3,588 matches
-
-i lasă pe cei răi să facă rău”.) „Dacă rabzi răul fără a protesta e ca și cum l-ai răsplăti.” (R. Tagore) Bine cu sila nu se face. (Nu poți da sfaturi celui care nu vrea să te asculte. Un alt proverb face o remarcă și mai tranșantă: „Sfaturile nu-l ajută pe acela care singur Își face rău”.) Orb pe orb când se conduc, cad amândoi În groapă. (La fel când oamenii răi se asociază sau se Împrietenesc: viitorul lor devine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Syrus) Moartea albinei vine de la propriul ei ac. (Același lucru se poate spune, de exemplu, și despre cel care s-a deprins să facă rău: nemaiputând să aibă un discernământ al situațiilor, ajunge „din rău În mai rău”. Un alt proverb observă, pe bună dreptate: „Celui ce vrea să facă rău nu-i lipsește ocazia”.) Pentru ce să te servești de otravă, când poți ucide cu miere? (Poți, Într-adevăr, ucide pe cineva Înșelându-i Încrederea cu atractive promisiuni sau Întreținându
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se Învață ușor, iar pe de altă parte, pentru că răul este ca și cancerul: sapă tot mai adânc În organismul bolnav, făcându-l să fie tot mai vulnerabil la rău.) Cine sapă gropa altuia cade singur În ea. (Sunt numeroase proverbele care arată că nu numai răul Înfăptuit, dar nici cel doar plănuit nu rămâne nepedepsit: „Sabia ucigașului rămâne fără stăpân”; „Rău faci, rău găsești/primești” etc.) „Un om care se gândește să se răzbune Își ține deschisă propria sa rană
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește proverbul: „Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și altele după ea”. Într-adevăr, „Peste cel sărac toate năpastele dau”; „Sub pălărie, toată gospodăria”; „- Sărăcie, ce-ai cu mine?/ - M-am avut cu tat-tău bine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cinstiți.) „Cea mai mare nedreptate e a părea drept, fără a fi.” (Platon) Numește-l hoț, și el va fura. (Cuvintele stigmatizatoare pot structura personalitatea unui om mai slab, mai influențabil, În direcția aprecierii negative făcute la adresa sa. și alte proverbe avertizează: „Cel care bănuiește o soție credincioasă o face să devină falsă”.) Dacă cineva mă Înșală o dată, să-i fie rușine; dacă mă Înșală de două ori, să-mi fie rușine. (Un alt proverb ne dă explicația: „Cel care te
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
negative făcute la adresa sa. și alte proverbe avertizează: „Cel care bănuiește o soție credincioasă o face să devină falsă”.) Dacă cineva mă Înșală o dată, să-i fie rușine; dacă mă Înșală de două ori, să-mi fie rușine. (Un alt proverb ne dă explicația: „Cel care te Înșală o dată te nedreptățește; dacă te Înșală a doua oară, o face pe dreptate: te ia drept ceea ce ești”.) Când doi hoți se ceartă, apare lucrul furat. (Confruntarea dintre orgoliile profesioniștilor trebuie să dea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
arată că viața nu Înseamnă numai previziuni lucide: „De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși”.) Cu cât se pisează mai mult usturoiul, cu atât miroase mai tare. („Cine adoarme bârfind - ne spune un alt proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe greu. (Cu cât cineva trăiește, de exemplu, Într-un dialog mai mult cu sine Însuși, cu atât Îi va fi mai greu să se desprindă de propriile interpretări și aprecieri asupra existenței.) Colac
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etc.) „Ferice de cine nu suspină după ce n-are și se veselește cu ce are!” (Epictet) „Cine are cel mai mult? Cel care dorește cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Puțin, cu liniște, este singura dietă. (Înțelepciunea populară ne arată, prin proverbe, că lăcomia strică nu numai „omenia”, ci și sănătatea: „Cine mănâncă până se Îmbolnăvește postește până se Însănătoșește”; „Cinele copioase umplu mormintele”; „Unde moare furnica, dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îl face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu pofti ce nu-i al tău, că ți se ia și ce-i al tău”.) Foamea e cel mai bun bucătar. Când disponibilitatea de a face un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuprinde, bineînțeles, un mare paradox: el este bogat și, În același timp, sărac, deoarece scopul lui nu este de a-și Îmbunătăți traiul, ci de a se Înconjura de tot mai multe bogății. De aici și sarcasmul din multe alte proverbe: „Nu bogățiile Îl servesc pe avar, ci avarul bogățiile”; „Drumul cel mai lung este pentru avar cel spre buzunar”; „Avarul seamănă cu măgarul Încărcat cu aur și care se hrănește cu paie”; „Avarului Îi lipsește tot atât de mult ceea ce are, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
banii, mintea și sănătatea”; „Beția o vindecă sapa și lopata”; „Ce-a câștigat Într-o vară a băut Într-o sară”.) Câinele Îmbătrânește de drum, și nebunul de grija altora. (Consecințele negative ale excesului sunt surprinse și de un alt proverb: „Cine plânge pentru toată lumea orbește”.) Sătulului și cireșele i se par amare. Dacă foamea face dintr-un aliment cu un gust fad o delicatesă, sațietatea, dimpotrivă, creează dezgust chiar și față de alimentele de calitate.) Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandontc
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
depăși decât cel care a fost pregătit să le Înfrunte: „Fricosul e pe jumătate Învins”.) „Dacă nu aștepți imprevizibilul, nu vei găsi niciodată adevărul.” (Heraclit) Nu trebuie să-ți fie teamă decât de greșelile tale. Pentru că, ne spune un alt proverb, „Răul ce și-l face omul singur nu-l poate desface nimeni”. Într-adevăr, de viciul tău nu te poate scăpa nimeni, dacă nu ești pregătit În forul tău interior să lupți cu el.) „Poți să nu păcătuiești de frică
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de propriile tentații, cât și de eventualele răutăți venite din jurul său.) „Vegheați asupra voastră, Învinuiți-vă singuri, judecați-vă apoi, cereți iertare câteodată și, dacă este nevoie, dați-vă și câte o pedeapsă.” (Seneca) La nevoie, devii curajos. (Un alt proverb ne oferă o explicație plastică: „Omul e leu În propria lui cauză”. De asemenea, factorul afectiv poate fi hotărâtor: „La disperare, și lașul prinde curaj”.) Barcagiul bun se cunoaște În timp de furtună. (Adevăratele calități sufletești se exprimă În asprimea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este de mirare, de vreme ce În jurul său tronează frica și slugărnicia.) „Poți să te Închini, fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Dar, Încă o dată, libertatea de a trăi independent de ordine sau de a inventa o ordine proprie, orice ordine, această libertate nu există.” (A. Pleșu) După faptă, și răsplată. (Întreaga morală creștină se bazează pe avertismentul cuprins În enunțul acestui proverb, iar codurile juridice moderne Încearcă și ele să-l impună tot mai mult În viața comunităților umane: „Rău faci, rău găsești”; „Fapta bună laudă pe om”; Cine scoate sabia de sabie va muri”; Cine seamănă vânt culege furtună” etc.) Păcatul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să reparați.” (O.M. Aïvanhov) Tot nașu’ are naș. Nu există vicleșug care să nu fie Înfrânt printr-un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și Îi iei pe ei ca pretext?” (C. Noica) Unde este puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuie Îndreptat de mic. (Manifestările vicioase, Întâlnite la unii adulți, nu sunt, de cele mai multe ori, decât imaginea amplificată a relelor deprinderi dobândite În copilărie, când aceștia au fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne atenționează un alt proverb, „Copilul nepedepsit rămâne nepricopsit”. În schimb, „Copilul de cu vreme mustrat ajunge bărbat și dă și altora sfat”.) „Când un tânăr crește frumos, iese parcă din strâmbătate o lume Întreagă.” (C. Noica) Repetiția este mama Învățăturii - Repetitio est mater studiorum
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cel mai bun Învățător este pățania. (Pentru că Învățătura obținută prin suferința simțurilor tale nu se uită: „Mai multe știe Stan Pățitul decât toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept pedagogic: mintea elevilor nu trebuie supraîncărcată cu tot felul de cunoștințe/informații, ci cultivată, adică exersată prin acțiuni problematizate, care vor face ca reflecția proprie să câștige În vigoare și Îndemânare. Acest lucru este redat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fapt, un precept pedagogic: mintea elevilor nu trebuie supraîncărcată cu tot felul de cunoștințe/informații, ci cultivată, adică exersată prin acțiuni problematizate, care vor face ca reflecția proprie să câștige În vigoare și Îndemânare. Acest lucru este redat și În proverbul: „Puțin, dar bun”.) Mihai Eminescu a surprins, În termeni plastici, antiteza dintre simpla acumulare, realizată de spiritele amorfe și convenționale, și efervescența intelectuală caracteristică spiritelor creative: „Oamenii Învățați, dar fără talent propriu, adică purtătorii științei moarte, mi-i Închipuiesc ca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
bucuriei supreme de a putea trăi.) Unii Învață prin suferință, alții prin experiență. (De regulă, Încăpățânații, orgolioșii sau cei săraci cu duhul sunt cei care ignoră pățaniile altora, trebuind să trăiască ei Înșiși amărăciunea propriilor eșecuri: „Urmează - spune un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru a Îndura nenorocirea.” (La Rochefoucauld) Omul, cât trăiește, Învață. (Un alt proverb lămurește această
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru a Îndura nenorocirea.” (La Rochefoucauld) Omul, cât trăiește, Învață. (Un alt proverb lămurește această situație: „Sunt lucruri pe care, câtă vreme nu le-nveți, nu le poți face; pe altele - câtă vreme nu le faci, nu le poți Învăța”.) „Dacă vrei să fii sigur că Îți faci datoria, fă tot ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mai ales cei care au obiceiul de a se iluziona, mai mult decât ar trebui, cu privire la puterile lor de a Întreprinde ceva au nevoie de o corecție de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu valorează nici cât cel mai neînsemnat lucru sigur de care dispunem În prezent.) Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferențătc "Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență" Spiritul omenesc Își trece vremea cu dorința și speranța. (Dar, ne spune un alt proverb, „Dacă n-am avea nici o dorință, jumătate din farmecul și interesul vieții ar dispărea”.) „Fără speranță e imposibil să găsești ceva de nesperat.” (Heraclit) „Viața se cere lungită cu Înalte speranțe.” (Eschil) Interesul poartă fesul. (Unii acceptă o sarcină sau
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
W.Fr. Hegel). Adio și-un praz verde. Când relațiile dintre două persoane s-au răcit, una dintre ele poate s-o facă pe cealaltă să Înțeleagă prin astfel de cuvinte că prezența ei nu mai este dorită. Un alt proverb confirmă ideea „pierderilor afective” datorate trecerii timpului, dar În altă tonalitate - nu de nepăsare, ci de regret: „Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost copt s-a scuturat”.) Iubire, dragoste - ură, gelozietc "Iubire, dragoste - ură, gelozie" În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
l-am putut făuri pe de-a-ntregul, suntem În stare să contribuim la nașterea și evoluția lui.” (V. Pavelcu) Cu cât se vorbește mai mult În dragoste, cu atât ea e mai șubredă. („Când inimile sunt sincere - spune un alt proverb - nu trebuie multe cuvinte.” Într-adevăr: „Unde-i dragoste puțină, lesne-i a găsi pricină”; „Cine se iubește În tot locul se-ntâlnește”; „Dragoste chioară pe rogojină goală”.) Iertăm totul atât timp cât iubim. (Iubirea ne face disponibili să iertăm, pentru că rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]