4,307 matches
-
Întristării noastre. Unii lectori ai acestui pasaj scripturistic se pot pripi spre o concluzie greșită : a fost condamnat de Dumnezeu !68 Dar evenimentele ulterioare relevă clar că nu acesta este Înțelesul. Într‑un fel, noi sun‑ tem cei condamnați, iar „Robul” suferind suportă pedeapsa În locul nostru. Suferința a fost luată de la noi și pusă pe umerii Lui. Din iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru om, „Robul” este pregătit să sufere pentru ca să Îndrepte pe mulți (Isaia 53, 11). S‑a mulțumit să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
clar că nu acesta este Înțelesul. Într‑un fel, noi sun‑ tem cei condamnați, iar „Robul” suferind suportă pedeapsa În locul nostru. Suferința a fost luată de la noi și pusă pe umerii Lui. Din iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru om, „Robul” este pregătit să sufere pentru ca să Îndrepte pe mulți (Isaia 53, 11). S‑a mulțumit să fie tratat ca un păcătos, purtând păcatul și fărădelegea altora, dându‑ Și viața pentru păcătoși (Isaia 53, 12). El este pregătit să sufere pentru păcătoși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑o reînnoiască și s‑o mântuiască. Concluzia pe care o desprinde Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este urmă‑ toarea : „Dragostea este Începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recu‑ noaștere al Apostolilor : «Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Meiă (Ioan 13, 35). În care, spune‑mi ? Nu În puterea de a Învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului Botez, dar și ca pe un frate al nostru ; căci cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De aseme‑ nea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care pregăteau pentru ei ceea ce prinsese, Încercând să‑i ajute
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De aseme‑ nea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care pregăteau pentru ei ceea ce prinsese, Încercând să‑i ajute să se Întărească, să se Însă‑ nătoșească sau măcar să se amelioreze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îi slujeau cu dragoste de frate, nu pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind În osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupuri‑ lor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos ; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre 90 Suferința și creșterea spirituală bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, În rugăciune necontenită, până În ceasul slujbei de Înmormântare. Scriitorul bisericesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mătănii (albe și ele, ca să nu se observe), iar când merg cu ceilalți doctori pe la bolnavi pen‑ tru vizita medicală de fiecare zi, fără să știe doctorii de lângă mine, să spun de câteva ori «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑L pe robul Tău ...ă, robul lui Hristos fiind urmă‑ torul bolnav care așteaptă să fie consultat ? Este un lucru binecuvântat sau este o parodie a rugăciunii inimii, care, În realitate, se face trecând prin anumite stadii, după o pregătire corespunzătoare și durează
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ele, ca să nu se observe), iar când merg cu ceilalți doctori pe la bolnavi pen‑ tru vizita medicală de fiecare zi, fără să știe doctorii de lângă mine, să spun de câteva ori «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑L pe robul Tău ...ă, robul lui Hristos fiind urmă‑ torul bolnav care așteaptă să fie consultat ? Este un lucru binecuvântat sau este o parodie a rugăciunii inimii, care, În realitate, se face trecând prin anumite stadii, după o pregătire corespunzătoare și durează câteva ore ? Atunci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spirituală Conștient fiind de efectele rugăciunii, Părintele Porfirie Bairaktaris, ale cărui butade le‑am menționat și În subca‑ pitolul anterior, lansa următoarea exortație unui medic : „În clipa În care consulți să te rogi lăuntric, spunând : «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește pe robul Tău ...ă astfel te vei ruga pentru fiecare suflet pe care Dumnezeu l‑a trimis În mâinile tale. Să te rogi fierbinte lăuntric, iar harul lui Dumnezeu va atinge sufletul bolnavului. Toate acestea sunt taine, ceilalți n‑ar Înțelege nimic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
măiestrie și sensibilitate formulate. „O, Adevăr, lumină a inimii mele, nu Întunericul meu să‑mi vorbească ! Am lunecat la acest Întuneric și m‑am Întunecat, dar și de acolo Te‑am iubit. «Rătăcit‑am ca o oaie pierdută ; caută pe robul Tău, că porun‑ cile Tale nu le‑am uitată (Psalmul 118, 176 ; Iona 2, 8 ; Isaia 30, 21 ; Iezechiel 3, 12). Rătăcit‑am și mi‑am adus aminte de Tine, am auzit glasul Tău spre mine (Psalmul 118, 176), ca să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ocupa pământul. Câți oameni au murit, vărsându-și sângele și udând cu el pământul, pentru a-și apăra sau dobândi proprietatea asupra pământului! Sacrificiul lor a fost o necesitate? Ori mureau o parte din conaționali în război, sau deveneau toți robi sau sclavi? Până în prezent proprietatea asupra pământului este o necesitate vitală, ce se apără cu viața oamenilor. Pentru că educația oamenilor nu a evoluat suficient, pentru a ajunge să accepte: -Și să trăim ca frații! Vers din poezia Împărat și proletar
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Jiu, 1945; Împărăția luminii, Târgu Jiu, 1994; Marea călătorie, vol I: Încântare, Târgu Jiu, 1994, vol. II: Răzvrătitul, Târgu Jiu, 1995; Docan, I-II, Târgu Jiu, 1995-1997; Greșeala lui Dumnezeu, pref. Ion Mocioi, Târgu Jiu, 1997; Poezii, Târgu Jiu, 1997; Robii destinului, Târgu Jiu, 1998. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, Printre autori și volume, RML, 1939, 6; Mihai Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
tot ceea ce fac aceștia și folosesc foarte mult limba franceză. Uneori chiar, Învățând franțuzește din copilărie, vorbesc mai ușor În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre Îi sunt prilejuite de robia țiganilor. Fiind martorul unei licitații de robi țigani la București, se arată șocat de această situație: Cu toate că am auzit că În Țara Românească țiganii sunt robi, nu mi-am imaginat o asemenea robie. Am crezut că sunt considerați robi datornicii, până ce Își achită datoriile, și nu mi-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de robia țiganilor. Fiind martorul unei licitații de robi țigani la București, se arată șocat de această situație: Cu toate că am auzit că În Țara Românească țiganii sunt robi, nu mi-am imaginat o asemenea robie. Am crezut că sunt considerați robi datornicii, până ce Își achită datoriile, și nu mi-am putut Închipui un asemenea act de vânzare-cumpărare, cum era Între păgâni și civilizați. În ceea ce privește aspectele de civilizație, nota dominantă i se pare a fi dată de caracterul oriental și Înapoiat al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
singur ștreangul, cu ochii însetați de lumina răsăritului. Pământul i se smulse de sub picioare. Își simți trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău, Apostol... Apostol... Apostol... Pădurea spânzuraților este, fără îndoială, unul dintre puținele filme mari ale cinematografiei românești. Dar, pliindu-se cerințelor de atunci ale propagandei regimului comunist, realizatorii au transformat romanul profund religios, creștin, dostoievskian, străbătut de fiorul credinței al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
populare române în Bucovina, București, 1895, p. 16-26 și 27-29. footnote>. Din relatările contemporane <footnote Victor Spinei, op. cit, p. 165-166. footnote>, se știe că mongolo-tătarii înregistrau populația, impuneau biruri, pretindeau părți din recoltă sau întreaga recoltă, luau prizonieri și robi. Supunerea de bună voie a populației însemna însă și o protecție, cu posibilitatea de a circula nestingherit, inclusiv de a face comerț în vasta împărăție mongolă. Stăpânirea mongolă în Moldova a impus, cu siguranță, puncte de vamă, așa cum a fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu a fost niciodată deplină, nu se mai putea menține fără autoritatea statului. Mănăstirea Moldovița, prin egumeni și călugări, mărind dările și slujbele, abuzând de numărul zilelor de clacă, ar fi vrut să-i aducă pe țăranii dependenți în situația robilor. Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, și Adunarea Țării au ținut să precizeze, prin documentul din 1 ianuarie 1749, că „vecinii robi nu sunt...Iară vecinii numai partea bărbătească slujesc, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți feciori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dările și slujbele, abuzând de numărul zilelor de clacă, ar fi vrut să-i aducă pe țăranii dependenți în situația robilor. Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, și Adunarea Țării au ținut să precizeze, prin documentul din 1 ianuarie 1749, că „vecinii robi nu sunt...Iară vecinii numai partea bărbătească slujesc, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți feciori va avea omul,..., iar partea femeiască nu slujește” și precizează statutul vecinilor: „vecini va să zică sătenii megiași, fără de moșie, atât că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sat nu e volnic să iasă” <footnote D.I.R., veac XVI, vol. I, p. 193; despre fenomenul robiei în Țările Române la M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare; P.P. Panaitescu, Documntele Țării Românești (1396-1490), București, 1938. footnote>. Precizarea „vecinii robi nu sunt” vine să preîntâmpine și să anuleze tendința titularilor de beneficii de a intensifica exploatarea țăranilor dependenți care, în decursul timpului, au pierdut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile dintre robi și stăpâni erau reglementate de dreptul robilor, deosebit de legea țării - obiceiul pământului - după care se conduceau toți ceilalți locuitori ai țării. Robii puteau fi vânduți, dar nu individual, ci pe familii sau sălașe, spre deosebire de țăranii vecini care, așa cum o precizează
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile dintre robi și stăpâni erau reglementate de dreptul robilor, deosebit de legea țării - obiceiul pământului - după care se conduceau toți ceilalți locuitori ai țării. Robii puteau fi vânduți, dar nu individual, ci pe familii sau sălașe, spre deosebire de țăranii vecini care, așa cum o precizează așezământul lui Constantin Mavrocordat din 1 ianuarie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile dintre robi și stăpâni erau reglementate de dreptul robilor, deosebit de legea țării - obiceiul pământului - după care se conduceau toți ceilalți locuitori ai țării. Robii puteau fi vânduți, dar nu individual, ci pe familii sau sălașe, spre deosebire de țăranii vecini care, așa cum o precizează așezământul lui Constantin Mavrocordat din 1 ianuarie 1749 „când se va vinde moșia, oamenii să nu se vândă, ci ca niște săteni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Runc, dar extinși și pe sub pădure, la margine, erau proveniți din danii ale domnilor Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi, țigani și tătari, au fost dăruiți mănăstirii de boieri cu funcții în sfatul domnesc și în administrația țării. Robii tătari și-au pierdut identitatea etnică, fiind asimilați țiganilor <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, vol
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi, țigani și tătari, au fost dăruiți mănăstirii de boieri cu funcții în sfatul domnesc și în administrația țării. Robii tătari și-au pierdut identitatea etnică, fiind asimilați țiganilor <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, vol. I, E.D.P., București, 1972, p. 124-125. footnote>. Potrivit dreptului robilor, pedepsele aplicate acestora în cazul în care comiteau delicte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]