3,998 matches
-
DASCĂLU, Crișu (11.V.1941, Balinț, j. Timiș), poet și stilistician. Este fiul Ecaterinei (n. Ehlinger), muncitoare, și al lui Dimitrie Dascălu, publicist. A absolvit Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1959) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, la Universitatea din Timișoara (1964). Imediat după absolvire devine cercetător la Sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române. Este doctor în filologie
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
, N.[icolae] (1.XI.1886, București - 12.VI.1954, Ocnele Mari), poet, prozator, critic literar și publicist. Fiind inginer constructor, tatăl lui D., Nicolae Davidescu, peregrinează prin țară împreună cu soția sa, Ecaterina (n. Teodor), și cu cei patru copii. Cel de-al doilea, viitorul scriitor, urmează câteva clase la Gimnaziul „Tache Protopopescu” din Slatina, de unde este mutat
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
DIACONU, Ion (24.IX.1903, Spinești, j. Vrancea - 9.XII.1984, Iași), folclorist și publicist. Este fiul Măriuței și al lui Ioan C. Diaconu, notar și dascăl de biserică. După studii liceale la Focșani (1915-1923), face studii la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
DONICI, Leon (5.VI.1887, Chișinău - 26.V.1926, Paris), prozator și publicist. Este fiul Domnicăi (n. Donici) și al lui Mihail Dobronravov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Radu Donici. Familia lui D. număra câteva generații de clerici și era cunoscută pentru sentimentele și activitățile proromânești. Pe linie maternă, viitorul
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
, Dorel (6.V.1930, Piatra Neamț), dramaturg, prozator, eseist și publicist. Tatăl se numea Mendel Iancovici (expert contabil), iar mama, Tonia Margareta Iancovici (n. Bitman). Va urma, în anii ’40, Liceul Teoretic Evreiesc din Piatra Neamț, apoi, la București, Liceul „Cultura Max Aziel” și Liceul „Matei Basarab”, pe care îl va absolvi
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
DRĂGAN, Daniel (20.XII.1935, Glodeni, j. Dâmbovița), poet, prozator și publicist. Este fiul Floricăi (n. Nițescu) și al lui Ion Drăgan, comerciant, petrolist și brutar. Frecventează școala primară din satul natal, apoi Colegiul Național Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Între 1949 și 1952, este elev al Liceului „Ienăchiță Văcărescu” și
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
DUMBRĂVEANU, Victor (20.VIII.1946, Corlăteni, j. Bălți), prozator și publicist. A absolvit Universitatea de Stat din Republica Moldova în 1968 și a activat timp îndelungat în presă, pornind de la funcția de corespondent la diferite publicații și ajungând redactor-șef adjunct la „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor-șef la revista „Orizontul”, ulterior „Columna
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
de stat, șeful Departamentului de Informații Publice al Guvernului României (1991-1992), candidat independent la președinția României (1992), ambasador al României în Franța (1994-1997) și în Republica Elenă (din 2001), organizatorul unor simpozioane politice naționale (1992-1994), participant la manifestări politice internaționale, publicist și editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco” în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
perspectivă interdisciplinară, istoria, religia, politica, morala, cultura, psihologia individului și cea colectivă, complexele naționale (românești în context comparat), în general metamorfozele sistemelor de semnificații umane. În autorul eseurilor conviețuiesc fertil medicul, psihologul, psihanalistul, omul de cultură, poetul, omul politic și publicistul. D. are o perspectivă enciclopedistă integratoare a dualismelor, o viziune care îmbină psihanaliza, platonismul și conștiința evoluției, a degradărilor și a scindării identității umane din diversele spații ale culturii și civilizației, propunând, de fiecare dată, un model soteriologic, o posibilă
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
, Petru (10.VI.1941, Iacobstan, j. Tighina - 6.XI.1984, Chișinău), poet și publicist. A absolvit Cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost și redactor la Radio Chișinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
, Alexandru (8.I.1850, Blaj-12.VI.1896, Blaj), scriitor religios și publicist. După ce studiază teologia la Blaj și filosofia la Viena, e hirotonit preot (1873). În 1877 obținea titlul de doctor în teologie la Viena, fiind apoi numit profesor de istoria Bisericii și drept canonic la Seminarul Teologic din Blaj. Publică articole
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
GRĂDIȘTEANU, Petru (24.II.1839 - 28.IX.1921, București), publicist și autor dramatic. Licențiat în drept la Paris, G. a fost, la întoarcerea în țară, procuror la Tribunalul de Ilfov, apoi, timp de mai mulți ani, avocat și, în 1889, decan al corpului avocaților. Activ ca om politic, conservator mai
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului”, revistă cu profil literar, scrie zelos și entuziast, reușind totodată să adune aici mulți colaboratori și să organizeze, împreună cu I.S. Bădescu, societatea literară „Orientul”, patronată de
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
aceleași personaje, este Moștenirea tinichigiului (2000), unde sunt incluse povestiri în care încărcătura epică este mai consistentă și mai diversă, iar figura personajului-narator (în ipostaza lui de copil și adolescent) mai reliefată. Aceeași scriitură - de data aceasta îmbogățită cu instrumentarul publicistului de idei, dar și cu un indubitabil caracter beletristic, evoluând pe tărâmul memorialului eseistic sau al reportajului literar de calitate - se întâlnește în Vara franceză (1999), culegere de texte scrise cu prilejul prezenței lui G. în Franța, în vederea „acoperirii” jurnalistice
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
GRIGORESCU, Ioan (20.X.1930, Ploiești), prozator și publicist. Este fiul Victoriei (n. Popișteriu) și al lui Ion Grigorescu, petrolist. Învață la Liceul „Spiru Haret” din Ploiești, absolvit în 1948. Va urma cursurile Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1950-1955), avându-l ca dascăl pe prozatorul Konstantin Paustovski
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
CRISTIAN, Vasile (1.III.1912, Târgu Frumos - 23.I.1998, Paris), poet, traducător și publicist. Este fiul lui Betty (n. Mendelovici) și al lui Hanina Werner, ceasornicar și frate mai mic al poetului Mihail Dan. C. se numea la naștere Leopold Werner, iar mai târziu va adopta pseudonimul literar ca nume oficial. A absolvit liceul
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
suprimare emis cu șase zile mai târziu curma apariția jurnalului, motivul fiind criticile adresate guvernului de C. A. Rosetti, chiar din primul număr. În scurta existență a gazetei, Pantazi Ghica, experimentat om de presă, a știut să obțină colaborarea unor publiciști redutabili. Printre ei, în afară de C. A. Rosetti, se disting Iacob Negruzzi și P. P. Carp, ambii trimițându-și articolele de la Iași, precum și I. A. Geanoglu și V. Boerescu. În paginile C., Pantazi Ghica redactează, în afară de lungi editoriale, o „Revistă interioară
CUGETAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286557_a_287886]
-
CRUȘEVAN, Olga (6.VI.1896, Plosca, j. Orhei - 1975, București), poetă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei și a lui Ivan Epaminonda Crușevan, proprietar al moșiei Pistruieni și rudă apropiată a publicistului Pavel Crușevan. A urmat gimnaziul Mariinsk și Facultatea de Litere la Odessa, continuându-și studiile la Lausanne și București. Știa unsprezece limbi. Cu versuri și schițe a colaborat la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Cele
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
presa românească din Banat (1979, în colaborare cu Gheorghe Jurma). Radu Stanca - dramaturgul (1992) este primul studiu dedicat în exclusivitate omului de teatru complet care a aspirat a fi acest reprezentant de marcă al Cercului Literar de la Sibiu - dramaturg, regizor, publicist și cercetător dedicat artei scenice. Valorificând sugestii ale teoriilor despre limbajul poetic caracteristice pentru școlile formaliste europene din ultima jumătate de secol, C. încearcă o apropiere de arta dramaturgului printr-un demers analitic meticulos, care ia în considerare primatul textului
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
, Stelian (6.II.1904, Văcăreni, j. Tulcea - 15.XI.1985, București), poet și publicist. Este fiul lui Nicolae Cucu. Urmează școala primară și liceul la Râmnicu Sărat, iar între 1922 și 1925, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Mai întâi funcționar în București, din 1926 este profesor de limba și literatura română, ulterior
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
, A.[dolf] de (16.XII.1887, București - 9.III.1936, București), dramaturg și publicist. Fiu al Mariei (n. Ghica) și al lui Edgar von Herz, funcționar bancar superior (provenit dintr-o familie austriacă înnobilată), H., al cărui prenume la naștere era Adolf Edmund George, a avut o copilărie privilegiată, petrecută în intimitatea Curții regale
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
, revistă literară apărută la București, săptămânal, între 16 octombrie și 13 noiembrie 1894. Redactată de un comitet format din publiciști începători, I.v. a publicat literatură originală (versuri și proză), articole de critică, traduceri și note bibliografice. Principalii colaboratori și redactori sunt D.Th. Neculuță (semna cu pseudonimele D. Niculescu, D. Azur, F. Crâng, Odin și cu inițiale) și N. Țimiraș (semna
ICOANA VREMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287497_a_288826]
-
, Nestor (2.III.1918, Iași), poet și publicist. Este fiul Luciei (n. Filotti) și al lui Dimitrie Ignat, avocat. După terminarea Liceului „Spiru Haret” din București, face studii la Universitatea de aici, luându-și licența în filosofie (1941). A lucrat ca redactor și redactor-șef adjunct la „Scânteia
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
la „Lupta de clasă” (1962-1981). Între 1948 și 1950 și între 1969 și 1982 a fost profesor și decan al Facultății de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București. A colaborat la „Viața românească”, „Diplomat Club”, „Anotimpuri literare” (Timișoara) ș.a. Publicist militant, conducător la „Scânteia” al sectorului cultural, semnatar al unora dintre cele mai dogmatice articole de directivă literară din perioada stalinistă și din cea imediat următoare, I. demasca ceea ce el numea „falsele «modele»”, fiind împotriva revenirii numelor lui Ion Barbu
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
ILIESCU, Leontin (18.VI.1880, București - ?), poet și publicist. Pe când învăța la liceul din Turnu Severin, I. ar fi debutat cu versuri la „Adevărul ilustrat”. Angajat tot atunci în mișcarea socialistă din portul dunărean, semnează articole și poezii în ziarul „Dreptatea” și scoate revista „Poarta de Fier” (1901). Ulterior
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]