11,123 matches
-
conducere statală trebuie să fie unitar, dar unitatea nu înseamnă unicitatea puterii. În Evul Mediu, deși întreaga putere aparținea suveranului, tendința de îngrădire a arbitrarului și absolutismului acestuia, spre instaurarea monarhiei temperate, a determinat apariția unor instituții specializate: adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
că fiecare făcea parte pe rând dintre cei care guvernau și dintre cei guvernați -, acolo democrația este "regimul majorității sărace", dar libere. Ceea ce nu corespunde întru totul adevărului, deoarece democrația ateniană era limitativă atât din punct de vedere al teritoriului (restrâns), cât și din cel al calității de "cetățean". Modul de vot al Senatului este ilustrativ pentru cunoașterea originii și aplicarea principiului majorității la Roma. Considerat prototip al tuturor camerelor superioare din lume, Senatul roman vota prin gruparea membrilor săi în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Corti generali organizate în "perioada spaniolă", s-au numit ulterior Parlament General. În Sicilia Cortèsurile se întruneau la Palermo, iar în Sardinia la Cagliari. Sub ultimii suverani aragonezi s-a introdus în Sicilia obiceiul unor Cortès trienale, cu o comisie restrânsă și permanentă care funcționa între adunări (deputacion general). Italia reprezintă un model în privința influențelor asupra organizării instituției Adunărilor de stări, având în vedere nu tradiția bogată a vechilor adunări, ci desele schimbări ale stăpânirii, în special în insule și sudul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor privilegiate din Franța s-au organizat și vor funcționa într-o tipologie triplă, devenită clasică, astfel: Statele Generale (Etats Généraux), Statele provinciale (Etats provinciaux) și adunări locale, cărora li se adaugă Ligile 186. Atribuțiile Statelor Generale vor fi mai restrânse decât în alte state. Apariția Parlamentului din Paris (cu atribuții în domeniul judectoresc), a Camerei de Conturi și menținerea unui Consiliu regal, restrâns în timpul domniei lui Ludovic al IX-lea, au împiedicat Statele Generale să aibă acces la funcțiile juridice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Nord (Languedoc) și Stările Generale din Sud (Languedoïl). Alte mari regiuni ale Franței (ducate, comitate), care vor deveni mai târziu provincii, își întruneau reprezentanții în "state provinciale". Unele părți din aceste regiuni convocau, și ele, "state locale", subliniind caracterul lor restrâns în raport cu "statele provinciale". În sfârșit, unele localități cu condiții naturale particulare regiunile montane și premontane aveau și ele adunări proprii, care acopereau teritorii cu limite restrânse și purtau denumiri locale (collectes, escartons etc.)195 Acest sistem complex de instituții reprezentative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
provinciale". Unele părți din aceste regiuni convocau, și ele, "state locale", subliniind caracterul lor restrâns în raport cu "statele provinciale". În sfârșit, unele localități cu condiții naturale particulare regiunile montane și premontane aveau și ele adunări proprii, care acopereau teritorii cu limite restrânse și purtau denumiri locale (collectes, escartons etc.)195 Acest sistem complex de instituții reprezentative ale stărilor a apărut pe căi și în forme distincte, în diferitele părți ale Franței. Condițiile locale au jucat un rol important și le-au diversificat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
catolică, eliberată de papalitate și supusă regelui 242. Henric al VIII-lea a convocat Parlamentul doar când avea nevoie de sfat (consilium) și subsidii (auxilium), cu acest prilej prezidând el însuși Camera Lorzilor. Regele și-a consolidat puterea prin intermediul Consiliului restrâns, care l-a autorizat pe rege să perceapă impozite noi fără votul Parlamentului. Fiindcă Parlamentul însemna mai mult decât Camera Lorzilor, în perioada domniei lui deputații Comunelor au primit la dispoziție o sală din Palatul Westminster. Ei puteau asista la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1. Reforma instituțiilor În secolul al XV-lea începe o mișcare de reformă a instituțiilor Imperiului. Domnia lui Frederich al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea încercărilor reformatoare din Dietele anilor 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate, asemănătoare juntelor din regatele spaniole; pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Adoptarea acestor măsuri ar fi asigurat creșterea puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o cu totul altă evoluție 392, chiar dacă până în secolul al XVI-lea primele cantoane elvețiene vor fi numite "liga orașelor din Germania de Apus". În istoria Elveției medievale sunt esențiale două fapte: cel dintâi privește formarea, într-un cadru geografic restrâns, a Confederației țărănești (Waldstätten); al doilea este marcat de joncțiunea acestui "contingent submontan și montan" cu orașele din câmpie. În secolul al XIII-lea, în condiții favorabile, va începe o ușoară mișcare de independență. Era perioada Marelui interregn din Imperiu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
impune cu mai multă ușurință. El nu deschidea Adunarea stărilor decât după ce era convins că există un echilibru al sufragiilor pro și contra 419. Sub ultimii suverani aragonezi s-a introdus obiceiul catalan al Cortèsurilor trienale, cu o comisie permanentă restrânsă, care funcționa între adunări (deputacion general). Sardinia avea din anul 1327 o instituție asemănătoare, tot de "tip spaniol". Cortèsurile se întruneau la Cagliari, din zece în zece ani (!)420. Convocarea și atribuțiile lor erau asemănătoare celor ale adunărilor siciliene. Neapole
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
transformării comitatelor regale în comitate nobiliare (nemesi megye)481. Stările vor condiționa "sfatul și ajutorul" de extinderea privilegiilor. Paralel cu formarea nobilimii, denumirea "baron" va indica doar categoria cea mai puternică și mai puțin numeroasă a marilor privilegiați. În sens restrâns, va desemna persoanele care exercitau o înaltă funcție în stat (barones regni), iar în sens larg, marii seniori. Biserica dispunea de privilegii întinse, clerul superior devenind una din stările influente și puternice. În privința stării orășenești nu se pot face însă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
seim este consemnată adunarea comună de rezolvare a unui litigiu între Moldova și Polonia, la 1467606. Rada Moldovei întrunită la Vaslui în anul 1456 presupune, prin prezența a cel puțin 60 de boieri, convocarea unei Adunări de stări cu reprezentare restrânsă a stărilor, care a hotărât plata tributului către sultan.607 Considerată o Mare Adunare a Țării (Grande assemblée du pays), rada Moldovei este asemănată cu Statele Generale din Franța, remarcându-se utilizarea termenilor polonezi (Sejm) și ucraineni (Rada) în denumirea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
secolul al XVIII-lea "țara" nu mai figurează nici în în denumirea, nici în alcătuirea Adunărilor de stări: alături de boieri și clerul superior, se află în mod excepțional starea privilegiată inferioară și "altă țară". Cu o sferă de cuprindere mai restrânsă, "țara" își menține importanța pentru a indica un anumit nivel al reprezentării: "țara" prezentă la alegerea lui Ștefan cel Mare (1457) cuprindea boieri, clerul superior și curteni. În secolul al XVII-lea "toată țara" era reprezentată, conform hrisoavelor de la Leon
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 23. 626 "den naintea adunării a toată țara cu Sfatul și voia a tot Soborului": Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 88. 627 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, pp. 393-394. Adunarea se prezintă în trei variante principale: Adunarea boierilor (restrânsă sau lărgită); Adunarea boierilor, completată cu reprezentanți ai altor stări (1802, 1822); Adunarea națională revoluționară, pe baze populare, la 1821. 628 Ibidem, p. 125; N. Stoicescu, op. cit., p. 21; D. Mioc, op. cit., p. 211; V.Al. Georgescu, L'assemblée comme
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
impresia că laboratorul po(i)etic propriu e văduvit față de cel al altora, că infatigabilul traducător sau observator al liricii orientale și-a permis, cu bună știință, să își neglijeze temporar creația poematică. Volumele sale de poezii, în ciuda unei circulații restrânse, contrazic, totuși, această impresie, dovedind că travaliul de traducător și antologator ori veleitățile de critic literar doar i-au oferit suficiente resurse din care să își extragă poeticitatea de substanță. Unele, dintre cele mai evidente desigur, sunt cele recunoscute de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ocurentele constituie, așadar, indicii macrotextuale, ce trimit mai întâi la motive, iar succesiv la teme literare. Potrivit lui Paul Hadermann, reluat de Michel Vanhellenputte, într-un text, motivul este o mică unitate de sens (Bedeutungseinheit), si, ca atare, este mult mai restrâns și mai concret decât o temă; el poate coincide cu un cuvant sau cu o propoziție și, alături de alte motive, poate avea funcție de vehicul în construirea diferitelor teme.30 El reprezintă o componentă a temei cu funcție constructivă, mobilă, catalizatoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ravegnani: Sfioritura. În timp și alte ziare mesineze au început să îi găzduiască operele.201 În 1918, odată cu plecarea lui Francesco Carrozza în armată, s-a încheiat experiență 'Noului jurnal', în jurul căruia se reunise deja, potrivit lui Pugliatti, o comunitate literară restrânsă care citea Dante, Platon, Biblia, Erasmus, Campanella.202 În acea perioadă Quasimodo studia, la scoala, sub îndrumarea dascălilor, fragmente din Homer, Vergiliu, Petrarca, Tasso, Leopardi, fără să neglijeze lecturile filozofice sau paginile Bibliei. Grație profesorului Francesco Satullo, se recitau versuri
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
militar și civil), sau ca urmare a existenței de parcuri eoliene (funcționale sau în faza de proiect). Comparând figurile 3.3 și 3.4 se constată că zone faptic valorificabile din punctul de vedere al potențialului eolian sunt mult mai restrânse decât ar indica potențialul tehnic amenajabil, cele mai favorabile zone, zona Dobrogei și zona Carpatică, fiind în cea mai mare parte afectate de diverse restricții. 3.2.2. Captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) Studii privind tehnologiile a căror
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
unitară, acest indicator a fost exprimat în dolari/kWh. 4.2.1.2.2. Costuri de operare Acest indicator înglobează costurile operării și ale întreținerii unei instalații de producere a energiei electrice. Costurile de operare variază într-o plajă relativ restrânsă, în funcție de tehnica folosită, de combustibilul utilizat și de puterea instalației. Conform estimărilor realizate de cercetătorii finlandezi Tarjanne Risto și Kivistö Aija<footnote T. Risto, K. Aija (2008), Comparison of electricity generation costs, Lappeenranta University of Technology, http://doria17-kk.lib.helsinki
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
aspect, indicatorul a fost exprimat în dolari/kWh. 5.2.1.2.2.2. Costuri de operare Acest indicator înglobează costurile operării și ale întreținerii unei instalații de producere a energiei electrice. Costurile de operare variază într-o plajă relativ restrânsă, în funcție de tehnica folosită, combustibilul utilizat și puterea instalației. Pentru a asigura o exprimare unitară a acestui indicator, care să permită compararea combustibililor fosili sub acest aspect, indicatorul a fost exprimat în dolari/MWh. 5.2.1.2.2.3. Costuri
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Capitalismul oligarhic Și în această formă de capitalism statul e predispus să se implice masiv în coordonarea economiei. Sistemul este definit drept oligarhic atunci cînd politicile guvernamentale sunt proiectate să promoveze în mod predominant sau exclusiv interesele unui segment foarte restrîns și foarte bogat de populație sau chiar pe cele ale unui autocrat aflat la conducere (cleptocrație). Această formă de capitalism e foarte răspîndită în multe părți ale lumii, incluzînd aproximativ un miliard de locuitori (Africa, America Latină, fosta U.R.S.S., țările
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
corporatistă, care a ajuns să sacrifice totul de dragul creșterii economice și al profitabilității. Cît la sută din populație beneficiază de creșterea economică, chiar în țările dezvoltate? Tot mai puțini, din păcate. Corporatocrația reunește puterea băncilor, guvernelor și corporațiilor în interesul restrîns al unei elite financiare și politice, formată din membri care împărtășesc valori comune și care se ocupă cu prezervarea și extinderea sistemului. Treaba noastră este să consumăm cît mai mult, iar treaba asasinilor economici este să asigure legăturile sistemului. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
intertextualitatea ar desemna sistemul de reguli implicite care susțin acest intertext (Maingueneau: 1996, p.52). Cu un deceniu și ceva înainte, Jean Ricardou (vezi supra, în prezentul subcapitol) deja grupa fragmentele citate în ceea ce numea bibliotext, ca specie de intertext restrânsă, integrată unei subdiviziuni a intertextului general. Ne declarăm reținerea față de abordarea teoretică asupra intertextului din Les termes clés de l'analyse du discours. Intertextul astfel definit trimite mai degrabă la o sumă de texte-fragment, pierdute într-un melanj hipertextual din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ispitit analiza dezvoltată în prezentul studiu. Discursul semiotic utilizează pentru intertextualitate termenul "dispozitiv"1. Noi preferăm "mecanismul"2. O atare abordare ne va ajuta să urmărim jocul repetare/diferire care animă conceptul kristevian (după unii, mai curând barthesian). Dispozitivul este restrâns și static, în timp ce mecanismul are o configurație complicată dedalică, uneori și este dinamic. În paranteză fie spus, am asociat încă de la prima vedere mecanismul orologiului din Turnul cu ceas de la Sighișoara cu mașinăria intertextuală. Dacă am încerca să vizualizăm rotițele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]