3,182 matches
-
trei: La diateza reflexivă, pronumele reflexiv poate fi cu funcție de complement direct ("Il se lave") sau indirect: "Il se reproche une erreur grave" „Își reproșează o greșeală gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor. Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că la timpurile compuse (vezi secțiunea următoare), verbul auxiliar este totdeauna "être" „a fi”. De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă. Astfel sunt "s’évader" „a evada”, "s’échapper" „a scăpa (de undeva)”, "s
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
grave" „Își reproșează o greșeală gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor. Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că la timpurile compuse (vezi secțiunea următoare), verbul auxiliar este totdeauna "être" „a fi”. De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă. Astfel sunt "s’évader" „a evada”, "s’échapper" „a scăpa (de undeva)”, "s’absenter" „a absenta”, care au sens activ. Diateza pasivă franceză are aceeași construcție ca cea din română. Verbul auxiliar este "être". Acesta
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor. Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că la timpurile compuse (vezi secțiunea următoare), verbul auxiliar este totdeauna "être" „a fi”. De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă. Astfel sunt "s’évader" „a evada”, "s’échapper" „a scăpa (de undeva)”, "s’absenter" „a absenta”, care au sens activ. Diateza pasivă franceză are aceeași construcție ca cea din română. Verbul auxiliar este "être". Acesta este cel care se conjugă
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
On a hué l’orateur", care în română se traduce tot cu pasivul sau cu „Lumea l-a huiduit pe orator”. Altă construcție pasivă se formează cu verbul "faire" (sens deplin „a face”) folosit ca așa-numit „semiauxiliar” la forma reflexivă și infinitivul verbului care poartă sensul lexical deplin. În aceasta poate fi prezent și agentul. Exemplu: "L’orateur a été hué par la foule" → "L’orateur s’est fait huer par la foule". Și "voir" „a vedea” poate fi semiauxiliar
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
est fait huer par la foule". Și "voir" „a vedea” poate fi semiauxiliar în construcție pasivă, tot cu infinitivul: "L’entrée lui a été refusée" „I s-a refuzat intrarea” → "Elle s’est vu refuser l’entrée". Verbe cu pronume reflexiv pot avea de asemenea sens pasiv, ca în română, exprimând un agent nedefinit de persoana a treia. Exemplu: "Aujourd’hui tout se vend sous le même toit dans les hypermarchés" „Astăzi totul se vinde sub același acoperiș, în hipermarketuri”. Tradițional
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
subiectul pune altă persoană să efectueze acțiunea. Aceasta are ca verb semiauxiliar tot "faire". Exemplu: "Il fait laver sa voiture" „Pune să i se spele mașina”, „Își dă mașina la spălat”. Și în această construcție "faire" poate fi de formă reflexivă, cu pronumele reflexiv CI ("Il se fait laver les cheveux" „Pune să i se spele părul”) sau CD: "Il s’est fait connaître par ses déclarations racistes" „S-a făcut cunoscut prin declarațiile sale rasiste”. În franceză se găsesc aceleași
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
persoană să efectueze acțiunea. Aceasta are ca verb semiauxiliar tot "faire". Exemplu: "Il fait laver sa voiture" „Pune să i se spele mașina”, „Își dă mașina la spălat”. Și în această construcție "faire" poate fi de formă reflexivă, cu pronumele reflexiv CI ("Il se fait laver les cheveux" „Pune să i se spele părul”) sau CD: "Il s’est fait connaître par ses déclarations racistes" „S-a făcut cunoscut prin declarațiile sale rasiste”. În franceză se găsesc aceleași moduri ca în
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
trecut. La aceste forme se conjugă verbele "aller" și "venir" ca semiauxiliare, iar verbul cu sens deplin este la infinitiv. În cele ce urmează se prezintă modurile, timpurile și perifrazele verbale din franceză, prin intermediul unui verb activ și al unuia reflexiv. Infinitiv - prezent: - trecut: Indicativ - prezent: - timpuri trecute: - timpuri viitoare: Condițional: - prezent: - trecut forma I: - trecut forma a II-a (aceeași formă ca a subjonctivului mai mult ca perfect): Subjonctiv: - prezent: - trecut: - imperfect - mai mult ca perfect: Imperativ: - prezent: - trecut: Participiu
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
perfect simplu, pentru că de la acesta se formează participiul trecut, folosit și în limba vorbită. Se mai prezintă și participiul prezent, căci de la acesta se formează gerundivul prezent. În principal apare numai diateza activă, dat fiind că formele verbelor active și reflexive, precum și cele ale auxiliarului verbelor pasive sunt aceleași. Ultimele două diateze sunt amintite numai la nevoie. Celelalte forme sunt mai mult sau mai puțin rar folosite sau nu există deloc în limba vorbită, unele sunt prezente în limba scrisă, mai
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
corespunzătoare, cu deosebirea că nu se folosește cu pronumele personal subiect formă neaccentuată. Mai este și o diferența ortografică: la persoana a II-a singular a verbelor care la indicativ prezent au desinența "-es", aceasta devine "-e". În cazul verbelor reflexive, pronumele reflexiv se plasează înaintea verbului numai la forma negativă ("Ne te lave pas !" „Nu te spăla!”), la forma pozitivă fiind după verb: "Lave-toi !" „Spală-te!” Sunt neregulate verbele "avoir", "être", "savoir" „a ști” și "vouloir", în sensul că la
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
deosebirea că nu se folosește cu pronumele personal subiect formă neaccentuată. Mai este și o diferența ortografică: la persoana a II-a singular a verbelor care la indicativ prezent au desinența "-es", aceasta devine "-e". În cazul verbelor reflexive, pronumele reflexiv se plasează înaintea verbului numai la forma negativă ("Ne te lave pas !" „Nu te spăla!”), la forma pozitivă fiind după verb: "Lave-toi !" „Spală-te!” Sunt neregulate verbele "avoir", "être", "savoir" „a ști” și "vouloir", în sensul că la imperativ forma
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
numai la persoana a II-a plural, cu sensul „Binevoiți!” Infinitivul francez are, ca în română, formă de prezent și de trecut. Spre deosebire de română, cea de trecut este și ea destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
plural, cu sensul „Binevoiți!” Infinitivul francez are, ca în română, formă de prezent și de trecut. Spre deosebire de română, cea de trecut este și ea destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
cu subiectul, ori cu complementul direct. Regulile acordului sunt destul de complexe, dar privesc numai limba scrisă, în afară de participiile trecute cu sufix consonantic, care se aude la feminin. Principalele cazuri de acord și non-acord: Formare: prepoziția "en" + participiul prezent. La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv, fiind plasate după "en": "en me/te/se/nous/vous/se promenant" „plimbându-mă/te/se/ne/vă/se”. La fel se plasează și negația "ne": "en ne me promenant pas" „neplimbându-mă”. Verbul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
Regulile acordului sunt destul de complexe, dar privesc numai limba scrisă, în afară de participiile trecute cu sufix consonantic, care se aude la feminin. Principalele cazuri de acord și non-acord: Formare: prepoziția "en" + participiul prezent. La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv, fiind plasate după "en": "en me/te/se/nous/vous/se promenant" „plimbându-mă/te/se/ne/vă/se”. La fel se plasează și negația "ne": "en ne me promenant pas" „neplimbându-mă”. Verbul la gerundiv nu are niciodată subiect
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
bazează pe modelul propus de acestă de învățare experiențială, după cum se explică în cartea sa ”Învățare experientială” [8] Modelul lui Kolb prezintă două abordări față de experiență:. “Experiență concretă” și abstractă “Conceptualizarea”, precum și două abordări legate față de experiență de transformare: “Observare reflexiva” și ‘Experimentare activă.” Conform modelului lui Kolb, procesul de învățare ideală angajează toate cele patru din aceste moduri, ca răspuns la cererile situaționale; ele formează un ciclu de învățare din experiența sa de observație la conceptualizarea la experimentare și înapoi
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
interpreteze islamul, iar pentru aceasta a construit texte accesibile, în limbajul uzual al oamenilor obișnuiți. Abordarea sa devine, așadar, un punct de cotitură față de de înțelegerea imitativă a islamului, susținută de "ulema"/lăcașurile sufite, Nursi optând pentru o înțelegere mai reflexivă, complexă, prin analiză critică, deliberată. Scrierile lui Nursi urmăreau crearea unei punți conceptuale între societatea turcă și islam prin abordarea a două probleme perene din prima jumătate a sec. al XX-lea: prăbușirea autorității religioase și dominanța pozitivismului politic și
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de exemplu, în maghiară, sufixele "-kod(ik)/-ked(ik)/-köd(ik)" și "-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a ironiza”), și sens pasiv ("elintéződik „a se rezolva”), și să exprime și diateza medie ("bánkódik „a fi trist”). Alte afixe polisemice gramaticale
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
călătorilor care le scriu (scriitori, călători, studenți în misiuni științifice, exilați, misionari, turiști, comercianți, diplomați sau militari). Atâtea tipuri de scriitori, atâtea tipuri de opere: fiecare povestește în felul specific, fiecare folosește proprii termeni, scriitura poate fi descriptivă, narativă sau reflexivă, în plus, acest gen de literatură tratează evenimente istorice, politice, geografice sau sociale. Este foarte important de observat distincția dintre riḥla literară și riḥla științifică. Prima și-a făcut debutul în literatură în secolul al XVII-lea iar autorul acesteia
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
de finalul părții este destul de lungă și din nou, tipic pentru Beethoven, utilizează prima temă deschisă și îi conferă o concluzie satisfăcătoare. \relative c' { </score> A doua parte în Si major, în contrast standard cu prima parte, este calmă și reflexivă. Tranziția spre partea a treia se realizează fără întrerupere când fagotul solo coboară cu un semiton de la Si la Si bemol, nota subdominantă a tonalității tonice de Mi bemol. \relative c" { </score> Ultima parte a concertului este un rondo în
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
neutru din punctul de vedere al genului. Tot neutru este pronumele "le" cu funcție de complement direct în următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia nu figurează în tabelul de mai sus, căci este numai reflexiv. Este "se", echivalent și cu romanescul "se" (cu funcție de complement direct) și cu "își" (complement indirect în dativ). Exemple: "Je me lave" „Mă
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia nu figurează în tabelul de mai sus, căci este numai reflexiv. Este "se", echivalent și cu romanescul "se" (cu funcție de complement direct) și cu "își" (complement indirect în dativ). Exemple: "Je me lave" „Mă spăl”, "Tu ț’es vu dans le miroir ?" „Te-ai văzut în oglindă?”, " Nous nous sommes écrit
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Comparații" ("Porównania", 1954), publicate la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în rîndul tinerilor entuziaști. Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un poet profund original, despre care se spune că nu ar avea predecesori în literatura polona cu tematică țărăneasca.
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
și în timpul schimbărilor dramatice care au urmat în anii lungi de tranziție, acești artiști au depășit traumă istoriei îmbrățișând o nouă paradigmă care a combinat abordarea conceptuală a artei vestice cu tradiția picturii figurative. Succesul acestui fenomen stă în atitudinea reflexiva care implică nu doar o filtrare a rupturilor dintre istorie și timp, prezența și memorie, ci și un proces de transfigurare care tinde spre auto-descoperire”, scrie Cristina Beliger în Transilvania Reporter, relevând totodată scurte caracterizări ale celor nouă artiști. Alin
Maeștri și discipoli: Expoziție cu nouă artiști clujeni, la New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105860_a_107152]