17,529 matches
-
cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu explicativ. La fel, numai o lectură atentă permite identificarea lui "Howard" și "Georgy" ca fiind prenumele lui Carter și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de către co-enunțiator. În acest caz, substantivul propriu nu are determinant, cu excepția cazului cînd este sudat ("Le Havre", "La Redoute"...) sau cînd acesta are un complement care îi limitează referința: "Franța de dinainte de război"; - o interpretare denominativă, fondată pe faptul că referentul se numește în acest fel: Există un Paul în echipă" (= cineva care se numește "Paul"), "Viena din Franța" (în opoziție cu orașul cu același nume din Austria); - o interpretare predicativă, care exploatează anumite proprietăți atribuite în mod general purtătorului numelui
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nume din Austria); - o interpretare predicativă, care exploatează anumite proprietăți atribuite în mod general purtătorului numelui propriu (forța lui Tarzan, frumusețea lui Venus etc.): "Paul este un Tarzan", "Maria este o adevărată Venus din sat". Enunțiatorul presupune că există un referent deja identificat înainte de vorbirea sa ("Venus", "Tarzan"...), dar nu reține decît cîteva din proprietățile sale, ajunse în stadiul de clișeu. Aparțin aceleiași categorii și utilizările cu ajutorul determinantului un: "Un Piere Cardin ar fi lansat un alt parfum". Aici grupul nominal
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că acest obiect: - există; - este unic (sau nu, dacă este vorba de un plural); - poate fi identificat plecînd de la contextul enunțării. În plus, pentru cele două tipuri de desemnare, identificarea referentului se poate face: - datorită contextului non-lingvistic: de exemplu, dacă într-un birou un angajat spune altuia "Patronul are probleme cu banii" sau " Această ușă este iar închisă"; - datorită contextului lingvistic, adică cotextului: pentru a interpreta "această octogenară" (textul 1), ne
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această octogenară" (textul 1), ne raportăm la "o locuitoare..."; pentru a interpreta "jucătorul de la Pau" (textul 2), ne raportăm la "Carter", adică la desemnări plasate în altă parte în text. Determinanții hotărîți și determinanții demonstrativi nu oferă însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri", "sora lui Paul", "fondatorul imperiului persan"), grupul nominal cu determinant demonstrativ desemnează în mod direct un referent prezentat ca fiind
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de la Pau" (textul 2), ne raportăm la "Carter", adică la desemnări plasate în altă parte în text. Determinanții hotărîți și determinanții demonstrativi nu oferă însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri", "sora lui Paul", "fondatorul imperiului persan"), grupul nominal cu determinant demonstrativ desemnează în mod direct un referent prezentat ca fiind apropiat de actul de enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri", "sora lui Paul", "fondatorul imperiului persan"), grupul nominal cu determinant demonstrativ desemnează în mod direct un referent prezentat ca fiind apropiat de actul de enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă spunem "bărbatul", acesta este vizat prin proprietatea de "a fi un bărbat"; dacă spunem "acest bărbat", îl vizăm în mod direct. În plus, demonstrativul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
apropiat de actul de enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă spunem "bărbatul", acesta este vizat prin proprietatea de "a fi un bărbat"; dacă spunem "acest bărbat", îl vizăm în mod direct. În plus, demonstrativul face distincția între referentul vizat și alți referenți din aceeași categorie: în cazul lui "Privește acest cîine", este posibil să trebuiască să selecționăm un cîine printre mai mulți cîini. Dar în cazul lui " Privește cîinele", este firesc să credem că nu există decît o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă spunem "bărbatul", acesta este vizat prin proprietatea de "a fi un bărbat"; dacă spunem "acest bărbat", îl vizăm în mod direct. În plus, demonstrativul face distincția între referentul vizat și alți referenți din aceeași categorie: în cazul lui "Privește acest cîine", este posibil să trebuiască să selecționăm un cîine printre mai mulți cîini. Dar în cazul lui " Privește cîinele", este firesc să credem că nu există decît o ființă care are această
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cîine a fost deja izolat, dacă există mai mulți. Reluarea cu ajutorul demonstrativului Atunci cînd enunțiatorul se servește de demonstrativ pentru a relua un termen deja introdus în text, el intervine în enunțul său pentru a opera o nouă delimitare a referentului, care este diferențiat de alții din aceeași categorie. Demonstrativul permite, astfel, să recategorizăm cu ușurință, adică să introducem într-o nouă categorie un element deja existent în cotext: Să fabrici medicamente false este un lucru extraordinar de ușor. Un echipament
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să utilizăm articolul hotărît. Reluarea prin "aceste placebo" permite intrarea medicamentelor descrise într-o nouă categorie; la fel se întîmplă și cu "această economie paralelă" care reia "să fabrici medicamente false". Demonstrativul este foarte apt pentru a recategoriza, căci desemnează referentul său ca fiind același cu cel despre care tocmai era vorba. Un exemplu de "acest" cataforic Există utilizări în care determinantul demonstrativ acest permite desemnarea unui obiect care nu se găsește nici în context, nici în cotext, dar care este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această minge nu a fost nici măcar menționată precedent în text. Restul grupului nominal ("minge superb ignorată de Vieri, repusă în cursă de Boksic") este cel care oferă, de fapt, caracteristici suficient de precise pentru ca lectorul să fie capabil să reconstituie referentul. Procedeul suscită o conivență cu cititorul. 4. Articolul nehotărît Spre deosebire de grupurile nominale cu determinant hotărît sau demonstrativ, grupurile cu determinant nehotărît nu sînt interpretate cu ajutorul contextului. Articolul nehotărît extrage din clasa indicată de substantiv un element particular care nu a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu ajutorul contextului. Articolul nehotărît extrage din clasa indicată de substantiv un element particular care nu a fost identificat înainte și care este identificat numai prin apartenența sa la clasa respectivă. De aceea, tipul de desemnare este utilizat pentru a introduce referenți noi în discurs; este cazul textului (1), cu "o locuitoare de 82 de ani", care reprezintă prima menționare a acestui personaj. La plural, valoarea este aceeași, cu diferența că referentul este constituit din mai multe elemente din clasă, care nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
De aceea, tipul de desemnare este utilizat pentru a introduce referenți noi în discurs; este cazul textului (1), cu "o locuitoare de 82 de ani", care reprezintă prima menționare a acestui personaj. La plural, valoarea este aceeași, cu diferența că referentul este constituit din mai multe elemente din clasă, care nu sînt diferențiate între ele: Filiala SPA din Aube desfășoară o energie vecină cu cea a disperării în lupta împotriva violenței. La Champfleury, niște oi erau într-o stare lamentabilă, cocoțate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
bărbatul este machiat în felină). Diversitatea resurselor mobilizate Diversele tipuri de desemnare pe care le-am evocat fac apel la resurse distincte ale co-enunțiatorului: - o desemnare cu determinant nehotărît face apel numai la cunoașterea lexicului limbii: pentru a accede la referentul cuvîntului "o octogenară" este suficientă cunoașterea sensului cuvîntului "octogenară". La fel se întîmplă și în cazul articolelor hotărîte generice: cunoașterea lexicului este suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu determinant nehotărît face apel numai la cunoașterea lexicului limbii: pentru a accede la referentul cuvîntului "o octogenară" este suficientă cunoașterea sensului cuvîntului "octogenară". La fel se întîmplă și în cazul articolelor hotărîte generice: cunoașterea lexicului este suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se face datorită unei experiențe, foarte variabile, a referentului, unei cunoașteri a lumii; - desemnările anaforice, fie că este vorba de pronume sau de substantive cu determinant hotărît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru a accede la referentul cuvîntului "o octogenară" este suficientă cunoașterea sensului cuvîntului "octogenară". La fel se întîmplă și în cazul articolelor hotărîte generice: cunoașterea lexicului este suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se face datorită unei experiențe, foarte variabile, a referentului, unei cunoașteri a lumii; - desemnările anaforice, fie că este vorba de pronume sau de substantive cu determinant hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cuvîntului "octogenară". La fel se întîmplă și în cazul articolelor hotărîte generice: cunoașterea lexicului este suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se face datorită unei experiențe, foarte variabile, a referentului, unei cunoașteri a lumii; - desemnările anaforice, fie că este vorba de pronume sau de substantive cu determinant hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul următor); - desemnările cu ajutorul deicticelor presupun o trimitere la situația actului de enunțare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul următor); - desemnările cu ajutorul deicticelor presupun o trimitere la situația actului de enunțare care le conține; - descrierile hotărîte nonanaforice fac apel mai ales la reguli pragmatice de identificare a unui referent în interiorul unui context particular: pentru a ști către ce tren vrea să-mi orienteze enunțiatorul atenția atunci cînd spune "trenul este în întîrziere", trebuie să pun acest enunț în relație cu totalitatea contextului enunțiativ. 17 COEZIUNEA TEXTULUI: ANAFORA ȘI CATAFORA
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
relație anaforică sau de anaforă. În cazul nostru, "anaforă" desemnează orice tip de reluare a unei unități dintr-un text cu ajutorul unei alte unități, aparținînd aceluiași text. Anaora poate relua un termen în cele trei dimensiuni ale sale: - avînd același referent: un cal... el...; - avînd același semnificat: cartea lui Paul... a mea.... Aici semnificatul pentru "carte" este cel anaforizat și nu referentul (nu este vorba de aceeași carte); - avînd același semnificant: "Floare" este un cuvînt frumos; el are șase litere. Pronumele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unei alte unități, aparținînd aceluiași text. Anaora poate relua un termen în cele trei dimensiuni ale sale: - avînd același referent: un cal... el...; - avînd același semnificat: cartea lui Paul... a mea.... Aici semnificatul pentru "carte" este cel anaforizat și nu referentul (nu este vorba de aceeași carte); - avînd același semnificant: "Floare" este un cuvînt frumos; el are șase litere. Pronumele el nu reia nici referentul, nici sensul lui floare, ci cuvîntul însuși. Anafora se poate raporta și la alte categorii decît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
același semnificat: cartea lui Paul... a mea.... Aici semnificatul pentru "carte" este cel anaforizat și nu referentul (nu este vorba de aceeași carte); - avînd același semnificant: "Floare" este un cuvînt frumos; el are șase litere. Pronumele el nu reia nici referentul, nici sensul lui floare, ci cuvîntul însuși. Anafora se poate raporta și la alte categorii decît grupul nominal. Există astfel anafore care au: - un statut de adjectiv cu valoare predicativă; - un statut de verb: verbul face anaforizează "doarme" în "Paul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fi, pe de altă parte, totală sau parțială: (1) Aceste cărți sînt proaste. Ele nu valorează nimic. (2) I-am văzut pe prietenii tăi. Unii sînt bolnavi. (3) Pisica este rănită. Urechea îi sîngerează. În (1), pronumele "ele" reia exact referentul pentru "aceste cărți": este vorba de o anaforă totală. În cazurile (2) și (3), anafora nu este decît parțială: "unii" (ca și "mai mulți", "cîțiva", "mulți") reia numai un subansamblu din referentul la plural "prietenii tăi". În (3), "urechea" este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
îi sîngerează. În (1), pronumele "ele" reia exact referentul pentru "aceste cărți": este vorba de o anaforă totală. În cazurile (2) și (3), anafora nu este decît parțială: "unii" (ca și "mai mulți", "cîțiva", "mulți") reia numai un subansamblu din referentul la plural "prietenii tăi". În (3), "urechea" este o parte din referentul termenului anaforizat "pisica". Două funcționări discursive distincte Dat fiind că discursul este prin natura sa liniar, catafora, spre deosebire de anaforă, îl constrînge pe co-enunțiator, într-o oarecare măsură, pentru că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este vorba de o anaforă totală. În cazurile (2) și (3), anafora nu este decît parțială: "unii" (ca și "mai mulți", "cîțiva", "mulți") reia numai un subansamblu din referentul la plural "prietenii tăi". În (3), "urechea" este o parte din referentul termenului anaforizat "pisica". Două funcționări discursive distincte Dat fiind că discursul este prin natura sa liniar, catafora, spre deosebire de anaforă, îl constrînge pe co-enunțiator, într-o oarecare măsură, pentru că ea îl obligă să anticipeze urmarea enunțului sau să aștepte pasiv rezolvarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]