5,064 matches
-
groază. Cred că e un bluff... ― Nu mă interesează ce crezi! Îți atrag atenția că, dacă încerci să mă vezi, propunerea mea cade. ― Am să reflectez. ― Mă îndoiesc! Femeia râse disprețuitor: N-o să închizi bine telefonul și ai să te repezi la morfină. O să te crezi împăratul Chinei sau șahinșah în nu știu ce trib și totul va fi O.K. Inginerul înghiți în sec. ― De unde... ― Îmi provoci decepție după decepție! Cârpaci, candid... și mai ce? ― S-ar puțea să mă enervez, domnișoară
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
n-a contat niciodată. Cum spunea soțul meu, colonelul: "Melania, ești incapabilă să deosebești o monedă de 5 lei de un nasture. Dacă în fața ta s-ar afla o prăjitură și un sac de bani, sânt sigur că te-ai repezi la prăjitură". Cristescu clătină zâmbind din cap: "Hm! îți vine să crezi că a confundat Femeia lui Goya cu un tort de ciocolată..." ― Auzi, Mirciulică! Scrisorelele noastre au avut succes. Ți-ai fi închipuit? Motanul nu mișcă și bătrâna se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pentru voiaj. O culoare care, hotărât, nu te avantajează, dar este extrem de practică... Mirciulică! Melania Lupu își izbi palmele consternată. Cotoiul îi înhățase toca și se juca pe divan. ― O pălărie pe pat! Asta aduce ghinion! Mă enervezi îngrozitor. Se repezi s-o ia. Înspăimântat, motanul abandonă bucata de fetru și sări pe scrin. Bătrâna își recuperă pălăria și începu s-o perie ofensată. ― Uite, la asta nu mă așteptam din partea ta. Și încă într-o asemenea zi atât de importantă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
povestit... Începu să râdă cu sughițuri mici: în timpul bombardamentelor, când auzeam sirena, primul lucru pe care-l băgam în geantă era dermatograful. Mi-era teamă să nu ia casa foc, iar eu să rămân cu o frunte cheală. Colonelul se repezea la caseta cu bani și blana de astrahan. Nostim, nu? Jeleurile le-aș băga în buzunar... iar parizerul tău stă foarte bine pe fundul poșetei. Câteva feliuțe ajung până ne aranjăm. Cam asta-i totul, dragul meu. Lăsă obloanele și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ioniță. Ai grijă cum joci! Fii atent la decartări și nu gâdila cărțile alea o săptămână. Mă agasezi de fiecare dată. Melania Lupu îi întinse obrazul zâmbind. ― Te sărut, fetițo. Ce timp oribil! Se lăsă dezbrăcată de Miga și se repezi lângă sobă. ― M-am înfrigurat toată. Pe bulevard, credeam că mă ia vântul pe sus. Nu, nu Șerbănică, nu du sacoșa. Am acolo un pachețel pentru voi. Exact, ăla în hârtie albă. Miga își izbi palmele fals consternat. ― Iar dragă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
va fi nevoie, chiar de o sută de ori." Surprinse privirea șoferului și-i zâmbi luminos. Părea tânăr tot ― până în 25 de ani ― și pe figură i se întipărise o expresie încăpățînată. "Asta-i din cauza bărbiei, draga mea. Și-a repezit-o înainte ca un buldog." Îi veni să râdă. Florence Miga își ridică sprîncenele: "Melania s-a smintit! A fost ea ce-i drept totdeauna capie, dar acum parcă a luat-o razna rău". Bătrâna netezi mecanic fața de masă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am avut că-i total smintită, săraca!" Șerbănică Miga își răsuci capul s-o vadă mai bine. Melania Lupu se ridicase într-o poză care, în cărțile ilustrate de acum jumătate de secol, însemna patos și entuziasm. Ridică o mână repezindu-și ochii în tavan și declară pe un ton cotidian: ― Adevărul e că mi-a plăcut întotdeauna să declam. Colonelul se încuia în baie. A fost un bărbat care nu încerca emoții artistice. Urlă pe neașteptate: Câinele soldatului! Rănit în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
furiș spre Scarlat și se ghemui și mai mult aducîndu-și genunchii la bărbie: "Aici nu mă nimerește". Încercă dintr-o dată o senzație ciudată de eliberare, de parcă s-ar fi aflat singur în vila cu zorele, departe, pentru totdeauna departe... * Își repezi genunchiul în stomacul cârnului. Dascălu icni și căzu moale pe spate. Inginerul îi fixă masca sub bărbie, apoi îl tîrî eliberând locul. Rămase câteva clipe gâfâind. Sudoarea sau poate lacrimile îl orbeau. Apucă târnăcopul și izbi cu sete. " Trebuie să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dădu din cap cu sensul "nici nu știi ce pot să fac..." Inginerul își mușcă buzele și închise ochii. Încercă să-l ia cu duhul blândeții. ― Ascultă-mă, dragul meu. Vrei să-ți cumperi niște fluturași albaștri... ― Ești tîmpit! îl repezi Dascălu. Nimeni nu vinde așa ceva. ― În sfârșit, ai nevoie de bani ca să te ocupi de treaba asta. Cu ce vezi tu aici pe pereți nu faci mare brânză. ― Ceva tot iau... ― Luăm câte ceva, firește, dar trebuie neapărat să le găsim
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lui: ― Sus mîinile! * Arma alunecă de pe genunchiul lui Scarlat căzând cu zgomot. Melania Lupu tresări și scoase un țipăt ușurel. " Acum!" gândi Ioniță Dragu încleștînd pumnii. Își simțea gâtul uscat, tâmplele îl dureau. Se ridicase pe jumătate, gata să se repeadă. O secundă, pipăi pragul acela unde intenția, dorința pătimașă luptă cu spaima. Luptă încleștată cu un adversar pervers care se agață cu ghearele, îți taie răsuflarea, îți picură plumb în vine. Căruntul se aplecă greu recuperând pistolul fără să-și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Exact, domnule, șopti Melania Lupu. Completă ca și cum în odaie s-ar fi mai aflat vreo cincisprezece pisici: Negru și cu o expresie extrem de inteligentă. Șerbănică o măsură curios: "Altă dobitoacă! Auzi, expresie!" De afară se auzi un fluierat. Inginerul se repezi la geam. ― E Sandu, spuse doamna Miga, totdeauna când ajunge în curte fluieră. Căruntul își crăpă ochiul și se uită la pendulă. ― Exact 14 minute. Inginerul se desprinse de geam. ― Asta înseamnă că... ― L-am găsit! exclamă Dascălu. Ținea motanul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
oboselii. Nu ești obișnuită cu nopțile albe. Îți vine să crezi că a fost atât de simplu?" Întâlni chipul lui Florence. Izbea expresia de îndărătnicie. Lângă ea, Ioniță Dragu își mișcă buzele fără să audă o silabă. Ochii îi ardeau repeziți în fundul capului sub sprâncenele groase ca niște streșini. " Știu că am s-o fac! Am găsit puterea! Ce liniște..." Se întoarse spre doamna Miga și buzele îi zvâcniră a plâns. O chemă încet, cu un glas pe care nu i-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încercă să-l consoleze. ― Numai la asta nu mă așteptam. Oameni în vârstă să riște în halul ăsta! Inginerul, rănit la cap, privea în gol. Sângele se prelingea după ureche, scurgîndu-se pe gulerul alb. Pilotul sări din carlingă și se repezi spre doamna Miga luîndu-i mâinile. Râdea nervos, cu ochi umezi. ― Mamă! Am scăpat! Auzi, mamă? Florence se așeză pe un trunchi de copac. Se uita peste umerii lui fără expresie. Locotenentul Ciobanu îl ajută pe Scarlat să se ridice. ― Ăsta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
destul de puternic. Nici măcar nu s-a clintit. Atunci cum, Dumnezeule? Cum?!" ― Ce-a vrut? se interesă Șerbănică. ― Aiureli! A făcut o budincă teribilă cu rom și stafide... Ne-a oprit și nouă o bucată. Întreba dacă nu vrei să te repezi până la ea. Hm, șef de bandă! Mata-Hari face budinci! Cristescu își luă rămas-bun. Ceru permisiunea să-i mai deranjeze și-i părăsi cu o expresie întunecată. Șerbănică îl conduse până la ușă. Se întoarse frecîndu-și palmele: ― E un om cumsecade... Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bătând cu pumnii în prima ușă. Ne inundă! Popa deschise prudent rostogolindu-și ochii mici. Părea că adulmecă. ― Ce-i? mârâi iritat, hotărîndu-se în sfârșit să iasă. Prin ușa întredeschisă se vedea patul neatins. ― Ne inundă! repetă Valerica Scurtu. Se repezi apoi la scrin încercînd inutil să-l împingă. ― Ce s-a întîmplat? se interesă Panaitescu. Omul se mișca ușor. Nu-l auzeai niciodată în baie, în bucătărie, când umbla la ușă. Cu nevastă-sa vorbea totdeauna în șoaptă, ca niște
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cărora ― pesemne ― personajul cu plete aurii le aducea omagiul său. Penajul prins într-o agrafă de argint aprindea o flacără verde. ― Ce verde! Cine-ți mai face azi așa ceva? ― Uită-l și pe ăsta! Lasă, dom'le, emoțiile artistice! îl repezi Grigore Popa. Inventarie grupul și râse din gît: Sîntem va să zică cinci inși. Noroc că Vâlcu lipsește. Asta înseamnă, aproximativ, 150 de mii de căciulă. Hm, n-ar fi rău... Panaitescu tresări. Repetă năuc, ducîndu-și mâna la frunte: ― O sută cincizeci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gît: Sîntem va să zică cinci inși. Noroc că Vâlcu lipsește. Asta înseamnă, aproximativ, 150 de mii de căciulă. Hm, n-ar fi rău... Panaitescu tresări. Repetă năuc, ducîndu-și mâna la frunte: ― O sută cincizeci de mii? Calculă repede, mecanic, cu ochii repeziți în tavan: Adică șapte sute cincizeci de mii de franci francezi, două milioane de pesetas... Fantastic! ― Chestia e cine ne dă banii ăștia, rânji Matei. ― Cunoștința mea, declară senină Melania Lupu, este un mare amator de artă și desigur... nu-i așa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sinucidă. " Chestia asta n-a prevăzut-o Melania! Îl privi țintă: O să înghită greu cacealmaua. Dacă o s-o înghită..." ― Și totuși a luat-o. Cine se poate lăuda că-și înțelege semenii? Îl înecă un acces de tuse și se repezi la dulap. Scoase un flacon cu un lichid incolor. Deșurubă dopul, păru să ezite câteva secunde, apoi îl puse la loc. Continua să tușească. Din cauza efortului, fața i se congestionase, devenise aproape vânătă. Maiorul încreți fruntea: ― De ce nu luați medicamentul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
picioare azvîrlindu-și haina cu o mișcare a umerilor. Toată fața îi tremura. ― Iată în sfârșit un sfat plin de bun-simț, observă Grigore Popa. ― Așa?! Va să zică așa?! Ei bine, v-o fac eu! Isprăvim noi și comedia asta! Chem Miliția! Se repezi spre telefon și ridică receptorul. Matei schiță un gest s-o oprească. Melania Lupu duse degetul la buze șoptind: ― Lăsați-o. ― Ai căpiat?! Nebuna e în stare să toarne tot. Grigore Popa se ridică din fotoliu. Îngăimă: ― Apasă pe furcă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dumneavoastră, domnule Popa? Bătrânul clătină hotărât capul. Melania Lupu oftă și scociorî în pungă după altă bomboană. Matei începu să se plimbe prin încăpere. Se opri deodată speriat. ― Dumnezeule! Ce-i asta? O grimasă oribilă strâmbă trăsăturile Valericăi Scurtu. Se repezi cu brațele întinse. Ultimul suspin al femeii îi atinse obrazul. Mirosea a migdale amare. * "Nenorocita, gândi Dom Matei. N-a avut parte de nimic. O viață goală, inutilă. Unde se duc viețile goale, inutile?" " N-a știut să se păzească
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ar fi putut epuiza toate celelalte cunoștințe pe această temă în maximum 15 secunde, oftă: ― Îmi dau seama. Deci, când traduceți din dialectul tembo-habe, vă scapă tot ce se petrece în imediata dumneavoastră apropiere. ― Bineînțeles. Fiecare frază te cucerește. Își repezi din nou ochii în tavan: ― " Voi trimite fulgerul care trece spintecând cerul / Voi trimite tunetul care trece frământând totul / Voi trimite vântul furtunii care trece smulgând bananierii / Voi trimite uraganul care cade din nori și mătură totul înaintea lui..." ― Vă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
E CHESTIE DE ÎMPREJURĂRI. ȘI UN LAȘ DEVINE LEU DACĂ E STIMULAT CORESPUNZĂTOR. ÎN CIUDA VOINȚEI LUI, GLASUL ÎI DEVENI TOT MAI PUTERNIC. O PARTE DIN ÎNFLĂCĂRAREA CONVINGERILOR LUI, PRECUM ȘI TEMERILE LUI SUMBRE, I-L FĂCURĂ MAI PROFUND: \ VOI, ACEȘTIA, ÎI REPEZI EL, NU PĂREȚI SĂ FIȚI CONȘTIENȚI DE CEEA CE SE ÎNTÎMPLĂ. NU E VORBA DE CAPRICIUL AIURIT AL VREUNUI CONDUCĂTOR PLICTISIT. ÎMPĂRĂTEASA ESTE O PERSONALITATE MATURĂ ÎN TOATE ÎNȚELESURILE ACESTOR CUVINTE, CU EXCEPȚIA CELOR MINORE, ȘI NU TREBUIE SĂ UITĂM NICIODATĂ CĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ACEEA DE VORBE POTOLITE. AȚI SPUS CĂ ACEASTĂ SALĂ DE CONSILIU SE AFLĂ ACUM ÎNTR-O PARTE O HOTELULUI CARE NU ERA OCUPATĂ ANTERIOR DE CORPORAȚIA METEOR? SE UITARĂ CU TOȚII LA EL FĂRĂ SĂ ÎNȚELEAGĂ, ÎN TIMP CE, NEMAIAȘTEPTÎND RĂSPUNSUL LOR, SE REPEZI DREPT LA PANOUL ORNAMENTAL DE LA DREAPTA LUI, PE PERETELE CU O STRĂLUCIRE ÎNTUNECATĂ. ERA MAI SIMPLU CHIAR DECÎT SE AȘTEPTASE ÎN NĂDEJDIILE LUI CELE MAI IRAȚIONALE. NIMENI NU-L OPRI, NIMENI NU SCOASE MĂCAR UN PISTOL. AJUNGÎND LA PANOU, ÎȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
NĂPUSTI ASUPRA LUI. LABELE LUI CA NIȘTE BAROASE ÎL ARUNCARĂ ÎNVÎRTINDU-SE DE-A LUNGUL UNUI PERETE, AMEȚIT, CONȘTIENT DOAR PE JUMĂTATE ȘI CU UN GOL ÎN STOMAC. ÎNCERCĂ SĂ SE MIȘTE, SĂ SE RIDICE \ ȘI VĂZU GIGANTICUL ȘOBOLAN ALB REPEZINDU-SE CĂTRE EL, CU DINȚII MARI RÎNJIȚI, GATA PENTRU ATAC. PATRU HEDROCK AȘTEPTĂ CU ÎNCORDARE CRÎNCENĂ PÎNĂ ÎN ULTIMUL MOMENT CÎND MAI PUTEA INTERVENI. APOI VOCEA LUI BUBUITOARE UMPLU CAMERA CU ECOURILE EI AMENINȚĂTOARE. SE AUZI UN CHIȚĂIT PUTERNIC CÎND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
e treaba mea, dar din două în două minute văd că mă împingeți către una și apoi către alta, pînă cînd... Adică vreau să zic că aș avea și eu dreptul la niște lămuriri, așa, în general. ― Pe dracu! îl repezi necunoscutul. Dar Hedrock insistă: ― Cum vă numiți? Sper că nu vă deranjează să-mi spuneți cine sînteți. Urmă o pauză. Fața prelungă a individului se strîmbă și se încruntă. Întru tîrziu dădu din umeri. ― Mă rog, poate că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]