187,471 matches
-
care asculta și s-o atragă la sine, și să o facă roabă ușor de manevrat de uneltirile sale. Dezarmând-o astfel îndată, a făcut-o să se supună celor rele și să slujească acelora peste care primise cu dreptate puterea să împărățească, cu ceea ce singură fusese cinstită de mâna și de cuvântul lui Dumnezeu dintre toate cele ce viețuiesc în lumea supusă simțurilor și fusese făcută după chipul Ziditorului. Iar Dumnezeu îngăduie aceasta, ca văzând omul sfatul la care este
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Păcatul a lipsit pe om de prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând și umplând toată ființa lui, îl făcea neatins de nimic și mai presus de toate cele de jos. Acum, după călcarea voinței lui Dumnezeu, această dumnezeiască putere și acest veșmânt supraceresc îl părăsi pe om și el rămase acum, așa zicând, singur, numai cu sine, și deci neîndestulat și gol de harul dumnezeiesc, care nevăzut acoperea pe strămoșii noștri ca și cu o haină, acum se depărtase
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Odessei, Edit. Pelerinul, Iași, p. 52. footnote>. Acest simț dureros al privațiunii și goliciunii a fost așa de puternic încât strămoșii noștri începură să caute mijloace, dacă nu să se izbăvească de el cu totul, cel puțin să-i micșoreze puterea prin vreo acoperire a trupului lor: Și au cusut frunze de smochin și și-au făcut acoperăminte (Facere 3, 7). Aceste acoperăminte exprimau perfect de bine adâncimea căderii lor. Apoi, Sfânta Scriptură relatează: Dumnezeu a făcut lui Adam și femeii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
o deviere, dar n-a barat total drumul spre Dumnezeu. Scopul omului este tot asemănarea cu Dumnezeu, dar după ce-și va reface chipul Domnul nostru Iisus Hristos va reface chipul nostru cel căzut și ne va da din nou puterea să devenim asemenea cu Dumnezeu<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare, în rev. Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 9-10, p. 602. footnote>. Concluzia pe care o trage Sfântul Grigorie de Nyssa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga, deoarece purta asupra sa pecetea întunecată a păcatului. El trebuia să fie născut din nou pentru viață (Ioan 3, 5), era necesară o nouă creație, iar aceasta presupunea un Creator care nu putea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84. footnote>, Domnul Hristos făcându-Se pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată comunicându-ne puterea dumnezeirii Sale. Prin Întrupare, Hristos ne dezvăluie nouă la maximum valoarea omului în fața Creatorului pe de o parte, iar pe de altă parte, cât de grav a fost păcatul de a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, căci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
tuturor făpturilor create, lucrarea răscumpărătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndeosebi Patimile, răstignirea și învierea Lui, constituie momentul esențial și culminant al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor sale, a nimicit puterea păcatului și a biruit moartea, desființând astfel stavilele care, în urma păcatului strămoșesc, îl despărțeau pe om de Dumnezeu și împiedicau unirea lui deplină cu Acesta<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, p. 7. footnote>. Unind în persoana Sa, fără amestecare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
la desăvârșirea menită ei încă de la facere: deplina asemănare cu Dumnezeu și participarea la firea cea dumnezeiască (2 Pt. 1, 4). El a dat astfel fiecărei persoane umane, unită cu El prin Duhul Sfânt, în Biserică, care este trupul Său, puterea de a deveni dumnezeu prin har<footnote Ibidem. footnote>. Astfel, toți avem nevoie de mântuire și eliberarea de povara păcatului. Aceasta nu poate fi dobândită decât prin însușirea roadelor Întrupării, jertfei și învierii Domnului Hristos. Ne putem împărtăși de aceste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
iubire la iubirea Lui, și să ne dăruim pe noi întregi, ca să-l primim pe El întreg. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care ne îndeamnă, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim pentru a deveni și noi puternici, Hristos oferindu-ne o mare cinste, noi să nu o refuzăm, ca să nu-I facem coborârea, osteneala și jertfa zadarnice, râzând de ele<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-i deloc drept ca viața să se sfârșească mai înainte de a fi trăită, căci pentru a muri este necesar ca mai întâi să te fi născut. Acest lucru omul nu-l poate hotărî, pentru că nimeni nu a fost investit cu puterea de a decide asupra unei vieți, chiar și atunci când aceasta se dezvoltă în propriul său trup. III. Actualitatea învățăturii Sfinților Părinți despre avort Următori ai învățăturii Sfintei Scripturi, Sfinții Părinți sunt cei care au dezvoltat și au predat mai departe
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote>. Referitor la acest lucru, și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cea Dumnezeiască, nu te va întâmpina nici o nenorocire, ci toate îți vor merge cu noroc și te vei îndulci de mare siguranță și liniște. Iar dacă vei pierde sprijinul lui Dumnezeu, nu-ți va fi de folos împărăția și toată puterea lumii (3 Regi 2,4), pentru că mulțumirea și fericirea și-o agonisește omul numai primind toate câte i le rânduiește Bunul Dumnezeu spre folosul lui. Omul are deci două alternative: una când Îl neagă pe Hristos făcându-L mincinos și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care s-au împotrivit rânduielii divine. Femeile avortoare preschimbă satele și orașele în mormane, fac să dispară neamurile, căci se cunoaște că și Roma și-a pierdut puterea, strălucirea și stăpânirea ei uriașă, pe urma descreșterii numărului nașterilor. Datorită numărului mare de avorturi din ultimii ani, în perspectivă, țara noastră se va confrunta cu grave probleme de natură demografică și civilă: scăderea natalității, care va avea ca și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prunci (femeii ce a avortat) în locul celor uciși și nerepetarea acestei crime; cea care a avortat trebuie sfătuită să boteze și să înfieze copii săraci, să postească până seara o zi pe săptămână (de obicei vinerea), să ofere milostenie după putere, să cumpere cărți duhovnicești și să le distribuie gratuit, să sponsorizeze sau să ajute la publicarea unei cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Grigorie de Nazianz sau Teologul. Sfântul Vasile s-a distins ca om de conducere, Sfântul Grigorie de Nazianz ca orator, iar Sfântul Grigorie de Nyssa mai mult ca gânditor, fiind și un filosof mai metodic decât ei, depășindu-i prin puterea sa de speculație. Putem spune, pe drept cuvânt, că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”<footnote Ibidem, p. 280. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale<footnote Ibidem, p. XV-XVI. footnote>”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și o mare putere de a sistematiza și expune ideile. Și nu numai atât, ci el este remarcabil pentru ideile sale inovatoare, pentru faptul că a întrebuințat filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote>: κρίνα δὲ κατονομάζει τὰς ἀρετάς; δί άἰνίγματος<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: A Reconsideration”, n. 90, în Journal of Religion, 79.4, 1999, p. 615. footnote>. În urma purificării, sufletul dobândește o putere deosebită de pătrundere și de înțelegere a tainelor lui Dumnezeu, după exemplul miresei, care, pe măsură ce se curățește de întinăciune, „devine mai străvăzătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru a arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vârsta și cu harul» (Lc. 2, 52) în nenumărate feluri în inimile celor ce-L primesc pe El, nefiind la fel în toți cei ce-L primesc, ci făcându-Se după măsura celor în care Se sălășluiește, potrivindu-Se după puterile fiecărui om care-L primește: pentru unii Se face prunc, pentru alții tânăr, iar altora li se face bărbat în toată puterea vârstei, după felul fiecăruia” (Cântarea Cântărilor, 1, 13<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>). Ideea că „printr-
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
toți cei ce-L primesc, ci făcându-Se după măsura celor în care Se sălășluiește, potrivindu-Se după puterile fiecărui om care-L primește: pentru unii Se face prunc, pentru alții tânăr, iar altora li se face bărbat în toată puterea vârstei, după felul fiecăruia” (Cântarea Cântărilor, 1, 13<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>). Ideea că „printr-o viețuire virtuoasă putem face ca Iisus să Se nască în noi pare a sugera că noi înșine devenim un fel de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
canticorum, GNO, 322. footnote> face referire la ideile specifice teologilor gnostici din Alexandria, care susțineau în mod eronat cum că Dumnezeu este în esență cognoscibil, chiar dacă aceasta necesită un efort considerabil, și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este oarecum legată, aici, de comentariul său la cartea din Biblie, Cântarea Cântărilor 5, 2: „Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbița mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă și părul ud de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul uniunii apofatice, faptele și discursul miresei preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a Cuvântului și devin un vehicul al dinamicii întrupate a Cuvântului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 517. footnote>. În orice întâlnire apofatică
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în ceea ce are de spus, ci în efectele pe care discursul său le are asupra celor din jur, de exemplu, asupra fiicelor Ierusalimului. Și acestea sunt impulsionate și atrase spre Mire. Mai mult, această transformare nu este limitată la discurs. Puterea vorbirii Cuvântului se relevă și în faptele Preaiubitului discipol sau ale Teclei. Prin urmare, [Logophasis] aparține faptelor și discursului transformat și transformator, fapte ce iau naștere din uniunea apofatică<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
13-15. footnote>. Discursul miresei declanșează din partea însoțitoarelor sale fecioare același răspuns pe care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din perspectiva însoțitoarelor, care urmăresc experiența apofatică a miresei, ele experimentează „logofaza”, manifestarea Cuvântului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]