3,457 matches
-
mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comunicare cu sine, contraexemplificare, utilizarea a diferite limbaje în exprimarea reprezentărilor și rezultatelor. • Prin confruntare, negociere, dezbatere a propriilor reflecții în grup sau analize critice, comparative cu alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare de exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului. • Prototipurile sunt adaptate de către practicieni. Specificarea arată creativitatea proiectantului. • Produsul este perfecționat ca formă, redare. Implementare • Aplicarea designului depinde de calitatea proiectului, de modul de încorporare în contextul real. • Aplicarea arată rolul exprimării opiniilor, alternativelor în design și în evaluarea proceselor. • Aplicarea oferă găsirea de oportunități pentru evaluarea rezultatelor. • Aplicarea testează ideile utilizatorilor în adaptarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de creativitate, • analiza critică a răspunsurilor altor autori, • semnalarea de erori cognitive și propunerea de soluții ș.a. D. Procedee, tehnici bazate pe efectuarea de aplicații, pe rezolvarea de situații, probleme practice complexe: • construirea de artifacte variate (prototipuri, modele fizice, desene, redări picturale, aparate, machete funcționale, lucrări tematice în grup), • efectuarea directă de experiențe noi, • implicarea și rezolvarea de situații reale din mediul variat, • conceperea de soft-uri sau alte programe, • implicarea în conceperea și rezolvare de proiecte de cercetare, • rezolvarea unor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vorbești despre textul lor, e vorba despre un altul, ceea ce așa și e. Iar dedublarea este produsă prin existența cărții noastre interioare care nu se transmite nimănui și care nu se potrivește cu nici o alta, căci, pentru a fi o redare absolut unică, este, dincolo de toate potrivirile de suprafață, Însăși neputința de a comunica din noi. Ce ar fi nimerit să faci față-n față cu Însuși scriitorul? Problema Întâlnirii cu autorul unei cărți pe care nu ai citit-o și
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
blagian și patosul eliberator, de tip stănescian. Puntea dintre cele două lumi este, cumva, cenzurată, de această poetică a imponderabilității. Puritatea absolută, regăsibilă, în inima poeziei sale (firește, doar după ce este înlăturată mantia aridă a conceptualului), constă tocmai în această redare a emoției pure, care respinge orice încercare de intelectualizare, și care este zborul. Desigur, lirismul esențial al creației sale, mai renaște din ceva, și anume, din "natura sa romantică, de tip contemplativ și interiorizat, formată, îndeosebi, prin studierea intensă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Exuberanța unei vârste originare, care este vârsta copilăriei, este împletită cu o înțelegere rațională a lumii. Pretutindeni, deși fire contemplativă, autoarea îmbină cunoașterea senzorială cu o cunoaștere rațională, înțelegerea lumii făcându-se printr-o filtrare prealabilă, interioară, a acesteia și redarea către cititori, într-o formă nouă. Tema condiției poetului care trasează acest prim volum este strâns legată de criza identitară, rezolvarea aflându-se în identificarea sinelui cu ceilalți. Raportarea la alteritate nu se suspendă definitiv, ci doar parțial, relația eu-ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
transpun, în fapt, numeroase pliuri sufletești, dintr-o riguroasă ierarhie a vârstelor. Existența numeroaselor fețe ascunse, care se vor descifrate precum sfinții din picturile de pe pèreții de mănăstire medievală, abia întrezăriți din peisaje. Desigur, într-o interpretare clasică, vorbim despre redarea vârstei copilăriei la Ana Blandiana, printr-un extaz al primelor poeme, care "atrăgeau atenția prin "jubilația intensă a descoperirii lumii" (Nicolae Manolescu): structura discursivă încorporând senzațiile cele mai fruste, gesticulația nu lipsită de retorism voindu-se de amplitudine cosmică (...) însetată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care simbolizau adevărata tradiție interioară, în raport cu altele, false și impuse din afară)"56. Totuși, aceste teme cu nuanță etnică și etică, totodată, capătă la Ana Blandiana un regim special, realizând, astfel, crezul deconstrucției: desfacerea tradiției sau a elementului comun și redarea lui diferențiată, la nivel individual. Trebuie menționată, însă, "propensiunea spre general, specifică modernității, prin desprinderea actului poetic din cadrele strâmte ale unui fapt reperabil de biografie pură este rezultatul investirii lui cu o funcție de cunoaștere, experiența singulară devine o cale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda nu este altceva decât o reiterare a paradoxului, o redare a lui, sub o altă formă. Oglinda poate fi, de data aceasta, acea punte de trecere, între cele două existențe promovate de autoare, sau poate fi poemul însuși, instrumentul de configurare a unei noi realități sau de șlefuire a celei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
consolare sau ca recuperare, nu obișnuită, ci tainică (reconstrucția). Înainte, însă, de studiul comparativ privind tipurile de poetică ale autoarelor menționate, considerăm pertinentă o incursiune în biografia Ilenei Mălăncioiu, pentru stabilirea unei relații mai trainice cu poetica acesteia, urmată de redarea titlurilor volumelor publicate, legate ambele prin intenția de a realiza o privire de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea mai exactă a anumitor abordări tematologice. Despre poeta Ileana Mălăncioiu, prozatorul Nicolae Steinhardt declară: "Aferim, femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vrînd-nevrînd, literatura n-o poate reda “adevărat” decît prin limbaj. Raliindu-se valorilor nenormate, ci spontane, ale vieții, recunoscute ca atare prin practică iar nu prin instanțe de vreun fel, literatura ajunge să dubleze viața. Idealul În literatură devine astfel redarea fidelă a adevărului de viață (umană) ca absență a idealului. Iar absența idealului sugerează imaginea libertății mult rîvnite. Este foarte greu să spui ceva Într-o vreme cînd accesul la judecată - În sens penal - și-a pierdut legitimarea. Noi vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Unguroica, frumos de-ți dau lacrimile. O capodoperă." (Jean-Pierre Tison, În Lire) Martin Page Romanul tradus În 2004 la Humanitas se numește, În românește, M-am hotărît să devin prost. Doamna Adriana Gliga, traducătoarea, a optat pentru această soluție de redare a titlului francez Comment je suis devenu stupide: cuvînt cu cuvînt, Cum am devenit prost. Diferența este remarcabilă pentru cel care va fi citit cartea și va fi identificat un anumit tip de discurs ideologic. Titlul românesc adaugă și sustrage
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
același lucru, ceea ce le face să se ignore reciproc, iar albul ostentativ al cărții întoarse în sus le ține depărtate în loc să le unească. O combinație subtilă de unire și separare ne o oferă Tițian în Sfânta Familie (figura 89). Puține redări ale subiectului permit figurii lui Iosif să domine centrul. În acest caz, poziția sa centrală este justificată de dubla-i funcție, de mediator și strajă. El este cel care îl prezintă pe băiatul păstor Fecioarei, dar, în același timp, tot
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fapt are un înțeles propriu, dar struc tura trebuie să fie văzută mai întâi ca un aspect al compoziției „bune” în adâncime. Continuitatea spațiului Genetic, în evoluția producției picturale, reprezentarea în adâncime survine târziu. Zugrăvirea lumii vizuale nu debutează cu redarea fidelă a perceperii adâncimii. Mai degrabă ea își are originea în suprafața plană a stâncii, peretelui, hârtiei pe care era realizată pictura. În primele desene ale copiilor, de exemplu, nu există adâncime. Desenul nu reprezintă nici un plan din față sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asistând la scenă de pe margini, își țin capul la aceeași înălțime. Cei doi călăi se situează ceva mai jos, în vreme ce martirul zace la baza scenei. Această diagramă spațială este o moștenire a picturilor medievale de altar, adăugându-i-se aici redarea unui eveniment fizic ce-i arată pe toți la nivelul solului. Judecătorii populează centrul de echilibru din mijlocul scenei, grupul central trimițând un vector spre scena torturii din prim-plan, care este acum principalul punct de interes. De-a lungul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de formă, culoare sau mișcare, pentru a le distinge de cele realizate doar prin inducție. PROIECȚIE - O imagine optică realizată pe o suprafață de razele de lumină reflectate de un grup de obiecte în spațiul tridimensional. De asemenea, și o redare a acestei proiecții în desen sau pictură. PUNCT DE OPRIRE - Locul în care se află ochii privitorului în spațiul fizic. Locul de oprire ideal pentru contemplarea unui tablou se află în planul perpendicular care traversează centrul geometric al tabloului. Punctul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
286). Ar fi vorba de o deschidere către perceperea de sine ce îmbracă aceleași tonalități afective; așteptarea de sine se face pe același fond afectiv. Jurnalul livrează grade de comparație pentru judecarea eului propriu. * Uneori scrisul, în loc să se rezume la redarea gândurilor și trăirilor, adaugă un conținut nedefinit existenței mele și claritatea unui observator obiectiv. Semn că presupune atât o dedublare cât și un spor al ființei dintâi. * A scrie un jurnal de idei înseamnă a renunța să te prezinți în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Formele psihologice și sociale ale dăruirii constau din următoarele: susținerea, compătimirea, sfătuirea și apelul la exemple pentru persoanele aflate În dificultate; Încurajarea, oferirea de soluții sau de sprijin direct, aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității celor aflați În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de psihoterapia morală. Orice acțiune de terapie morală reunește două laturi: terapia și restaurarea persoanei umane, În conformitate cu valorile morale. Terapia urmărește două aspecte: pe de o parte, restabilirea stării de echilibru psihologic pierdut de individ, iar pe de altă parte, redarea valorilor sale pierdute sau pervertite. Restaurarea, la rândul ei, urmărește tot două aspecte: reintrarea individului În ordinea pe care o impun normele morale, și restaurarea, ca valoare morală. Astfel, se poate vedea că acțiunea de terapie morală are o configurație
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În continuare. 1. Scopul urmărit Scopul acțiunii de psihoterapie morală constă În următoarele obiective pe care trebuie să le realizăm: anularea stării de neliniște, de angoasă, a persoanei aflate În suferință, a disperării care tulbură starea de echilibru sufletesc interior; redarea Încrederii În sine, În propriile forțe, prin mobilizarea resurselor sale sufletești, pentru a putea lupta Împotriva suferinței; ideea că nimic nu este ireparabil În afară de moarte și că toate obstacolele vieții pot fi depășite; redarea valorii de sine și, prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tulbură starea de echilibru sufletesc interior; redarea Încrederii În sine, În propriile forțe, prin mobilizarea resurselor sale sufletești, pentru a putea lupta Împotriva suferinței; ideea că nimic nu este ireparabil În afară de moarte și că toate obstacolele vieții pot fi depășite; redarea valorii de sine și, prin aceasta, restabilirea stării de echilibru interior. 2. Mijloacele de realizare Pentru obținerea rezultatelor urmărite, privind restaurarea psihomorală a persoanei aflate În suferință, trebuie avute În vedere următoarele mijloace: apropierea umană de persoana aflată În suferință
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]