KorAP: Find »[drukola/base=productiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...385 >

9,624 matches

Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

vezi Sandu, 2005, pp. 153-212. Manualul Operațional al FRDS (1999). Potrivit Legii nr. 129/1998, facilitatorul „este o persoană fizică sau juridică selectată de Fond care își asumă obligația să ajute o comunitate rurală săracă, un grup dezavantajat, un grup productiv sau o altă categorie socială stabilită ca eligibilă, provenită din comunități orășenești, comunale sau sătești, după caz, să se organizeze, să-și identifice necesitățile proprii, să le ierarhizeze, să elaboreze un proiect, să depășească problemele de organizare și comunicare apărute

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

complex afectiv care oprește grupul: o tensiune latentă între doi membri, opoziția unui lider care vrea sa se impună”. Orientarea, profesională, ca problemă socială maioră, reprezintă o sarcină, de raționalizare în acțiunea de adaptare a persoanei la diversitatea de activități productive pe care le implică organizarea din ce în ce mai complexă a colectivităților umane; aceasta deoarece există diferite exigențe psihofiziologice în raport cu diferite structuri de activitate. Scopul orientării profesionale este îndrumarea tânărului spre o profesiune potrivită, în acord cu posibilitățile propri și cu nevoile sociale

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
autoorganizare și autodeterminare în viață, de lipsa spiritului de răspundere personală. Îmbinarea armonioasă a condițiilor de autoritate și de libertate asigură, în fond, bazele dezvoltării unei personalități echilibrate. De asemeni, angajarea elevilor în diverse forme de activitate practică, cu caracter productiv, contribuie la dezvoltarea acelor trăsături moral-volitive care sunt implicate în depășirea frustrărilor inerente vieții și activității. Influența educativă a „muncii” decurge și din caracterul ei colectiv: în desfășurarea activităților comune, între elevi se stabilesc anumite raporturi și relații de colaborare

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678

în vigoare a Pieței Unice, integrarea afectează numai sfera comerțului și schimbului internațional, care reprezintă doar un sector derivat al sistemului economic. Sfera producției, care este fundamentală, rămâne organizată pe bază națională. Nu există încă o organizare europeană a activităților productive, nici măcar un program de organizare a producției industriale și agricole ca sistem comun integrat. Nu există entități productive la scară europeană, nici corporații cu o proprietate europeană. Unele corporații sunt franceze, altele germane sau britanice, iar ele se concurează, luptă

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
derivat al sistemului economic. Sfera producției, care este fundamentală, rămâne organizată pe bază națională. Nu există încă o organizare europeană a activităților productive, nici măcar un program de organizare a producției industriale și agricole ca sistem comun integrat. Nu există entități productive la scară europeană, nici corporații cu o proprietate europeană. Unele corporații sunt franceze, altele germane sau britanice, iar ele se concurează, luptă pentru piețe de desfacere, inclusiv în România. Politica economică a statelor membre este formulată potrivit interesului național, și

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

le are de Îndeplinit organizația. Fiecare categorie de personal din structura unei organizații, deși are ca bază de calcul volumul de muncă necesar, folosește metode diferite. Este cunoscut, În general, că În structura de personal a unei firme cu profil productiv se regăsesc următoarele categorii de angajați: muncitori (personal de execuție) direct și indirect productivi; personal operativ, administrativ și de conducere, În care sunt incluși și funcționarii. Această structură Însă nu este limitativă, În funcție de profilul activității, organizarea acesteia și nevoile de

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
are ca bază de calcul volumul de muncă necesar, folosește metode diferite. Este cunoscut, În general, că În structura de personal a unei firme cu profil productiv se regăsesc următoarele categorii de angajați: muncitori (personal de execuție) direct și indirect productivi; personal operativ, administrativ și de conducere, În care sunt incluși și funcționarii. Această structură Însă nu este limitativă, În funcție de profilul activității, organizarea acesteia și nevoile de analiză, structura personalului putând avea și o altă configurație. Determinarea volumului de muncă și

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
au ajuns, din diferite motive, la stadiul de ineficiență și se impune ca măsură de supraviețuire restructurarea lor. Prin această variantă, angajații aflați la o vârstă avansată sunt obligați să solicite pensionarea. Aceste situații apar Îndeosebi În cazul automatizării proceselor productive sau restrângerii activității. 2. Reducerea programului de lucru - este o măsură Întâlnită tot mai des, mai ales În țările Uniunii Europene, aceasta fiind văzută ca o soluție de minimizare a pierderilor, efectul fiind dat de reducerea numărului săptămânal al orelor

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
productivității muncii față de perioada de referință sau față de program (obiectivul stabilit). Atunci când lipsește un program clar al firmei, calculele se realizează pentru perioada curentă față de perioada de bază (referință). În analiza asigurării cu personal este necesar ca pentru personalul direct productiv și de deservire, dinamica să fie urmărită În corelație cu evoluția productivității muncii, operându-se astfel o modificare relativă, folosind următoarea formulă de calcul: EMBED Equation.3 (2.5) În care: EMBED Equation.3 = economia relativă de personal; EMBED Equation

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
gradului de tehnicitate a acestora, În urma preluării unor elemente de progres tehnic. Este recomandat ca analiza asigurării firmei cu personal, care este o analiză cantitativă, să se facă pentru diferite categorii de personal, dar În mod deosebit pentru personalul operativ (productiv) și de administrație și conducere, așa cum nu este lipsită de interes și o analiză a personalului operativ structurat În personal direct productiv și indirect productiv. Este necesar ca Într-o astfel de analiză să se țină cont de faptul că

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
o analiză cantitativă, să se facă pentru diferite categorii de personal, dar În mod deosebit pentru personalul operativ (productiv) și de administrație și conducere, așa cum nu este lipsită de interes și o analiză a personalului operativ structurat În personal direct productiv și indirect productiv. Este necesar ca Într-o astfel de analiză să se țină cont de faptul că o tendință de creștere a personalului operativ față de cel administrativ și de conducere nu este Întotdeauna benefică și deci nu poate fi

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
să se facă pentru diferite categorii de personal, dar În mod deosebit pentru personalul operativ (productiv) și de administrație și conducere, așa cum nu este lipsită de interes și o analiză a personalului operativ structurat În personal direct productiv și indirect productiv. Este necesar ca Într-o astfel de analiză să se țină cont de faptul că o tendință de creștere a personalului operativ față de cel administrativ și de conducere nu este Întotdeauna benefică și deci nu poate fi considerată expresia perfecționării

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
personalului operativ față de cel administrativ și de conducere nu este Întotdeauna benefică și deci nu poate fi considerată expresia perfecționării structurii organizatorice a firmei, așa cum nu poate fi considerat Întotdeauna un succes faptul că a crescut numărul de muncitori direct productivi În detrimentul celor indirect productivi, deoarece Înnoirea mijloacelor de producție prin introducerea unor mașini și utilaje performante ce pot lucra timp Îndelungat fără supraveghere impune În mod obiectiv ca de la un anumit punct să crească personalul de Întreținere și asistență În detrimentul

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
administrativ și de conducere nu este Întotdeauna benefică și deci nu poate fi considerată expresia perfecționării structurii organizatorice a firmei, așa cum nu poate fi considerat Întotdeauna un succes faptul că a crescut numărul de muncitori direct productivi În detrimentul celor indirect productivi, deoarece Înnoirea mijloacelor de producție prin introducerea unor mașini și utilaje performante ce pot lucra timp Îndelungat fără supraveghere impune În mod obiectiv ca de la un anumit punct să crească personalul de Întreținere și asistență În detrimentul operatorilor direcți. Analiza asigurării

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
de calificare pe grade de organizare a acestora, licee de specialitate sau de cultură generală, cursuri postliceale de calificare etc. și calcularea ponderii lor În numărul total de personal sau pe un anumit segment al acestuia (personal operativ, personal direct productiv, personal indirect productiv etc.). Calitatea calificării, pe ansamblu, se apreciază prin raportarea ponderii unei forme sau a unei grupări de forme la totalul cu care se compară și rezultă că o pondere mare a personalului calificat prin cursuri de nivel

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
grade de organizare a acestora, licee de specialitate sau de cultură generală, cursuri postliceale de calificare etc. și calcularea ponderii lor În numărul total de personal sau pe un anumit segment al acestuia (personal operativ, personal direct productiv, personal indirect productiv etc.). Calitatea calificării, pe ansamblu, se apreciază prin raportarea ponderii unei forme sau a unei grupări de forme la totalul cu care se compară și rezultă că o pondere mare a personalului calificat prin cursuri de nivel ridicat reprezintă o

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
un rezultat final ce reflectă efectul diferitelor tipuri de activități sau structuri organizatorice (fabrici, secții, ateliere etc.). Efectul structurii (ponderea personalului pe sectoare sau activități față de total personal) determină creșteri ale productivității muncii, fără ca acestea să reprezinte efecte ale forței productive a muncii. Din acest punct de vedere, are o importanță deosebită stabilirea mărimii și sensului influenței structurii pentru a putea delimita efectul efortului propriu asupra creșterii productivității muncii. Pentru aceasta, În literatura de specialitate se utilizează relația de calcul În vederea

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
pe măsură, fapt pentru care În literatura de specialitate au apărut o multitudine de definiții, În contextul cărora aceasta este considerată a fi: „producția pe unitatea de factor“, „o sinteză a Întregii folosiri a factorilor de producție“, „Însușire a muncii productive concrete de a crea (sau deplasa), În anumite condiții social-istorice, o cantitate mai mică sau mai mare de valori de Întrebuințare, cu o intensitate normală“. Tema tratată și spațiul afectat nu ne permite Însă să reținem toate definițiile date productivității

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
de bază care trebuie avută În vedere este: EMBED Equation.3 (5.1) În care: EMBED Equation.3 = indicele productivității muncii; EMBED Equation.3 = indicele producției. Această corelație exprimă faptul că, prin introducerea progresului tehnic, munca trebuie să fie mai productivă, concretizarea realizându-se prin creșterea mai accentuată a productivității față de cea a producției. O relație Între cei doi indici nu poate decât să ne ducă la concluzia că introducerea progresului tehnic n-a avut În vedere și finalitatea lui, aceea

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
ale ~ 36 Centrul de Cercetare asupra ~ 40 cerințele ~ 109 cheltuială de ~ 93, 94, 95 climat de ~ 85, 110 condiții de ~ 31, 39, 44, 83, 85 dinamica forței de ~ 69 durata ~ 82 diviziunea ~39, 71, 98 efectul ~ 130 efecte ale forței productive a ~ 108 eficiența ~ 22, 92, 97, 130 elemente de ~ 36, forța de ~ 72, 132 grade sau categorii de ~ 43 insatisfacția În ~ 85 integrare În ~ 85, 110 loc de ~ 25, 31, 47, 52, 56, 137 necesitatea aplicării diviziunii ~ 41 nivelul de

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
41, târguri de locuri de ~ 50 timp de ~ 18, 87, 94, 108, 120, 130 unitate de ~ 28 valorificarea superioară a ~ 151 variabile ale volumului și calității ~ 119 volum de ~ 15, 41, 71 Muncitori 18 ~ (personal de execuție) direct și indirect productivi 15 N Norme ~ de creștere a productivității muncii 19, 20 ~ de nivel 19 O Obligații 25, 30 Observare 31, 34 Ocupații 29 Ofertă 46 previziunea ~ 13, 14 volumul și calitatea ~ 90 Ore suplimentare 31 plata ~ 25 Organigramă 39, 82 Organizație

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
30 estimarea ~ viitoare 64 imposibilitatea atingerii ~ 70 nivelul ~ 15 previziunea ~ viitoare 61 scăderea ~ 48 standarde de ~ 37, 53, 62 Personal ~ cu calificare inferioară 74 ~ cu calificare superioară 75, 135 ~ calificat (necesar) 11, 63, 73 ~ de Întreținere și asistență 71 ~ direct productiv și de deservire 70, 71 ~ de specialitate 82 ~ indirect productiv 71 ~ neimplicat 96 ~ operativ, administrativ și de conducere 16, 71, 73, 74, 75, 76, 79, 80, 81, 96, 97, 100, 101, 103, 104, 105 ~ potrivit 46 ~ specializat 63 asigurarea firmei

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
viitoare 61 scăderea ~ 48 standarde de ~ 37, 53, 62 Personal ~ cu calificare inferioară 74 ~ cu calificare superioară 75, 135 ~ calificat (necesar) 11, 63, 73 ~ de Întreținere și asistență 71 ~ direct productiv și de deservire 70, 71 ~ de specialitate 82 ~ indirect productiv 71 ~ neimplicat 96 ~ operativ, administrativ și de conducere 16, 71, 73, 74, 75, 76, 79, 80, 81, 96, 97, 100, 101, 103, 104, 105 ~ potrivit 46 ~ specializat 63 asigurarea firmei cu ~ 70, 83 calculul repartizării ~ pe categorii de lucrări 76

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
1997, p. 110. Alexandru Gheorghiu, op. cit., p. 87. Maria Niculescu, op. cit., p. 116. Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 102. Jean Garbier, C. Aimard, Organizare-conducere, memorator, Editura Politică, București, 1971, p. 164. M. Manoilescu, Forțele naționale productive și comerțul exterior - Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 96. P. Jica, „Cu privire la formele muncii“, Revista de Statistică, nr. 11/1970, p. 21. V.V. Novojilov, Măsurarea cheltuielilor și rezultatelor, Editura Științifică, București, 1969

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

culturalizării” obligă la redefinirea În permanență a unui aparat care, lucrând cu informația (capilarizată până la nivel sătesc), are nevoie de filtre eficiente, dar și de emițători specializați. În consecință, cenzura Își ocultează și Își dublează proprietățile strict restrictive prin virtuțile productive impuse de integrarea ei Într-o rețea etatizată și centralizată destinată să multiplice, chiar cu prețul „diversității stilistice”3, viziunea dominantă. Cronologic, binomul opresiune-persuasiune funcționează printr-o echilibrare și o inversare a raporturilor de forțe, demonstrând strânsa interdependență a două

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]