4,392 matches
-
scrise în limba germană, ale anului 2006. Cum repară soldatul gramofonul este romanul de debut al lui Saša Stanišic care ne invită într-un „no man’s land“, într-o țară dispărută de pe harta lumii, a cărei identitate a fost răpită de război. Istoria recentă a Balcanilor este trecută prin filtrul ficțiunii, autorul reușind să reconstruiască și să recupereze, cu ajutorul imaginației și al talentului de povestitor, o lume pierdută. O lectură plăcută, fără obstacolele pe care le creează aglomerarea detaliilor istorice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în care Soarele întruchipat intrun bărbat chipeș obișnuia să coboare pe pamant pentru a dansa hora în sate. Știind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmărit și într-una dintre aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit și l-a aruncat intrun beci, în castelul sau. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon. Într-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
Internet din ianuarie 2009. Cucernicul părinte vede în mai sus amintita decizie a Parlamentului European nici mai mult nici mai puțin de cât existență ocultă a unui "plan de urmărire și supraveghere la nivel național și mondial, proiect care le răpește de fapt oamenilor libertatea". Un Big Brother a la George Orwell, reactivat în chip de personaj apocaliptic. Cea de-a doua interpretare a fost provocată de apelul aceluiași părinte. Pașapoartele biometrice ar ține de existența unui "întreg plan diabolic, prin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să abdice în mâinile ei, cum a făcut pentru Șahin Gherai. Chiar dacă aceste bănuieli n-ar fi întemeiate, le veți ierta cel puțin unui popor care se află între Polonia și Crimeea, și din al cărui teritoriu rușii au și răpit jumătate... »” „... D. Opreanu este un român dintr-o clasă secundară, dar înzestrat cu un spirit distins și energic, dându-și seama cu o rară preciziune de caracterul și legătura lucrurilor... «Nu trebuie să vorbesc rău de ruși - îmi zicea el
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
s-a întors împotriva lor cu desăvârșire. În vremea când ne aflam în dosul cetăților de la Dunăre, ei ne măguleau și ne cruțau, cum fac acum cu bulgarii, unde au plătit în ultimul război tot ce luau, pe când la noi răpeau și prădau pe față. Ei se prefac să considere astăzi că nu mai plătim munca de a fi cruțați. Prin această purtare au produs la noi o agitație care ar fi făcut ca toată țara să se răscoale împotriva lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ce mi-a zis principele este, pe de o parte îngrijirea lui pentru viitor, iar pe de alta convingerea lui că predomnirea în Principate trebuie să aparție rușilor, care cu nici un preț nu vor voi să lase ca să li se răpească o predomnire ce caută s-o întemeieze și pe care au întemeiat-o aproape de un secol... Comitetul de revizuire a Regulamentului Organic din Moldova exprimase dorința ca Adunarea Obștească să fie reînființată. Iată cum judecă Poujade acest demers: ... V-am
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a comite astfel de fapte are loc tot printr-un proces de transformare simbolică, sechestrarea cadrelor semnificînd arestarea guvernului care i-a aruncat pe deținuți în închisoare. Se adoptă simbolurile justiției de stat, însă cu sens inversat. Ostaticul nu este răpit, ci arestat și judecat de "tribunalul poporului". Deși nu au speranța înlăturării definitive a abuzurilor, deținuții își doresc aducerea lor la cunoștința publicului, necunoscînd faptul că orice acțiune a lor este reinterpretată ca fapt terorist, huliganic sau criminal. Ritualurile contestatare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și așază pungile pe cântar. Apoi înmulțește numărul de kilograme cu patru. Clienții numără bancnotele cu atenție, apoi își primesc produsele. Eu am venit la vânătoare. Știu exact ce caut. Iar aici am toate șansele să găsesc. Operațiunea o să-mi răpească puțin timp, dar o să plec victorios. Locul e un adevărat corn al abundenței, produsele stau lipite unele de altele. Sunt nevoit să împing un maldăr de umerașe cu o mână, în timp ce, cu cealaltă, examinez cu grijă fiecare obiect. După un
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
din posteritate și un trio desprins din însăși contemporaneitate mișcării avangardiste: o jumătate a clasei-scenă aparținea străzii în care un pictor cubist, un poet expresionist și un ziarist al curentului dadaist (și proiectul grupei a ocolit prezența unui arhitect constructivist, „răpit” de o altă echipă) s-au întâlnit în mod bizar, ajungând să își împărtășească unul altuia principiile fondatoare, să-și recunoască asemănările etc.; un alt colț al sălii de clasă aparținea criticului care - în timp ce actorii amuțeau între două „acte” ale
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
cartușe cu gloanțe video, folosite de teroriștii pe care-i bănuiau unii dar nu-i descoperiseră încă, până s-au predat singuri,după cum spunea tov. Iliescu într-un interviu, camere de tortură pe care le foloseau securiștii, dar neidentificate, persoane răpite de securiști, dar care plecau peste graniță, profitând de învălmășala care se crease. Dăduse românul nostru de adevărata "libertate", după atâția ani de constrângere și întunecime culturală și socială în pușcăriile comuniste, venise și vremea liberului "profesionist", după ce statul "democrat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
după sfârșitul acelor evenimente, însă mai târziu, un alt fost prieten, Petrică Dedu, a plecat și el pe calea fără întoarcere. Povestea că într o seară au venit la ofițerul de seviciu două femei să reclame că le-a fost răpită fata de către doi securiști-teroriști, îmbrăcați în civil, cu haine din piele, precum poartă securiștii și au băgat-o într-o mașină, ducând-o cine știe unde. Nu mai știau nimic altceva, doar faptul că în mod sigur erau teroriști cei care o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fata de către doi securiști-teroriști, îmbrăcați în civil, cu haine din piele, precum poartă securiștii și au băgat-o într-o mașină, ducând-o cine știe unde. Nu mai știau nimic altceva, doar faptul că în mod sigur erau teroriști cei care o răpiseră pe biata fată și că în mod sigur nu o vor mai vedea niciodată, ba mai știau și că mașina avea culoarea închisă, ca să nu poată fi văzută bine noaptea. Femeia era mama Lindei, o fată de 19 ani brunetă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
o însoțise pe mamă, ne-a spus că fata mai fusese plecată, dar anunța că stătea cu o colegă, a căror părinți plecau temporar din țară, iar dânsa-i ținea companie pentru câteva zile. Acum însă era sigură că fusese răpită de teroriști, informație la modă în vremea aceea. Formula era însușită probabil și de la Tv, care difuza tot felul de știri, zi și noapte, pe care le primeau din rețea sau comandament, care mai de care mai de senzație, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
asculți, unii chiar foști delincvenți, pușcăriași sau impostori de profesie, dar pe care omul de rând nu-i știe și nu cunoaște ce le poate pielea. Noi presupunem că stați la prietenul dvs. din plăcere și de bună voie, nu răpită de teroriști, după cum presupune familia, care este foarte alarmată de cazul dvs. Domnule ofițer, povestea mea este foarte lungă și din acest motiv vă rog să-mi acordați timpul necesar să-mi ascultați relatarea mea. Tatăl meu nu este părintele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un drum până la Rădăuți, de unde este băiatul și să ne punem de acord cu părinții lui, acum însă nu se poate, avem câteva probleme de rezolvat. Vă rog săi comunicați mamei să fie liniștită, că sunt bine, nu am fost răpită de niciun terorist, cum sperie lumea acești iresponsabili de la tv. și radio. Am să vorbesc și eu cu dânsa cât de curând, numai că va trebui să rezolvăm unele probleme. Ce trebuie să-i spunem noi mamei și cât din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe doamna Clara. Ne priveam amândoi, ne cunoșteam foarte bine, dar nu știam cine suntem și de unde ne știm, dar fiind singuri în compartiment am început să ne depănăm amintirile și-mi spune dânsa că este Clara, mătușa Lindei, cea răpită de "teroriști.". Tot dânsa și-a amintit cine suntem și de unde ne cunoaștem. Am pus uitarea mea pe seama timpului și a evenimentelor, multe și stresante în perioada care a trecut, și nu pe seama uzurii cerebelului. După identificarea noastră, am început
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a se ști precis cauza morții colegului nostru. A fost un om deosebit, cum puțini se găsesc printre noi, cu un caracter aparte, însă Dumnezeu, sau cine rânduiește această lume, nu a ținut cont de acest lucru și l-a răpit dintre noi. Au rămas în urma lui doi copii, fata la facultate, băiatul la liceu, soția profesoară, văduvă, dar părinții lui de prin părțile Gorjului, au leșinat amândoi în biserică în timpul procesiunii de înmormântare și nu au putut merge să-l
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și nu eram vinovat numai eu, sau principalul, dar nu puteam să resping acuzația, să se creadă mai mult decât era,pentru că în realitate nu se întâmplase nimic, doar speranțe. Eu însă rămăsesem blocat cu gândul la această femeie, caremi răpise liniștea și soția mă acuza pe bună dreptate chiar atunci când îmi era lumea mai dragă, dar nu puteam protesta prea tare să nu mă dau de gol.Stii că vinovatul face paradă de cinste totdeauna, iar hoțul vede în jurul lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Așezarea agriculturii pe bazele unei organizări sănătoase și raționale, întărirea și stimularea claselor agricole ca factori creatori de avuții, de cultură și de progres social [...] introducerea unui regim normal de credit agricol, revenirea la libera tranzacție, a cărei suspendare a răpit orice garanție creanțelor deținute de creditori, astfel că raporturile între agricultură și credit s-au depărtat complet de la normele firești și nu mai păstrează decât aparența unui echilibru dispărut.[...]. Cum o conversiune parțială nu poate da roadele așteptate, PNL socoate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
socotim că în legile noastre există toate mijloacele spre a pune ordinea publică în afară de posibilitatea oricărei tulburări. Ne este însă peste putință să acceptăm ca bunul plac al unuia sau câtorva din membrii guvernului și slăbiciunea sufletească a altora, să răpească cetățenilor drepturile lor fundamentale și statului român aspectul unui stat de drept, pentru care înțelegem să luptăm cu toată convingerea și cu toată energia. Partidul Național Liberal". (" Mișcarea", nr. 877, 12 decembrie 1933.) Manifestul către țară al Partidului Național Liberal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cârcotașului ar fi, în acest caz, dacă aceste relații chiar ne sunt utile. Dacă ne îmbogățesc spiritual sau, dimpotrivă, ne fac să ne pierdem timpul cu întreținerea unor prietenii superficiale care nu numai că nu ne aduc nimic, dar ne răpesc din orele prețioase pe care am putea să le petrecem făcând ceva relevant, în compania persoanelor ce chiar contează în viața noastră. Internetul este, de altfel, plin de articole și însemnări pe bloguri în care diverși autori se plâng de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
rămasă în stadiul ei incipient, îi circumscrie doar premisele. În fine, prezenta ediție Humanitas a Strajei dragonilor conține și schița capitolului 3, „O amintire“: este ultimul semn lăsat de autor - învins în lupta cu timpul -, înainte „de a fi fost răpit de Iupiter, ca și Ganymed, și transportat la ospățul celor din ceruri“. Mulțumim, pe acesată cale, doamnelor Marta Petreu, Roxana Croitoru, Olga Murvai și domnului Mihai Sofronie pentru amabilitatea de a ne fi ajutat în clarificarea unor aspecte de natură
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de asemeni, că ar fi avut o activitate publicistică. Legenda lui mai spune că, prea înfocat catolic, n-a fost de acord să-și mărite fiica unică cu un teolog ortodox, astfel că acesta s-a văzut nevoit să-și răpească mireasa, imprudent consimțitoare la rapt; „imprudent“ zic, fiindcă răpirea n-a avut drept rezultat o căsnicie fericită. Bunica mea vorbea totdeauna cu silă despre soțul ei, nu-l scotea din „țap bătrân“ (virilitate prelungită, se vede!) și-l acuza de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
taxă de intrare, pe care o achitaserăm cu entuziasm, căci instituționaliza evenimentul) - dar eu nu m-am putut bucura de: „Ea crește-n mâna mea și luminează fulgerând“ (n. ed.). spectacol, la care n-am participat, deoarece părinții m-au răpit, ducându-mă cu ei în altă parte, poate la un spectacol veritabil; destulă vreme apoi m-au intrigat gălețile de nisip, de al căror rost n-am reușit să dau. Am fost, în schimb, cu „șeful“ la o serbare școlară
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
familiei, tanti Ana, de care doar auzisem până atunci. Îndeajuns de bătrână, era văduva lui Bucovineanu, întâiul profesor de educație fizică din România, cu studii în Suedia (sportivii noștri l-au comemorat în presă, în anii comunismului), care și-a răpit mireasa de la domiciliul părinților, din Slatina, fugind cu ea la Paris, unde au rămas destul timp pentru ca Ana Dumitriu să învețe a vorbi limba lui Racine: descoperind cartea ce o aveam asupra mea, a început să recite, cu voce guturală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]