. De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 25. Astfel, în speță, legătura cu soluționarea cauzei ar presupune că o eventuală declarare ca neconstituționale a dispozițiilor Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și la accesul liber la justiție, întrucât, în condițiile în care încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul, iar cererea de recuzare este formulată în faza procesuală a recursului, partea interesată este lipsită de calea de atac împotriva unei astfel de încheieri, și a reținut că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci
DECIZIA nr. 263 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295222]
-
14. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. ... 15. Totodată, referitor la susținerea că noua reglementare procesual civilă prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi
DECIZIA nr. 263 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295222]
-
din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. ... 15. Totodată, referitor la susținerea că noua reglementare procesual civilă prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs, prin Decizia nr. 622 din 7
DECIZIA nr. 263 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295222]
-
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, pentru a se reține aplicabilitatea impreviziunii, devin incidente art. 4 alin. (1) lit. e) și alin. (1^1)-(1^3) din aceeași lege. ... 155. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]