4,138 matches
-
prematur introdusă. Curtea remarcă necesitatea unificării legislației referitoare la restituirea bunurilor confiscate și la măsurile reparatorii și stabilirii unor termene și a unei proceduri de soluționare a notificărilor și a dosarelor de compensare. Cu toate acestea, Curtea observă că aplicarea retroactivă a termenelor prevăzute de noua legislație are ca efect amânarea rezolvării cauzelor aflate pe rolul instanțelor și obligarea persoanelor care au fost diligente în a se adresa justiției la suportarea unei sarcini suplimentare față de, deja, cunoscuta inactivitate a autorităților. Din
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
are ca efect amânarea rezolvării cauzelor aflate pe rolul instanțelor și obligarea persoanelor care au fost diligente în a se adresa justiției la suportarea unei sarcini suplimentare față de, deja, cunoscuta inactivitate a autorităților. Din această perspectivă, Curtea constată că aplicarea retroactivă a intervenției legislative determină o influențare a rezultatului procesului, precum și un dezavantaj substanțial între părțile din proces. 51. Referitor la aprecierea eficienței soluționării pretențiilor reclamantului prin folosirea căii de atac în justiție în această materie, Curtea, având în vedere Decizia
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
în vedere Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XX din 19 martie 2007, reține că acțiunile în instanță întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 reprezintă căi eficiente în soluționarea pretențiilor reclamantului, acțiuni ce sunt afectate de aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate. 52. Apreciind aspectele relevate anterior dintr-o perspectivă de ansamblu, Curtea constată că aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate este de natură să rupă echilibrul procesual, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalității armelor
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
în instanță întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 reprezintă căi eficiente în soluționarea pretențiilor reclamantului, acțiuni ce sunt afectate de aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate. 52. Apreciind aspectele relevate anterior dintr-o perspectivă de ansamblu, Curtea constată că aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate este de natură să rupă echilibrul procesual, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalității armelor în procesul civil, drept consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. 53. În continuare, Curtea reține că
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în judecată, ci include și dreptul de a beneficia de judecarea și tranșarea pe fond a litigiului existent în fața unei instanțe. 56. Or, în cauzele deduse controlului de constituționalitate, Curtea reține că, prin aplicarea retroactivă a termenelor procedurale prevăzute de art. 33 din Legea nr. 165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al persoanelor îndreptățite la măsurile consacrate prin legile reparatorii, drept de care aceste persoane beneficiază de la momentul învestirii instanței
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
prescripțiilor începute și neîmplinite, sub cuvânt că acestea ar reprezenta situații în curs, este discutabilă deoarece legea nouă, modificând sau suprimând prescripțiile născute înainte de intrarea sa în vigoare, înlătură parțial sau total efectele legii vechi deja produse, fiind astfel parțial retroactivă. Aceasta întrucât a atribui unui fapt deja consumat - încheierea unui act juridic ori săvârșirea unui fapt juridic stricto sensu -, chiar și pentru viitor, alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data săvârșirii lor înseamnă a modifica
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
legea în vigoare la data săvârșirii lor înseamnă a modifica ori suprima aceste efecte în considerarea dispozițiilor legii noi, iar nu ale celei vechi, normal și natural aplicabilă. Or aceasta nu s-ar putea realiza decât dacă legea nouă ar retroactiva, ceea ce în prezent este inadmisibil. (M. Nicolae, "Contribuții la studiul ..." precitat anterior, pag. 499 și urm.; ca exemple de atribuire a unor alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare, au fost menționate: posibilitatea ca legea nouă să instituie
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
optat să supună legii vechi prescripțiile începute și neîmplinite la data de 1 octombrie 2011, în vederea asigurării stabilității juridice, spre a da satisfacție principiilor respectării drepturilor câștigate și respectării așteptărilor legitime, iar, nu în ultimul rând, spre a evita aplicarea retroactivă a legii noi, față de imperativul respectării principiului de ordin constituțional al neretroactivității legii, consacrat prin dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată. Aceasta întrucât, de principiu, modificările aduse prin legea nouă condițiilor ori regimului prescripției - fie că legea
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
de repunere în termen ori condițiile invocării în vederea producerii de efecte juridice - nu pot atașa unui fapt trecut alte consecințe juridice decât cele prevăzute de legea atunci în vigoare. Acest lucru s-ar putea realiza doar dacă legea nouă ar retroactiva, fapt inadmisibil în actuala ordine constituțională. Aceeași soluție legislativă a fost consacrată și prin dispozițiile art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora "Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
gramaticală, logică și sistematică a dispozițiilor legale menționate, spre a da efect caracterului și efectului novator al dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, după cum au argumentat instanțele ce au pronunțat soluția minoritară, nu semnifică altceva decât a aplica retroactiv legea nouă (respectiv, dispozițiile art. 2.512 și 2.513 din Codul civil), contrar dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, și opțiunii clare a legiuitorului care, din nevoia de securitate și stabilitate juridică, condiții sine qua non
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
de urgență a Guvernului nr. 10/2013 , conform căruia "prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență", conduce, indirect, la o aplicare retroactivă a dispozițiilor acestui act normativ, influențând în mod decisiv acțiunile aflate pe rolul instanțelor de judecată în cazul admiterii excepției prematurității acțiunii promovate anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, acțiune care, la aceea dată, nu avea niciun viciu
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
a putea câștiga stimulente sau înainte ca aceste stimulente să fie majorate, riscul este crescut. Un alt exemplu îl constituie schemele care includ "acceleratori", în care dep��șirea unui prag mărește proporția bonificației câștigate. În unele cazuri, stimulentele se plătesc retroactiv, pe baza vânzărilor totale, și nu doar a celor care depășesc plafonul, putând astfel genera pentru persoanele relevante stimulente semnificative de a vinde anumite produse în anumite condiții. a) Exemplu: O firmă efectuează plăți de stimulente accelerate către persoanele relevante
NORMĂ nr. 4 din 27 martie 2014 pentru implementarea Ghidului ESMA cu privire la politicile şi practicile de remunerare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260781_a_262110]
-
și în situația în care persoana relevantă primește o proporție tot mai mare din comisionul sau venitul generat. b) Exemplu: O firmă are aceeași scală accelerată ca și firma din exemplul 4a, însă majorarea plăților pentru fiecare vânzare se aplică retroactiv tuturor vânzărilor din trimestru, de exemplu, la depășirea a 91% din țintă, stimulentele acumulate până în acel moment la rata de 50 EUR per vânzare sunt majorate la 75 EUR per vânzare. Această metodă creează o serie de puncte "excesive", în
NORMĂ nr. 4 din 27 martie 2014 pentru implementarea Ghidului ESMA cu privire la politicile şi practicile de remunerare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260781_a_262110]
-
înainte de a putea câștiga stimulente sau înainte ca aceste stimulente să fie majorate, riscul este crescut. Un alt exemplu îl constituie schemele care includ "acceleratori", în care depășirea unui prag mărește proporția bonificației câștigate. În unele cazuri, stimulentele se plătesc retroactiv, pe baza vânzărilor totale, și nu doar a celor care depășesc plafonul, putând astfel genera pentru persoanele relevante stimulente semnificative de a vinde anumite produse în anumite condiții. a) Exemplu: O firmă efectuează plăți de stimulente accelerate către persoanele relevante
GHID din 27 martie 2014 cu privire la politicile şi practicile de remunerare (Directiva privind pieţele instrumentelor financiare, MiFID). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260782_a_262111]
-
și în situația în care persoana relevantă primește o proporție tot mai mare din comisionul sau venitul generat. b) Exemplu: O firmă are aceeași scală accelerată ca și firma din exemplul 4a, însă majorarea plăților pentru fiecare vânzare se aplică retroactiv tuturor vânzărilor din trimestru, de exemplu, la depășirea a 91% din țintă, stimulentele acumulate până în acel moment la rata de 50 EUR per vânzare sunt majorate la 75 EUR per vânzare. Această metodă creează o serie de puncte "excesive", în
GHID din 27 martie 2014 cu privire la politicile şi practicile de remunerare (Directiva privind pieţele instrumentelor financiare, MiFID). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260782_a_262111]
-
incompatibilităților senatorilor și deputaților. Aceste legi se aplică situațiilor născute în temeiul reglementărilor lor, în baza cărora s-au creat efecte juridice. Or, situațiile juridice astfel născute nu pot să fie modificate printr-o lege nouă, întrucât s-ar aplica retroactiv. Așadar, dacă art. 215 alin. (3) și (4) din Legea nr. 1/2011 ar fi aplicabil mandatelor în curs ar însemna practic o modificare a regimului juridic al incompatibilităților deputaților și senatorilor. Mai mult, dacă s-ar considera că legea
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
tripartită a situațiilor juridice constituite anterior adoptării unei noi reglementări, atunci când examinează acțiunea în timp a acesteia în ceea ce le privește, înțelege să se raporteze univoc la momentul constituirii lor. Or, în raport cu acest moment, orice normă juridică ulterioară ar fi retroactivă, indiferent dacă își propune să reglementeze post-factum momentul constituirii unei situații juridice epuizate prin însuși faptul constituirii sale (facta praeterita) ori situații juridice aflate în derulare (facta pendentia) sau efectele juridice ale unor asemenea situații ce intervin sau urmează să
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază ca întemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a legii. Acestea au caracter retroactiv, deoarece acționează asupra fazei inițiale de constituire a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. În acest sens menționează Decizia Curții Constituționale
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
din surse proprii aceste cheltuieli, ele neputând fi solicitate prin cererile de rambursare. Modificarea contractelor de achiziții este permisă cu respectarea următoarele condiții: Modificări la contract se pot face doar în perioada de execuție a contractului și nu au efect retroactiv; Scopul actului adițional trebuie să fie strâns legat de natura proiectului din contractul inițial; Prin actul adițional nu se pot face modificări care afectează fundamental termenii documentației de atribuire; Modificările nu pot viza valoarea inițială a contractului decât dacă aceasta
ORDIN nr. 2.287 din 30 iulie 2008 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261054_a_262383]
-
din surse proprii aceste cheltuieli, ele neputând fi solicitate prin cererile de rambursare. Modificarea contractelor de achiziții este permisă cu respectarea următoarele condiții: Modificări la contract se pot face doar în perioada de execuție a contractului și nu au efect retroactiv; Scopul actului adițional trebuie să fie strâns legat de natura proiectului din contractul inițial; Prin actul adițional nu se pot face modificări care afectează fundamental termenii documentației de atribuire; Modificările nu pot viza valoarea inițială a contractului decât dacă aceasta
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261055_a_262384]
-
concluzie s-a impus și ca urmare a necesității previzibilității condițiilor de exercitare a răspunderii penale la momentul comiterii faptei, instanța considerând că eventuala aplicare a legii noi (care prelungește termenul de prescripție) asupra prescripțiilor în curs constituie o aplicare retroactivă, defavorabilă inculpatei. Curtea de apel a susținut că în cazul contrar, al considerării prescripției răspunderii penale ca instituție neautonomă față de instituția pedepsei, s-ar ajunge la înfrângerea principiului neretroactivității legii penale mai severe, situație ce contravine prevederilor art. 15 alin
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
favorabile instituțiilor penale autonome, între acestea fiind și prescripția răspunderii penale și a executării pedepsei se impune, având în vedere valoarea constituțională a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din legea fundamentală. Altfel ar însemna să se dea valoare retroactivă unor dispoziții penale care agravează răspunderea penală, intervenite ulterior săvârșirii faptelor incriminate ca infracțiuni, or în dreptul penal este admisă doar retroactivitatea legii de dezincriminare, a legilor de amnistie sau de grațiere, toate cu efecte mai favorabile decât cele ale legii
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
Italiei (nr. 2) (MC), nr. 10.249/03, pct. 92-109, 17 septembrie 2009). Aceasta reiterează că art. 7 din Convenție cere ca o infracțiune să fie clar definită în lege, ca legea să fie predictibilă și previzibilă, să interzică aplicarea retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai favorabile [Scoppola (nr. 2), menționată anterior, pct. 93 și 109]". Paragraful 29: Dat fiind timpul trecut între data faptelor și impunerea acestei pedepse, precum și lipsa
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
2009). Aceasta reiterează că art. 7 din Convenție cere ca o infracțiune să fie clar definită în lege, ca legea să fie predictibilă și previzibilă, să interzică aplicarea retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai favorabile [Scoppola (nr. 2), menționată anterior, pct. 93 și 109]". Paragraful 29: Dat fiind timpul trecut între data faptelor și impunerea acestei pedepse, precum și lipsa oricărei acțiuni din partea poliției în acest timp, este rezonabil să se presupună
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
se presupună că reclamantul a fost liniștit gândindu-se că poliția a decis să nu îi anuleze permisul de conducere." Paragraful 30: În plus, Curtea ia act de faptul că nu există nicio mențiune în noua lege cu privire la posibilitatea aplicării retroactive. În consecință, reclamantul nu ar fi putut să prevadă că noua lege i s-ar putea aplica lui". Paragraful 31: "Rezultă că, impunând automat această pedeapsă, la 10 ani după ce s-au petrecut faptele, printr-o nouă lege care nu
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]