4,067 matches
-
spre tânărul Lupu; părea scârbit. „N-o știm.“, l-am anunțat. Maria mi-a tras un cot; mai bine tăceam din gură. „După ’99, a fost o invazie de șoareci în depozite. Au intrat cu miile și-au început să roadă la dosare: sentințe civile, decizii penale, amenzi, ordine judecătorești. Pe toate le-au ros. Au ajuns și pe rafturi, s-au băgat în dulapuri, au făcut praf arhiva. Prin 2001, i-a trăznit cuiva ideea să scape de șoareci. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tras un cot; mai bine tăceam din gură. „După ’99, a fost o invazie de șoareci în depozite. Au intrat cu miile și-au început să roadă la dosare: sentințe civile, decizii penale, amenzi, ordine judecătorești. Pe toate le-au ros. Au ajuns și pe rafturi, s-au băgat în dulapuri, au făcut praf arhiva. Prin 2001, i-a trăznit cuiva ideea să scape de șoareci. Așa că s-a deplasat la adăpostul de-animale din Mamaia și-a venit de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mă ajuți sau nu?“ Nu-mi plăcea să mă milogesc, nici n-o făceam de fapt, dar unele lucruri se citeau mai bine cu două creiere și jumătate (jumătatea îi aparținea lui Cezar, care putea oricând interveni, chiar dacă acum își rodea unghiile date cu maioneză). „Povestește-mi întâi ce-ai prins tu. Varianta Robe.“ „În câteva cuvinte?“ „Da.“ I-am pomenit tot ce-mi trecuse prin minte: impostura, dublajul, contradicțiile scrisorilor. Mihnea a pufnit, cu superioritatea matematicianului care știe mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încadrată de favoriți stufoși și cărunți, cu mustăți, cu doi ochi mari, destul de bulbucați. Înfățișarea i-ar fi fost destul de prestantă, dacă n-ar fi avut în ea ceva degradat, uzat, chiar murdărit. Era îmbrăcat cu o redingotă veche, cam roasă pe la coate, cămașa era și ea slinoasă, ca acasă. De aproape mirosea puțin a votcă, însă gesturile îi erau de efect, puțin studiate, trădând vizibil marea lui dorință de a impune distincție și demnitate. Domnul se apropie de prinț, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poate vedea la bâlci de lăsata-secului? Dacă trăiește, înseamnă că totul depinde de el. Cine-i de vină că nu înțelege acest lucru? O, acum mi-e indiferent, acum n-am timp să mă înfurii, dar atunci, atunci, repet, îmi rodeam literalmente perna în timpul nopții și îmi sfâșiam pătura de furie. O, cât de mult îmi doream atunci ca eu, la cei optsprezece ani ai mei, de-abia îmbrăcat, cu goliciunea de-abia acoperită, să fiu deodată alungat în stradă, lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poate fi cunoscut de toată lumea. Raporturile juridice sunt astăzi atât de multiple, atât de deosebite de simplitatea de odinioară a tranzacțiunilor între populațiuni primitive încît cel ce aplică principiile lui trebuie să fie un om învățat, trebuie să se fi ros prin scoli înalte, să fi învățat mai multă carte decât onor. Costinescu bunăoară. Negustorie de principii se poate fără carte, căci nu e greu a citi zilnic câte o gazetă și a învăța din ea panglicăria politică; dar a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drumul pe care a apucat, este cu neputință să nu fi aruncat cu dezgust imnurile ce-i cântau oamenii de afaceri din Strada Doamnei, și să nu se fi întrebat ce face el pentru consolidarea societății românești, o biată insulă roasă de valurile străinismului. Și atunci, daca în adevăr este în sufletul lui o scânteie de iubire pentru această țară, a trebuit de o parte să vază cum elementul românesc sărăcește și dispare! Și de altă parte a trebuit să zărească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziar. Cine înțelege și simte demnitatea și interesele monarhiei știe că aci e vorba de unul din punctele cele mai dureroase ale politicei noastre orientale, care trebuie vindecat în orice caz, căci altmintrelea ar deveni o boală organică, care va roade întreaga noastră poziție din Peninsula Balcanică. Nu atitudinea României în cutare ori cutare cestiune e importantă și, daca în o cestiune ori alta se arată antagonism între noi și regatul vecin, nu trebuie se 'nțelege să ne pierdem sărita, căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevăr, glumeț și senin, drept și bun la inimă ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca bulgar. ) {EminescuOpXII 460} ["CEEA CE-MI ROADE INIMA... "] 2276 Ceea ce-mi roade inima în privirea viitorului acestei țări nu sânt ideile subversive și de răsturnare cari profanează gurile voastre, ci lipsa voastră de caracter. Ieri republicani, să fi rămas ceea ce erați, Dar învingeați voi, dar învingeam
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bun la inimă ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca bulgar. ) {EminescuOpXII 460} ["CEEA CE-MI ROADE INIMA... "] 2276 Ceea ce-mi roade inima în privirea viitorului acestei țări nu sânt ideile subversive și de răsturnare cari profanează gurile voastre, ci lipsa voastră de caracter. Ieri republicani, să fi rămas ceea ce erați, Dar învingeați voi, dar învingeam noi, indiferent la urma urmelor, tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu este de mirare că aproape invariabil orice cultură conține o serie de ritualuri, obiceiuri și tradiții privind semănatul sau culesul, prin sărbători și tradiții culinare care exprimă deopotrivă bucuria belșugului și mulțumirea față de divinitate „pentru că i-a dat Dumnezeu roadă”. De aici până la sacru nu este decât un pas, pentru că toate acestea induc o stare de satisfacție, bucurie, plăcere, siguranță, ce se transformă În grație față de divinitate exprimată ritualic. Pentru viața cotidiană caracterul ritualic se regăsește Începând cu așezatul mesei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a unui mijloc de transport rezervat albilor era considerată o formă de nesupunere civilă și pedepsită în consecință. Unul dintre gesturile cele mai vizibile de nesupunere civilă ce au devenit puncte de reper în Mișcarea drepturilor civile a fost refuzul Rosei Parks (vezi PARKS, ROSA) de a ceda locul pe care stătea într-un autobuz segregat unui călător alb. În America, gestul de nesupunere civilă care a anunțat Revoluția americană este cunoscut sub numele de The Boston Tea Party, gest care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
segregației rasiale pe mijloacele de transport în comun săvârșit de Rosa Parks (vezi PARKS, ROSA). Boicotul autobuzelor în Montgomery (statul Alabama) în 1955 a fost una din primele forme importante nonviolente de luptă în cadrul acestei mișcări, ca răspuns la cazul Rosei Parks, activitate în care s-a implicat și Martin Luther King. Timp de un an, din decembrie 1955, când Rosa Parks a fost arestată pentru faptul că a refuzat să cedeze locul pentru albi, pe care ședea, unui alb, până în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
veșnică” (Ioan 4, 14) sau „râurile de apă vie ale Duhului” (7, 38‑39). În aceeași măsură, „vizita” Domnului În sufletul celui bolnav se transformă În izvor de reînnoire personală, de fecunditate duhovnicească, Întrucât „precum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne În viță, tot așa nici voi, dacă nu rămâneți În Mine” (Ioan 15, 4). Această vizită configurează ființa umană după chipul Cuvântului Întrupat. Indiferent dacă evenimentele vieții Îl duc pe om Într‑o vale a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu patimile. De altfel Sfântul Pavel semnalează acest lucru : „Orice mustrare, la Început, nu pare că e de bucurie, ci de Întristare, dar mai pe urmă dă celor Încercați cu ea roada pașnică a dreptății” (Evrei 12, 11). Iar această roadă pașnică a dreptății nu poate fi decât nădejdea pe care spun Sfinții Părinți că o câștigăm o dată cu răbda‑ rea Încercărilor și a necazurilor. A dori vindecarea nu este un lucru contrar voinței divine. Și Hristos i‑a vindecat pe unii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
loc, marele arhipăstor al Constantinopolului, vor‑ bind despre sfintele moaște, le prezintă ca pe o comoară de mii de bunătăți : „Vindecare de trupuri beteșugite, iertare de păcate, pieire de răutate, iertare de boli sufletești, rugă‑ ciune stăruitoare, Îndrăznire către Dumnezeu, roade duhov‑ nicești, pline de bunătăți cerești. Roadele acestea se culeg mereu, și mereu cresc la loc, niciodată nu părăsesc pe cei ce le cultivă. Pomii cei sădiți În pământ dau rod o dată pe an ; iar dacă nu‑s culeși, când
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
energiilor divine lucrătoare în om, puse de el pe seama Bătrânului Demiurgos, care nu e totuna cu Dumnezeu, cum cred cei care citesc superficial Luceafărul. Interesant că Eminescu admite "moartea" Demiurgului, iar eterna reîntoarcere echivalează cu "pietrificarea" în măști: "Astfel umana roadă în calea ei îngheață, / Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, / Acoperind cu noime sărmana lui viață / Și arătând la soare-a mizeriei lui față / Fața căci înțelesul e-același la toți dat". (Împărat și proletar). Mizeria feței, măștile opace, iată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un pat frumos”. De la astfel de versuri până la gesturile scandaloase ale dadaiștilor distanță nu este deloc mare. Cu ele Ț. părăsește literatura română, nu înainte de a profeți cumva mișcarea pe care o va declanșa la Zürich: „Literatura e viermele ce roade drumul subteran / Prin care o să curgă apă ca să iasă roade la vară”. De altfel, poetul însuși a vorbit despre continuitatea între momentul românesc și cel european, ambele importante pentru experiență să scriitoriceasca. Instalat în literatura franceză, Ț. va cunoaște rapid
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
, Alexandru (4.IX.1891, Săveni - 5.I.1985, București), poet și prozator. Este fiul Rosei și al lui Natalian Vițianu, farmacist. Urmează școala primară în localitatea botoșăneană natală, continuă la Iași, unde este elev la Liceul Național (1902-1909) și frecventează cursurile de declamație ținute la Conservator de State Dragomir. După absolvire devine concomitent student la
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
ajunge niciodată să fie stătută, pentru că se mișcă. La fel, stâlpul pe care se rotește ușa nu e mâncat de cari, pentru că este folosit des. (În vremurile străvechi, În China ușile și stâlpii lor erau din lemn, așa Încât puteau fi roase de cari.) Exact În același fel, corpul omenesc care face mișcare În mod regulat nu se va Îmbolnăvi. Pe de altă parte, lipsa mișcării este una dintre principalele cauze ale bolilor. Acest lucru este și mai adevărat pentru oamenii din
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și Fengchi. (Vezi anexa 7.) Ulcerul Descriere Un ulcer este o porțiune de țesut inflamată și erodată din peretele interior al stomacului sau al intestinului subțire. Ulcerul apare atunci când este vătămat peretele interior protector, permițând acidului din stomac să Îl roadă. Această afecțiune inflamatorie gravă provoacă durere și o senzație de arsură atunci când stomacul este gol sau când se digeră mâncarea. Ori de câte ori mâncăm, peretele interior este spălat de sucurile digestive bogate În acid. De obicei, peretele interior scapă nevătămat din această
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
indezirabilă În practica qigong, altfel el nu s-ar deosebi de somnul obișnuit. În plus, când suntem culcați, qi-ul circulă mai greu prin trup decât când ședem sau stăm În picioare. Se pare că principiul „Fără trudă nu culegi nici roade” este valabil și aici. De aceea, poziția culcat trebuie să fie ultima opțiune, rezervată celor care nu reușesc să șadă sau să stea În picioare. În picioare Spre deosebire de poziția culcat, care este cea mai destinsă, cea În picioare necesită cel
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
nepoată, Anica Mureșan, nesfiindu-se să o aducă duminicile la slujbă În catedrala Blajului. Farmecul acesteia aprinde și alte pasiuni În rândurile bieților clerici celibatari, dar Încercările lor de a i-o disputa lui Rațiu rămân fără succes. Printre oponenții roși de o tainică gelozie ai prepozitului se detașa figura unui alt prelat blăjean, canonicul Timotei Cipariu XE "Cipariu" : „Mâncă bine, bea bine, f... bine, ce-i mai lipsește?”, Îi scria Cipariu lui Bariț XE "Bariț" , În decembrie 1836, referindu-se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu te Însori! În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să sensoare, Își citi În stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-dinMăr. La marginea pământului era o grădină În care creștea un măr ce rodea numai trei mere și Într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata Își alege viitorul mire aruncându i mărul aurit pe care-l ține În mână. În lirică, mărul are același rol de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]