5,828 matches
-
lui Israel. Profetul islamic recunoaște șapte sensuri ascunse ale mitului, care merg de la Adam la Mohammad. Corbin sublinia că Profetul are o existență metaistorică. El este un fel de tip ideal à la M. Weber. Din cei 24 mii de profeți anecdotici și emisari, șapte sunt cei mari, pentru că doar ei au avut viziunea Îngerului: Adam, Noe, Abraham, Moise, David, Isus, Mohammad. Fiindcă sunt "prietenii lui Dumnezeu", ei nu pot fi decât ezoterici. Numai imamii șiiților (de la Sia, companioni, urmași), respectiv
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
A. Comte, a utilitariștilor și melioriștilor englezi, ai primilor socialiști fabieni și alții. Cu toții militau pentru ca guvernarea să devină științifică, ceea ce s-a și întâmplat odată cu transformarea guvernului într-o "ierarhie de manageri birocratici". Managerii se pretind și "experți" sau "profeți" pe motiv că ar fi în posesia unor legi formulate de științele sociale. Potrivit primei versiuni de "teorie a birocrației" lansată de Max Weber la începutul secolului al XX-lea, birocratul se definește prin "capacitatea sa de a dezvolta un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
țări care formează Uniunea Europeană a anului 2012. Altfel, tranziția începută la noi după 1989 spre o societate asemănătoare cu cele din țările liberale nu numai că va dura mai mult de 20 de ani, cât s-a estimat de către un "profet TV" din anii '90 ai secolului XX, dar va stânjeni și manifestările constructive ale Uniunii însăși. Tranziția nu poate să constea doar în suite de alternări între realizări care degajă optimismul și multe eșecuri, stagnări ori regresiuni însoțite de stări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unui astfel de personaj nu este unul exclusiv teoretic: salvarea trecutului ca actualizare a potențialităților sale este de fapt realizată, „pusă în act“, prin chiar sarcina istoricului. Astfel se justifică, probabil, și pluralitatea de metafore sub care acesta este invocat: profet „care privește în urmă“, filolog sau figură a chiffonnier-ului la Baudelaire. Acesta din urmă este de multe ori, în Passagen-Werk, un personaj central. El este „die provokatorischste Figur menschlichen Elends.“ Marginal al epocii industriale, chiffonnier-ul sau peticarul (Lumpensammler) este un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este, de fiecare dată, secun dară în raport cu destinul triumfal al învingătorilor este important: el clarifică, de fapt, modul în care răscumpărarea eschatologică aparține, în mod privilegiat, ruinei și marginalului, având ca miză actualizarea potențialităților rămase în derivă în urma eșecului istoric. „Profetul care privește în urmă“ nu pro cedează hermeneutic, ci filologic. Trecutul nu anunță în ma nieră tipologică viitorul care îl va „desăvârși“, ci dispune de pro pria salvare, ascunsă în failibilitatea sa ontologică. Ruina este răscumpărată nu deoarece pe ea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fla neurul este descris ca un „ascet“ al lumii urbane sau ca păstrător al memoriei sale. Analogii semnificative pot fi sesizate între gesturile sale și cele - s-ar putea spune - monastice, de asemenea între poziționarea sa politică și cea a profetului veterotestamentar. Există însă o moda litate de a justifica teoretic aceste analogii și similitudini? Poate flaneurul să ilustreze conceptul de „teologie“, în maniera în care a fost acesta definit în capitolul 2? După cum am încercat să arăt, „teologia“ nu trimite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
comun; cu toate aces tea, este de cele mai multe ori timpul copilăriei flaneurului. Numai străbătând străzile orașului, flaneurul învață să-l locuiască; numai locuindu-l, îi devine familiar, îl recunoaște, în locurile sale publice, ca fiind al său. Flaneurul devine un profet al trecutului în dimensiunea sa absolută: ca unitate dintre subiect și obiect, dintre limitarea destinului propriu și nelimi tarea istoriei lumii sale. Funcția restauratoare a memoriei, pe care am încercat s-o descriu în capitolul 2 în înțelesul său teologic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
când acesta din urmă se confruntă cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel, indecizia politică a flaneurului este, în negativitatea ei infinită, corespondentul „secularizat“ al teo crației radicale specifice iudaismului. În mod implicit, flaneurul devine, prin experiența sa, un profet. Analogia dintre flaneur și istoric („profetul care privește în urmă“, cum îl numește Benjamin) poate continua pe mai multe coordonate: colportajul despre care vorbeam mai sus își găsește un corespondent în gestul „citării“ și în tehnica montajului, pe care autorul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel, indecizia politică a flaneurului este, în negativitatea ei infinită, corespondentul „secularizat“ al teo crației radicale specifice iudaismului. În mod implicit, flaneurul devine, prin experiența sa, un profet. Analogia dintre flaneur și istoric („profetul care privește în urmă“, cum îl numește Benjamin) poate continua pe mai multe coordonate: colportajul despre care vorbeam mai sus își găsește un corespondent în gestul „citării“ și în tehnica montajului, pe care autorul lui Passagen-Werk le consideră ca fiind
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
am vorbit mai sus: cel epistemologic, cel teologic și, în fine, cel politic. Locuirea unui oraș presupune această triplă raportare la formele sale concrete, la obiectele, dar și la textele care îl compun. Autobiografia este, în acest sens, opera unui profet. Caracterul istoric al lumii urbane permite revelarea succesivă a celor trei dimensiuni amintite. Gilloch poate servi, din nou, ca reper inițial. În ceea ce privește raportarea critică la istorie, trei sunt accentele specifice lui Benjamin: o pers pectivă arheologică, vizând „salvarea“ și „păstrarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a fi auzit în ciuda vocilor ascuțite ale clipei saturate de prezența progresului și a tehnicii. Eroii anonimi ai istoriei sunt, în piesa lui Benjamin, personajele marginale (flaneurul, Lumpensammler-ul, prostituata), care devin, în scene multiple, agenți mesianici ai istoriei, ipostaze ale „profetului care privește în urmă“. Mediația memoriei este, se poate deduce de aici, gestul esențial care constituie lumea metropolei. La fel, gestul „speculativ“ al colportajului reprezentărilor, prin care, după cum spune Benjamin, „Schneller als Moskau selber lernt man Berlin von Moskau aus
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Dacă Pirgu întruchipează gestul politic al experienței ur bane, pe care am descris-o în capitolele anterioare, Pantazi tri mite la cel teologic. Povestirile sale, melancolia evadării și pu ternicul, persistentul vis al mării de mult nemaivăzute îl transformă în profet al trecutului și salvator fără noroc al aces tuia; întâlnirea cu Ilinca-Wanda, eșuată, îi marchează decisiv destinul în carte, ca, de altfel, și pe al celorlalte personaje. Tot într-o manieră deformată, decadentă, momentul epistemologic al experienței este jucat, pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sau americanului de rând, Rosie este o replică modernă, dar și subversivă, a Ioanei d'Arc. Corpul "musculos", îmbrăcat în haine bărbătești și etichetat din punct de vedere al genului ca fiind femeie (Rosie), este de fapt bărbat, replică a profetului Isaia așa cum l-a imaginat Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo: Profetul Isaia Profetul Isaia este "slujitorul" lui Iahve, predică adevărata credință, obține iertarea păcatelor oamenilor prin moartea sa și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a Ioanei d'Arc. Corpul "musculos", îmbrăcat în haine bărbătești și etichetat din punct de vedere al genului ca fiind femeie (Rosie), este de fapt bărbat, replică a profetului Isaia așa cum l-a imaginat Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo: Profetul Isaia Profetul Isaia este "slujitorul" lui Iahve, predică adevărata credință, obține iertarea păcatelor oamenilor prin moartea sa și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
d'Arc. Corpul "musculos", îmbrăcat în haine bărbătești și etichetat din punct de vedere al genului ca fiind femeie (Rosie), este de fapt bărbat, replică a profetului Isaia așa cum l-a imaginat Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo: Profetul Isaia Profetul Isaia este "slujitorul" lui Iahve, predică adevărata credință, obține iertarea păcatelor oamenilor prin moartea sa și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și corpul ei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bărbat, replică a profetului Isaia așa cum l-a imaginat Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo: Profetul Isaia Profetul Isaia este "slujitorul" lui Iahve, predică adevărata credință, obține iertarea păcatelor oamenilor prin moartea sa și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și corpul ei sunt ale profetului, capul seamănă cu cel al unui mesager divin așa cum sunt înfățișați în jurul profeților în tablourile pictorilor renascentiști (îngerașii denumiți putti
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
slujitorul" lui Iahve, predică adevărata credință, obține iertarea păcatelor oamenilor prin moartea sa și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și corpul ei sunt ale profetului, capul seamănă cu cel al unui mesager divin așa cum sunt înfățișați în jurul profeților în tablourile pictorilor renascentiști (îngerașii denumiți putti). Capul tânăr, adolescentin al lui Rosie, cu nasul lung, îndreptat în sus și ochii plecați, scrutând postura ei foarte în-drăzneață
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și, în consecință, este glorificat de Dumnezeu. Profetul prefigurează creștinismul și misiunea lui Iisus pe pământ. Dacă aspectul general al lui Rosie și corpul ei sunt ale profetului, capul seamănă cu cel al unui mesager divin așa cum sunt înfățișați în jurul profeților în tablourile pictorilor renascentiști (îngerașii denumiți putti). Capul tânăr, adolescentin al lui Rosie, cu nasul lung, îndreptat în sus și ochii plecați, scrutând postura ei foarte în-drăzneață de altfel și ușor arogantă seamănă cu cel al unui îngeraș (putto) din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tânăr, adolescentin al lui Rosie, cu nasul lung, îndreptat în sus și ochii plecați, scrutând postura ei foarte în-drăzneață de altfel și ușor arogantă seamănă cu cel al unui îngeraș (putto) din pictura aceluiași Michelangelo, Sibila Eritreea. Combinația dintre corpul profetului și capul îngerului o transformă pe Rosie într-un puternic mesager contemporan (divin sau laic) al patriotismului american în lume. Preluarea de către femei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a muncilor tipic masculine (cum ar fi nituirea sau construirea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele religioase renascentiste (reprezentarea profetului Isaia și a îngerilor de către Michelangelo), demontează simbolistica, dislocă semnificațiile și reconstruiește un "corp" nou (androginul Rosie), care își asumă noi valențe și înțelesuri, devenind, în mod profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși apreciată în prezent, Rosie s-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în anul 977 însoțită de un planiglob. Tratatul reprezintă de fapt o extindere a lucrării “Masalik ul-Mamalik” întocmită de predecesorul său Abu Ishaq al-Farisi al-Istakhri. Abu Abdallah Muhammad al-Idrisi (1100-1165), geografși cartograf originar din Ceuta;se autoconsidera descendent direct al profetului Mahomed. A trăit la curtea regelui Roger al II lea al Siciliei, unde a scris lucrarea “Geografia” (1154) însoțită de o hartă a lumii și a construit un glob geografic din argint pur în greutate de 400 kg. pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
iar continuarea dialogului între cei doi este o chestiune de rațiune, voință și simțire, trăsături umane prin care chipul lui Dumnezeu este prezent în noi3. Dacă până la Hristos comunicarea cu Dumnezeu era mijlocită și voia Lui era făcută cunoscută prin profeți 4, în creștinism, Hristos aduce, odată cu slobozirea din păcat, și posibilitatea omenirii de a I se adresa direct lui Dumnezeu. Astfel, comunicarea apostolilor derulează două axe: discursul pe verticală, de la apostoli către Dumnezeu, și pe orizontală, de la apostoli către oameni
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii și diavolii / 94 2.3.2.3. Sfinții și profeții / 97 2.3.2.4. Spiritele / 98 2.3.2.5. Muzele / 103 Partea a III-a. Esență viziunii / 107 3.1. Prolegomena. Mediul religios blakean / 109 3.2. Un concept binar / 114 3.3. Paradoxul viziunii și polaritatea timp-spațiu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
diade: elemente contrastive, dar complementare ale aceluiași subiect ontologic. După identificarea acestora, pot trece la cea de-a treia etapă, vizând articularea eului creator blakean. Opinia mea este că reprezentarea de sine a artistului este cea de vates (simultan poet, profet și vizionar). Dar Blake nu se simte satisfăcut din punct de vedere estetic până când nu proiectează o figură opusă, o identitate textuala care ajunge chiar să depășească frontierele textului. Această figură este constituită, precum voi căuta să arăt în a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the ancient trees" (E 18), cititorul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]