3,990 matches
-
secole după forțarea liniei de apărare Constanța-Cernavodă (a "valului "lui Traian"" ) întărit cu toate fortificațiile limesului dunărean al Imperiului bizantin. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
1698 în 7 zile a lui octombrie”. După aceea cu un scris mai mărunt, dar de aceeași mână, continuă: “Însă întru acest chip ne unim și ne mărturisim a fi mădularele sfintei catolicești Biserici a Romei, cum pe noi și rămășițele noastre din obiceiul Bisericii noastre a Răsăritului să nu ne clătească, ci cu toate ceremoniile, sărbătorile, posturile, cum până acum așa și de acum înainte să fim slobozi a le ține după calendarul vechi și pe cinstitul vlădicul nostru Atanasie
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
care se pare că a colaborat întrucâtva. În testamentul său, fostul regent al Ungariei a cerut, să nu fie adus pe pământ ungar înainte de evacuarea ultimului soldat sovietic de acolo. În 1993, după ce rușii au părăsit bazele lor din Ungaria, rămășițele pământești ale lui Horthy au fost reînhumate în orașul său natal, Kenderes. Guvernatorul Miklós Horthy a fost reabilitat la 4 septembrie 1993 de parlamentul Ungariei, în timpul mandatului premierului József Antall. În prezent, cercurile extremiste de dreapta și naționaliste din Ungaria
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
tristă veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmăturile zidului, a găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsufleșit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
a muntelui și a aruncat-o. Stâncă a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatră în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului sau în grota de piatră. Au construit lângă grota și un templu cu o statuie a femeii, pentru
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
insulei) precum și pe Ariki Pâro din Ahu Te Pito Kura (în nordul insulei). Oricum, există foarte puține indicii arheologice care să susțină ideea unui colaps al societății pascuane anterior venirii europenilor. De fapt, patologia osoasă și datele osteometrice colectate de la rămășițele umane anterioare venirii europenilor sugerează faptul că foarte puțini pascuani au avut parte de morti violente (Owsley et al., 1994). Primul contact al europenilor cu Insula Paștelui s-a petrecut pe data de 5 aprilie, în duminică paștelui din anul
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
proteine cea mai importantă și nu carnea de pește. Au fost întâlnite numeroase cazuri de canibalism în mai toate insulele polineziene, si pe vreme de prosperitate și pe vreme de foamete. Așadar, cazurile de canibalism din Insula Paștelui (dovedite prin rămășițele umane asociate cu locurile de gatit, în special în peșteri) nu sunt o dovadă puternică în favoarea prăbușirii civilizației pascuane. În articolul său „De la genocid la ecocid: abuzul Insulei Paștelui”, Benny Peiser remarcă probe în favoarea auto-suficienței insulei atunci cand primii europeni au
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
anul următor 1458 Silaghi a fost ales ca regent al Regatului Ungariei până la urcarea pe tron a nepotului său, Matia Corvin. Silaghi l-a salvat pe tânărul de 16 ani Matia din temnițele familiei Garai de la Buda, și a mutat rămășițele lui Ioan Huniade de la Belgrad în Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia, unde a fost înmormântat alături de tatăl său. Matia i-a fost recunoscător lui Silaghi, și l-a numit comite de Bistrița. Aliat cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș
Mihai Szilágyi () [Corola-website/Science/302800_a_304129]
-
Bătălii de la Custoza, la 23 și 24 iulie 1848, Haynau nu a îndeplinit comandă șefului său Josef Radetzky pentru consolidarea Corpului III de armată. Dimpotrivă, el a trimis brigadă „Piret” (disponibilă) spre poziția, în opinia sa periclitată, de pe Sommacampagna, consolidând rămășițele învinse ale brigăzii „Simbschen”, unde 1200 de soldați se îngropaseră într-un șanț de-a lungul localităților Sân Giorgio și Salice. Această manevră avea să joace un rol decisiv pentru victoria de la Custoza din a doua zi. Pentru intervenția să
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
fost înmormântat la Cimitirul Kerepesi din Budapesta, alături de soția sa, Mária Tamáska, care a decedat la trei ani după moartea lui. La 2 mai 2007, mormântul său a fost vandalizat. O parte a oaselor sale, incluzând craniul, și urna cu rămășițele soției sale au fost scoase din mormânt și furate. Alături, era scris un mesaj: "Un asasin și un trădător nu are dreptul să se odihnească în pământ sfânt. 1956-2006." Cele două date se referă Revoluția ungară din 1956 și la
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
fi avut loc între 1193 î.Hr. și 1183 î.Hr.). Maxienii erau un trib din vestul Libiei care au afirmat că erau descendenți ai troienilor, în conformitate cu scrierile lui Herodot. Navele troiene au fost transformate în naiade, care s-au bucurat văzând rămășițele navei lui Ulise. Stăpânirea troiană asupra Asiei Mici a fost înlocuită de dinastia Heraklizilor de la Sardis care a condus timp de 505 ani, până la Candaules. Ionienii, cimerienii, frigienii, milesienii din Sinope, și Lidia au intrat în Asia Mică. Persienii au
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
care orice navă trebuia să treacă pentru a ajunge din Marea Egee în Marea Neagră. Troia VI a fost distrusă în jurul anului 1300 î.Hr., probabil în urma unui cutremur. A fost descoperit doar un singur vârf de săgeată din această perioadă, și nicio rămășiță umană. Stratul arheologic cunoscut sub numele de Troia VIIa, datat, pe baza stilurilor ceramicii, de la mijlocul, sau sfârșitul secolului al XIII-lea î.Hr., este considerat cel mai probabil candidat pentru orașul descris de Homer. Se pare că a fost distrus
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
Troia VII părea a fi un fort din vârful unui deal, nu orașul de dimensiunile descrise de Homer, dar cercetări ulterioare, care au dus la descoperirea unor întărituri ale orașului, sugerează un oraș de dimensiuni considerabile. Au fost descoperite unele rămășițe umane în case și pe străzi, și, în apropiere de întăriturile dinspre nord-vest, a fost descoperit un schelet uman cu răni la craniu și o mandibulă ruptă. Trei vârfuri de săgeată din bronz au fost descoperite, două în fort și
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
și istoricul de la Tübingen Frank Kolb în 2001/2002. În august 2003, după măsurători prin rezonanță magnetică a câmpiei de la baza fortului, a fost descoperit un șanț adânc, care a fost excavat dintre ruinele unui oraș grecesc și roman ulterior. Rămășițele descoperite în șanț au fost datate de la sfârșitul epocii bronzului, perioada de timp în care se presupune că a existat Troia homerică. Korfmann a afirmat că acest șanț ar fi putut marca marginile unui oraș mult mai întins decât se
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
În particular, sub domnia sa Rusia a obținut Finlanda și o parte din Polonia. Contradicțiile misterioase ale personalității sale îl fac pe Alexandru unul din cei mai interesanți țari. Pe deasupra, moartea sa este învăluită în mister, iar locul unde se află rămășițele sale rămâne necunoscut. Curând după nașterea sa, pe 23 decembrie 1777, Alexandru a fost luat de la tatăl său, Pavel I al Rusiei, de către bunica sa, Ecaterina cea Mare, care îl ura pe Pavel și nu dorea ca acesta să aibă
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
au schimbat sentimentul său în privința lui Napoleon în ură pasională. În van împăratul francez, în mai puțin de opt zile după ce a intrat în Moscova, i-a scris țarului o scrisoare în care cerea pacea, și a apelat la „orice rămășiță a a fostelor sale sentimente”. Alexandru nu a răspuns acestor „fanfaronade”. „Gata cu pacea!” a afirmat țarul, „El sau eu, eu sau el: nu mai putem domni împreună!” La 9 octombrie 1793, Alexandru s-a căsătorit cu Louise de Baden
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
lui Radu Greceanu în Asia Mică drept consecință a fidelității sale față de domnitor. Cert este că la 9 iulie 1725 fiica lui, Maria, afierosea Mânăstirii Stravropoleos o bucată din locul caselor ce le moștenise de la părinți, întru pomenirea sufletelor lor. Rămășițele lui Radu Greceanu se află în Cimitirul Bellu din București, după ce până în 1991 un mausoleu a fost ridicat la cimitirul Mănăstirii Cernica, care îi adăpostea osemintele.
Radu Greceanu () [Corola-website/Science/303359_a_304688]
-
în contradicție cu sfaturile date de Roșa Luxemburg, care consideră o astfel de revoltă prematură, de vreme ce Spartakusbund era organizație prea slabă, nebucurându-se de un sprijin larg în rândurile muncitorilor. Încercarea revoluționară a fost zdrobita de forțele combinate ale SPD, rămășițelor armatei regulate, grupurilor paramilitare ale extremei drepte (Freikorps), care au acționat la ordinele cancelarului Friedrich Ebert. Roșa Luxemburg și Karl Liebknecht, alături de alți revoluționari, au fost uciși de membrii Freikorps care-i ținuseră prizonieri, iar corpurile lor au fost aruncate
Liga Spartachistă () [Corola-website/Science/303398_a_304727]
-
Roșa Luxemburg și Karl Liebknecht, alături de alți revoluționari, au fost uciși de membrii Freikorps care-i ținuseră prizonieri, iar corpurile lor au fost aruncate într-un râu. Sute de spartakiști au fost executați în săptămânile care au urmat înfrângerii revoltei. Rămășițele Ligii Spartakiste au continuat să activeze în cadrul KPD, partid care a preluat și ziarul Ligii, "Die Rote Fahne" ("Steagul Roșu"), ca organ oficial de presă. După Al Doilea Război Mondial, în Germania Răsăriteana, forțele de ocupație sovietice au impus unificarea
Liga Spartachistă () [Corola-website/Science/303398_a_304727]
-
partea valonă a Belgiei. Populația autohtonă franceză fiind mai numeroasă, au determinat folosirea limbii franceze. Numai numele Franței și circa o sută de cuvinte în limba franceză, sau în anumite regiuni tipuri de construcții, rămân un fel de relicvă sau rămășiță francă. În Germania s-a păstrat în unele dialecte o serie de cuvinte de origine francă ca de exemplu în regiunea Rinului, Hessen, Bavaria (regiunile în nordul Bavariei (Franconia) spre Würzburg, și Nürnberg) și partea est din Baden-Württemberg populația locală
Franci () [Corola-website/Science/302424_a_303753]
-
acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost confirmată de descoperirea în 1924
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
Peste mormânt nu a fost pusă însă o piatră funerară. Mult timp s-a exprimat îndoiala că domnitorul a fost îngropat aici, din moment ce nu s-a pus nici o lespede pe mormânt, totuși cercetările arheologice din 1933 au confirmat existența unor rămășițe pământești aici. În peretele nordic al pronaosului se află o altă nișă, care fusese pregătit probabil pentru Doamna Anastasia, soția ctitotorului. Mormântul a rămas gol, Doamna Anastasia fiind înmormântată în Biserica Albă, care se afla pe locul unde este astăzi
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului iar prezența unor blocuri de piatră cioplită, cu caracteristicile tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice. După invazia tătarilor, a fost construită o cetate nouă de către regele Béla al IV-lea, primul document despre cetate datând din 1269. Cetatea Devei apare menționată într-un act de danie al tânărului rege Ștefan, fiul lui
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
Fiii noștri) și "La France devant l'Europe" (Franța în fața Europei). În acest fel, Jules Michelet protesta împotriva pierderii de către Franța a provinciilor sale Alsacia și Lorena. Jules Michelet s-a stins din viață pe 10 februarie 1874, la Hyères. Rămășițele sale pământești au fost reînhumate în 1876 la Père Lachaise, la acest moment funerar participând și prietenii și discipolii săi români: Maria Rosetti, frații Vintilă, Horia și Mircea Rosetti, C. Cantacuzino, G. Sion și Vasile Vârnav. Principalele scrieri ale lui
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
Din punct de vedere lingivstic, peninsula a fost leagănul limbii arabe (răspândită și dincolo de peninsulă de religia islamică în timpul expansiunii islamului începând cu secolul VII d. Hr. deși unele populații mai mici încă vorbesc limbi semitice, precum mehri sau shehri, rămășițe ale unei familii lingvistice de mare importanță în trecut, când regatul Saba era înfloritor în partea sudică a peninsulei (Yemenul și Omanul modern). Din punct de vedere geologic, regiunea ar trebui denumită "Subcontinentul Arabiei" deoarece se află situat pe o
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]