3,206 matches
-
directe, din faptele precum ele se petrec sub ochii noștri cele ce au trebuit să se Întâmple În timpuri necunoscute.” Observația pare aplicabilă obiectivului nostru. Neîndoielnic, interesează atât fondul psihologic, specific populației la care ne referim, cât și la suprastructura psihosocială care a condiționat ceea ce are caracteristic această populație. Ambii factori au influențat și continuă a influența atât structura morbidității psihiatrice, cât și evoluția acestei morbidități, dar ponderea și profilul acestor elemente este practic greu de definit. Să ne oprim la
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Drug Administration a atenționat populația că varenicilina ar putea determina o creștere ușoară a riscului cardiovascular la pacienții cu boală cardiovas- culară, dar se recomandă noi trialuri care să confirme/infirme rezultatele disponibile (107). 8.2.7. Factorii de risc psihosociali Anxietatea. Studiul publicat de Shibeshi a arătat o prevalență de peste 40% a acestui simptom la pacienții spitalizați cu infarct miocardic, iar 15-20% dintre subiecți declară prezența anxietății și la un an de la externare. În schimb, vârstnicii au declarat un nivel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
socio-umane de viață ale salariaților; etapa administrării personalului - se referă la dezvoltarea funcțiunii de personal legate de „Școala Relațiilor Umane” (E. Mayo), care aduce în discuție aspectele psihologice ale muncii, condițiile de lucru, concentrându-se asupra sensului conceptului de „climat psihosocial” al întreprinderii<footnote Mayo, Elton, The Human Problems of an Industrial Civilization, Macmillan, New York, 1933; a se vedea și Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 19-22. footnote>; etapa managementului personalului - (cele două faze) pune în evidență viziunea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Introducere Lucrarea se Înscrie În perimetrul psihologiei sociale manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marile companii, producători, individul uman nepregătit și neavertizat poate aluneca În comportamente adictive, dependente și conduite deviante, mai ales Într o societate ce prin fenomenele și procesele caracteristice ne accelerează existența. Încercăm prin această lucrare să răspundem, dintr-o perspectivă psihosocială, nevoii de definire și Înțelegere a individului uman În contextul mediului turbulent macro și micro economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct sau persuasiv emoționalitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În cadrul unor proiecte În curs de desfășurare la Institutul Național de Inventică Iași, precum și colaborarea fructuoasă cu specialiști din domeniile vizate de noi: psihosociologie, economie, tehnică. Considerăm utilă lucrarea tuturor celor interesați de Înțelegerea mecanismelor factorilor și fenomenelor individuale și psihosociale ce influențează și impulsionează comportamentul de consumator Într-o societate a hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor optime, În funcție de condițiile concrete și anticipare a efectelor acțiunilor conduc la elaborarea comportamentelor și atitudinilor adecvate situațiilor sociale. A. Neculau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a reprezentărilor sociale: „Reprezentările sociale sunt sisteme de valori și noțiuni, o formă de gândire socială, o elaborare prescriptivă și mentală, o modalitate practică de a cunoaște lumea”. Această definiție evidențiază că reprezentarea socială este un fenomen ce aparține câmpului psihosocial, având două izvoare și structuri de fundamentare: structura psihoindividuală și cea socială, reprezentarea având totodată funcții și roluri esențiale În cunoașterea și construirea realității sociale. În privința structurii reprezentării sociale, J. C. Abric (1995, p. 135) aprecia că necesită o dublă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa. După unii autorii, termenul a fost folosit pentru prima data În relație cu viața psihică a omului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială a studiat atitudinile mai mult pe segmente disparate, specialiștii având puține puncte de vedere comune, ulterior s-a relevat influența majoră și integrantă exercitată de G. W. Allport, care a delimitat destul de precis conceptul de atitudine de alte formațiuni psihosociale apropiate. In lucrările de specialitate Întâlnim mai multe definiții ale atitudinilor, majoritatea evidențiind caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, Într-un anume fel, o teorie a conceptului de atitudine. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și umanistă superioară. Atitudinile creative le considerăm o componentă necesară În structura atitudinilor caracteristică managerului eficient. Atitudinile creative permit sesizarea tendințelor ce apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială, În această lucrare ne-am propus să evidențiem atât domeniile implicate de sfera conceptului de comportament al consumatorului, cât și modalitățile prin care, prin educațiem putem susține individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Posibilitatea ocupării mai multor locuri de muncă, a Îndeplinirii mai multor joburi și funcții, diversificarea ofertelor În general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de dragoste dintre soți (vezi fig. 2. Reprezentarea socială a familiei). Deși apar și aspecte negative În elementele periferice, cum sunt divorțul, infidelitatea, acestea nu au frecvență și importanță pentru a intra În nucleul central, dar atenționează asupra Înmulțirii fenomenelor psihosociale negative ce au impact În dinamica vieții de familie În general și asupra copiilor În mod special. Ne-am propus să discutăm În această lucrare despre familie și problemele ei deoarece În familie se formează primele deprinderi și obiceiuri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
situațiilor de criză; monitorizarea copiilor cu comportamente deviante, consilierea educațională și intervenție; monitorizarea familiilor parțial și/ sau temporar dezintegrate (sindrom Italia Spania). Pentru a putea Îndeplini cu eficiență aceste responsabilități el trebuie să posede un grup de competențe profesionale și psihosociale, cum sunt: competențe În evaluarea stării de sănătate psihică a familiei; competențe În prognoza liniilor de evaluare a familiei și conturarea crizelor posibile; competențe de consiliere educațională În problematica diversă cu care se confruntă familia; competențe În diagnoza timpurie a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiper-consum și abuzuri. 4. Consilierea educațională trebuie să se acorde și În cazul abuzului de privit emisiuni la televizor sau practicarea jocurilor pe calcultor ore Întregi. Dependența de calculator și televizor are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de analiză bazate pe tradițional, demografic, static, la criterii bazate pe stil de viață, dinamism, sau psihologia consumatorului. Problema atingerii satisfacției consumatorului nu se poate rezolva numai prin explorarea caracteristicilor de vârstă, venit sau zonă geografică, ci și printro investigație psihosocială a atitudinilor și dispozițiilor consumatorului. Înțelegând necesitatea Îmbinării proceselor tehnologice și economice cu cele din domeniul științelor psihologice și sociale, Allyson Thomas (2004) trasează câteva tendințe ale consumatorului global În anul 2006. Ea identifică cinci mega-tendințe care vor dirija dispoziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
câte o lacrimă, lua copii mici În brațe sau bătrâni, făcea totul cu autenticitate și trăire emoțional-empatică intensă. Prin contact direct și comunicare directă, empatică cu mulțimea, oamenii rezonau cu el, empatizau cu el. Consider că empatia este o competență psihosocială care se Învață. Ea are multe puncte comune cu creativitatea, dintre care unul trebuie subliniat și mereu amintit oamenilor: aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod special, ea reprezentând o tehnică esențială atât În interacțiunile din cadrul populației generale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și „sculptându-te” (recreindu te) se opune ideii susținute cu ani În urmă, dar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și numai 17% din bărbați. Este un rezultat asemănător cu situația din Occident și din SUA, care evidențiază faptul că oriunde ar fi, bărbații de regulă nu sunt mari iubitori de cumpărături (Alina Cătană, "Viața ca shopping"). Manifestarea acestui fenomen psihosocial ne-a orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului?" Între aceste funcții se conturează un grup ce are efecte pozitive, dar și o serie de efecte negative la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]