5,656 matches
-
să multiplă, este calitativ diferită de tehnologiile anterioare, vizibilă prin forum-ul participativ politic, inexistent anterior sau, cu siguranta, nu cu toate mijloacele de interactivitate acționând în același timp. Caracteristică principala fiind interactivitatea de masă și simultană a transmiterii și receptării mesajelor, de exemplu, într-un chat-rooms oamenii comunica interactiv, "vorbesc", și există posibilitatea lărgirii grupului prin participarea altora care li se alătură. Marketingul politic a atras atenția politicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și publicului, care au ajuns la un consens în a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și publicului, care au ajuns la un consens în a-i acorda o importanță semnificativă în politică. Capitolul III COMUNICAREA ONLINE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ PREZIDENȚIALĂ DIN 2009 Studiul de caz s-a axat pe implicațiile noilor tehnologii în transmiterea și receptarea mesajului electoral prin cercetarea rolului new media în campania electorală, analizând alegerile prezidențiale din 2009 din perspectiva utilizării Internetului. III. 1. Alegerile prezidențiale din 2009 din perspectiva utilizării Internetului III.1. 1. Stadiul folosirii new media de către clasa politică din
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
caută să dezvolte domeniile concurențiale și să le identifice noi fenomene. Telegrafia și dactilografia sunt sarcini complexe, cercetările asupra lor ducând până la începerea lucrărilor experimentale asupra abilităților. Bryan et Haret - părinții cercetării asupra abilităților complexe au studiat învățarea emisiei și receptării codului morse; ce i-a intrigat a fost aceea că formele de învățare pentru recepție aveau etape în care perioadele de învățare alternau cu cele de stagnare. Explicația a fost că abilitatea complexă implică o ierarhie a obișnuințelor, în care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Cercetările au arătat că unele persoane învață mai bine prin mișcare decât prin indicații vizuale sau verbale, de asemenea, prin manipularea unor părți ale corpului în timpul mișcării. Din acest studii se desprind unele principii privind ghidarea manuală în instruirea și receptarea abilităților motrice: 1. Când se oferă ghidare manuală în abilitățile fizice, instructorul trebuie să se poziționeze astfel încât cadrul său vizual de referință să fie același cu al elevului. 2. Mișcările trebuie să fie fie anticipate de către instructor. 3. Ghidarea manuală
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
timpului istoric cuprinde diferitele perioade temporal-culturale în care au apărut și manifestat principalele discursuri: de tip conotativ (magico-mitic, ocult, religios), specifice unei îndelungate și greu de definit perioade arhaice, în care limbajul simbolic aferent permitea multiple penetrații ale erorii de receptare (funcționarea școlilor ezoterice, de exemplu, care cultivau în mod deliberat limbajul criptic, acroamatic, "pervertit" astfel încît să fie accesibil doar inițiaților); de tip denotativ (discursul logico-filosofic, științific, tehnic), specifice mai ales timpurilor moderne, aspirînd aparent la o minimalizare a falsului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pătimaș îndrăgostit") etc.; minciuni "artificiale", care îmbracă forma limbajului formalizat ("mincinos" prin faptul că nu ne spune nimic despre referențial, așa cum relația p q este goală de conținut, dar nu și de sens), a bruiajelor și a zgomotelor prin care receptarea postului de radio Europa Liberă era blocată sau a virusării programului unui computer care deformează informația solicitată etc.; minciuni "natural-artificiale" (mixte), rezultate în urma interferării a două sau mai multe mijloace de comunicare de tipuri diferite; spre exemplu, un mesaj verbal
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor interferențe, capabile să degradeze un mesaj pînă la a deveni de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că intenția lor de a-și înșela copiii a fost descoperită [Barnes, 1994:102]; etc. Asumarea, autogenerarea, cuplarea (complice, ipocrită, cooperantă, respingătoare) sînt tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
5:7-9]. Același text apare într-o altă ediție a Scripturii, tradusă în străinătate [Rumanian Bible, f.a.], în următoarea formulare: "Căci, Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos..." [Deuteronom, 5:9]. Dinstincția semantică dintre "zelos" și "gelos" permite o receptare total opusă a afirmației biblice, din care conotațiile ideologice cu siguranță că nu lipsesc. Fără a mai comenta aceste gen de "pervertire semantică", formulăm concluzia că doar un teolog care cunoaște bine limba ebraică poate descoperi o parte din sensurile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la reproducerea fotografică decît cu acelea la reproducerea artistică. O Încercare de a spune mai exact ce reținem În termenul imagine reală ar fi deci: un cadru decupat din realitate și oferit (direct, nemediat de vreo intervenție a imaginației autorului) receptării prin simțuri fără a-l deforma prin intruziuni umane. Haiku-ul ne aduce În față realul dar sub forma unei singure secvențe detașată de restul lumii. Este ceea ce numim momentul haiku, clipa oprită, realul secționat. Talentul autorului este acela de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
adaos de destin.” Este cum nu se poate mai limpede faptul că golul, absența, puținul sînt mai incitante și că recursul la ele este o provocare mai rodnică adresată Închipuirii, o complicitate cu cel care trebuie să participe activ la receptarea tîlcurilor. Dar, mai mult Încă, nu e vorba doar de o satisfacție estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unor probleme concrete în viața de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare. În acest sens, curriculum-ul are la bază modelul comunicativ funcțional, model ce presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. Ținând seama de importanța cultivării limbajului oral și scris al elevilor, de importanța cunoașterii și folosirii corecte a limbii materne, programele școlare stabilesc următoarele obiective cadru
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cu zi, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare. În acest sens, curriculum-ul are la bază modelul comunicativ funcțional, model ce presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. Ținând seama de importanța cultivării limbajului oral și scris al elevilor, de importanța cunoașterii și folosirii corecte a limbii materne, programele școlare stabilesc următoarele obiective cadru: 1) Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. Ținând seama de importanța cultivării limbajului oral și scris al elevilor, de importanța cunoașterii și folosirii corecte a limbii materne, programele școlare stabilesc următoarele obiective cadru: 1) Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral 2) Dezvoltarea capacității de exprimare orală 3) Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris Ăcitirea/ lectura) 4) Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă Obiectivele de referință formulate pentru clasele primare sunt concepute în progresie, realizându-se corelațiile cu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cultivării limbajului oral și scris al elevilor, de importanța cunoașterii și folosirii corecte a limbii materne, programele școlare stabilesc următoarele obiective cadru: 1) Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral 2) Dezvoltarea capacității de exprimare orală 3) Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris Ăcitirea/ lectura) 4) Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă Obiectivele de referință formulate pentru clasele primare sunt concepute în progresie, realizându-se corelațiile cu obiectivele urmărite în clasele anterioare, propunându-se activități de învățare cât mai potrivite pentru
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și un meseriaș ce preface ironia și umorul într-un lichid seminal pentru mecanismul său poietic. Printr-o utilizare productivă a conceptelor specifice științelor comunicării, discursul despre spiritul polemic la Arghezi așază peste suprafața publicisticii autorului grila unei estetici a receptării. Preocupată de structurile de întemeiere, exegeza își pune astfel și problema statutului pe care-l are textul sau discursul jurnalistic. Nu știm însă dacă era atâta nevoie să reiterăm, poate pentru cei veniți mai târziu în spațiul literar, miezul dezbaterilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
multe ori, apăsând pe nuanțe, liziera unor admirabile formulări, chiar dacă, alteori, demersul pare inevitabil tensionat de o prea ambițioasă densitate conceptuală. Încercuite și puse laolaltă, analizele acestui eseu, unele inedite, dau măsura unui efort substanțial de schimbare a unghiului de receptare a publicisticii argheziene. Invocăm în acest sens ipostazele comicului arghezian decodificat ca "esență a polemicității neagresive" (cum avem, de pildă, în polemica purtată de autorul Agatelor negre cu Iorga, studiul poate cel mai consistent din carte, alături de care am pune
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana Ionescu), în care, deși mesajul emițătorului vizează o țintă precisă, reprezentată sau non-reprezentată (ce face obiectul demersului polemic sau pamfletar), adevăratul destinatar este publicul martor, pe a cărui receptare adecvată autorul mizează. Dincolo de spațiul care le-a consacrat (presa), pamfletul și polemica sunt construite pe o schemă tripartită, corespondentă, în varianta cea mai simplificată, oricărei situații de comunicare: emițător mesaj receptor. Tipul raportului în care se regăsesc actanții principali
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unui text prin faptul că "propune publicului ei acea plăcere dezinteresată care poartă (...) marca judecății estetice"39. Aceeași funcție îi este atribuită și lirismului care contrabalansează, de fapt, definiția aceleiași literarități, impunându-se ca un criteriu determinant ce, în planul receptării, corespunde evident emoției estetice. Pornind de la această perspectivă bipartită a literarității, G. Genette constată discriminarea nefondată, indusă de "poeticile esențialiste", prin includerea în câmpul literar doar a "texte(lor) a priori marcate de pecetea generică, sau mai degrabă arhigenetică, a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vulnerabil în această postură. Mai mult, criticul insinuează că revolta lirică argheziană, lipsită de o reală profunzime și spontaneitate, ar avea un temei laic, trădând "statutul de răspopit al actantului poetic"121. Fără să răstoarne datele problemei, acest unghi de receptare nu pune în discuție negația în sine, ci premisele ei, precum și veridicitatea trăirii poetice. În ceea ce ne privește, distingem negația polemică din proza publicistică, semnificând critica instituției și a alcătuirii sale umane un iconoclasm al exteriorității de negația lirică, rezultat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
autoreferențiale care conțin direcții estetice. Definite ca "forme de etalare a semiozei în interiorul semnului text și a macrosemnului sistem", artele poetice au o funcție metalingvistică echivalentă cu autoexplicitarea idiostilului (la Arghezi, poeziei Testament îi este atribuit acest rol), așadar facilitează receptarea unui mesaj ambiguizat prin însăși natura lui. Lectorului, în postura de autoritate epistemică (Constantin Sălăvăstru), i se jalonează traseul interpretării "din dorința eului performator de a-l feri de erorile inerente liberei decodări"168. Viziunea lui Arghezi despre literatură este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scenă, pianistul și violonistul. Care-i Grieg? Întreabă doamna, cel înalt sau celălalt mai scurtul? Că amândoi sunt drăguți"243. Dialogul, luând forma anecdotei dramatizate (un teatru la teatru), denunță, prin scenariul comic, prostia și superficialitatea lumii pervertite. Din perspectiva receptării, transpunerea unui fenomen abstract (de pildă snobismul, ipocrizia, ignoranța etalată zgomotos, ca teme predilecte ale satirei dintotdeauna) într-un scenariu concret mizează întotdeauna pe psihologia asociaționistă care determină lectorul să reconstituie mental indicibilul și, evident, să-i aplice o grilă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prezintă mult mai complexemplu Totuși, se poate observa că cele mai multe din textele argheziene antiiorghiste au, ca dominantă polemico-strategică, disimularea (aici includem și figurile concesiei). Aceasta corespunde, în planul intenției, unui atac camuflat ce presupune o ambiguizare artistică, mizând, în planul receptării, pe satisfacția procurată de decodarea "nespusului". Prefăcătoria, masca, înscenarea ca ocurențe ale fictivizării în pamflet sunt paliere ale ludicului arghezian, care se substituie, complet sau incomplet, în discursul polemic, figurilor agresiunii, uzate cu predilecție în discursul pamfletar: injuria, afurisenia, imprecația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a fost însă nedrept și cu sine; în năvala actualității, și-a aruncat în umbră opera poetică; polemica trece, poeziile rămân"316. Refuzul lovinescian de a privi altfel decât peiorativ-pragmatic discursul publicistic contemporan lui traduce, în mod exponențial, însuși fenomenul receptării literaturii de frontieră, a gazetăriei polemice, în mod special. Ca un paradox, însă, chiar demersul său critic derapează deseori înspre pamfletul violent și personal, în ciuda efortului teoretic de a convinge asupra suburbanității pamfletului. În timp, rezistența criticii canonice în fața așa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]