KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

și cari ar dovedi că acel act istoric n-a fost vrednic să fie serbat decât tocmai de neamul acela care crede că toate bunuirile acestei lumi se câștigă prin târguială. M. Sa Împăratul, ale căruia sentimente nobile și cavalerești sânt cunoscute de toata lumea și de la care, întrucît privește persoana Sa, românii n-au cunoscut până astăzi decât numai bine, au refuzat politicos însă semnificativ de a lua parte la jubileul din Cernăuți, cîci, daca prescripția și puterea consfințesc un

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
aceeași vreme, ni se pare, d. profesor Schiffner de la facultatea de drept din Cernăuți, care ține prelecțiuni asupra "dreptului romînesc", și-a permis a face observațiuni puțin cuviincioase asupra statului nostru, pentru care a fost fluierat de studenții români. Aceste sânt oare cauzele dizolvării "Arboroasei"? Nu discutăm dreptul guvernului vecin de a lua masuri contra abaterilor studenților. Puntul nostru de vedere, ca organ autoritar, ne învață că un stat face cu supușii săi ceea ce crede că e bine și cu cale

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dânsa de aci integritatea sa ca teritoriu și ca națiune, o independință asigurată și garantată, atunci iarăși nu avem nici o recunoștință pentru miniștrii de astăzi, căci ei înșiși au declarat că n-au făcut nimic pentru aceasta și că toate sânt datorite generozităței unei puteri străine. Pentru dânsa dară în acest caz va fi recunoștinta țărei. [3 ianuarie 1878] [""ROMÎNUL" CONCEDE... "] "Romînul" concede că soldații au petrecut pe câmpul de război rupți și desculți, dar cu toate acestea ei s-au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și că vorbele goale din Dealul Mitropoliei nici îl îmbracă nici îl încălzesc pe dorobanț. Iară dacă e vorba despre cuvintele aspre, apoi tot lucrul are numele său. Ticălos nu e decât acela care ticăloșește pe oamenii ce în-adevăr nu sânt ticăloși; a le spune însă ticăloșilor că ticăloși sânt nu e nici o cestie de "creștere", nici cestie de "limbagiu", ci o foarte tristă datorie a tuturor oamenilor care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile ce se fac

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și nu vrea să vadă. Când d-lor ne zic nouă că nu sîntem români râde lumea care știe că ne ținem grapă de părinți ce neam de neamul lor au fost români; dar când le zicem noi d-nealor că sânt rămășițe si pui de fanarioți atunci îi ustură rău, pentru că e adevărat și se știu cu musca pe căciulă. [5ianuarie 1878] {EminescuOpX 37} ["D-L CANDIANO POPESCU... "] D-l Candiano Popescu, între atâția generali și ofițeri care onorează armata română

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
din pana a diferiți autori români. Aceste șapte schițe, narațiuni și povești sunt toate ținute în ton popular și izvorâte din iubirea poporului și a naturei lui adevărate! Unele din ele, precum este Crucea. din sat a d-lui Slavici, sânt de o frumuseță încîntătoare si scrise cu atâta poezie încît se pot compara cu cele mai eminente produceri ce le are literatura tuturor popoarelor în sfera concepțiilor poetice populare. Cartea d-nei Kremnitz cuprinde, pe lângă citata narațiune de I. Slavici, încă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
deducă originea de la coloniștii romani, atunci ar fi înrudiți prin sânge cu italienii, ci cu jidanii (? ). D.. Fligier polemizează contra lui Mommsen și a altor învățați, cari iau limba română drept, dovadă a originei italiene, și el susține că românii sânt coborâtorii direcți ai vechilor traci. Dintre popoarele Traciei însă au primit și altele limba latină, și d-sa a sprijinit această teză, arătând că și alte popoare barbare, cu care cele dintâi au venit în contact în vremea migrațiunii, și-

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de "fonologie" semitică în limba româna, caz care asemenea nu se-ntîmplă. Am trebui să avem azi o limbă latină pronunțată jidovește. Toți știu însă că jidanii moderni de ex., chiar de-o sută de ani să fie în țară, nu sânt în stare să pronunțe românește. 3. Nu știm cum e istoric constatat că coloniștii ar fi fost semiți. Ex toto orbe Romano a lui Entropius (singurul loc ce vorbește despre colonizare) nu poate fi interpretat prin Siria Asia Mică ș. a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fără să poată izbuti. De la cea dintâi încercare sânt o mie fără treizeci de ani. Ce față vor avea oare aceste țări când mia de ani va fi împlinită? Căci pe aceleași locuri prin care stăteau odată arcașii lui Svetoslav sânt astăzi regimentele împăratului Alexandru II, dar în mai mare număr și încununate de izbândă. Din vechiul Mare Ducat de la Kiev au înflorit astăzi cea mai întinsă împărăție a istoriei nouă, alte ape duce Dunărea, alți stăpâni sânt la Bizanț, alți

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
arcașii lui Svetoslav sânt astăzi regimentele împăratului Alexandru II, dar în mai mare număr și încununate de izbândă. Din vechiul Mare Ducat de la Kiev au înflorit astăzi cea mai întinsă împărăție a istoriei nouă, alte ape duce Dunărea, alți stăpâni sânt la Bizanț, alți dușmani găsește Rusia în cale. Dar va veni o vreme când alte neamuri, ce dorm în sânul viitorului, vor înlocui în lumea vecinicei schimbări și pe învingător și pe învins, când vremea ce curge acum va fi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
românească ar fi silită să piardă o luptă, va pierde-o, dar nimeni, fie acela oricine, să n-aibă dreptul a zice c-am suferit cu supunere orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună. Dar toate acestea sânt considerațiuni făcute față cu o eventualitate asupra căreia stăruim a fi în îndoială. Oricât de mulți oameni răi s-ar găsi în această țară, nu se găsește nici unul care ar cuteza să puie numele său sub o învoială prin care

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de căpetenie al unei culturi naționale comune. Partidul conservator din Iași, știind pe deplin că acel petec de pământ de la Dunăre este rațiunea de a fi a statului român din punctul de vedere al Europei și cunoscând fățărnicia liberalilor, cari sânt în stare să joace comedia protestării pentru a o da totuși rușilor în schimbul unor foloase personale de tot soiul, au ales cu majoritate absolută pe d. Maiorescu în aceste momente grele, dând astfel un vot de neîncredere purtării îndoielnice a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
alegeri fatale frazei și minciunii. {EminescuOpX 44} Cu misiunea de a contesta alegerea s-au însărcinat - cine? Răspundem indirect spre caracterizarea lucrului. Meargă în Adunare un om care nu cunoaște pe nici un deputat și uite-se de jur împrejur cari sânt oamenii cei mai urâți fizicește - nu mai vorbim de suflet - și dacă va găsi figuri a căror vedere să-i strice dispoziția pentru o săptămână de zile, atunci să puie mâna pe ei. Căci numai chipuri cu totul neizbutite ale

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cu privire la împrejurările deosebite ale poporului. Dar numai atunci când legile pozitive s-au făcut în esență și preste tot după conducerea dreptului pur și numai când pentru fiece dispoziție a lor se poate găsi o rațiune în dreptul pur, numai atuncea legile sânt un "drept" pozitiv, iar statul o societate juridică. La din contra legile pozitive nu sânt decât "o nedreptate" pozitivă, o nedreptate proclamată în public și susținută cu d-a sila. Astfel este orice "despotie", constituția celor mai multe state mahometane, ba chiar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar fi fost făcută astfel numai din prostie. Daca ea întrunea voturile a 2/3 dintre deputați alegerea se invalida; neîntrunind atâtea, ea s-a contestat cel puțin. Va să zică n-a fost numai prostie, ci și vicleșug la mijloc. Proștii sânt totdeauna vicleni. Apoi s-a trecut la ordinea zilei, adică la verificarea alegerii d-lui Marghiloman (Buzău). Aici erau 21 de alegători contestați. Termenul era tocmai cel pus la alegerea d-lui Maiorescu, dar fiindcă era alt creștin, Adunarea n-

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
noștri din București să n-o releveze nici ei. Dacă România se arată implacabilă față cu noi, ea contează desigur pe sprijinul puterilor; e apoi posibil ca să-și găsească un asemenea sprijin chiar la amicii noștri cei mai buni, cari sânt totdauna gata de a nedreptăți pe Rusia; asemenea se poate ca Rusia să nu insiste asupra acestor pretenții, întîmpinînd rezistență din partea fostului ei aliat. Frontiera noastră naturală trebuie s-o avem, acum ori mai târziu; de câțiva ani mai mult

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fi decât amor-propriu (ceea ce, în treacăt vorbind, nu e), nu înțelegem de unde ziarul rusesc ia ciudata teorie că un popor de 4 - 5 milioane trebuie să aibă mai puțin amor-propriu decât unul de 80 de milioane? Statele, ca personalități politice, sânt egale de jure și deosebirea facto stă numai în puterea pe care o dezvoltă într-o stare neju-ridică și anormală de lucruri, adică în război, și în înrîurirea pe care o esercită prin frica ce inspiră cu amenințarea puterei fizice

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
atribuit neștiinței lor de-a se orienta, iar pe de alta că și traiul românilor s-a scumpit, fără ca producțiunea să se augmenteze în mod considerabil. Din contra încă. Afară de aceea cheltuielile statului român ca atare, după cât știm noi, nu sânt de 10, ci de 260 de milioane, ceea ce e o mare deosebire. 4. Cât despre granițele naturale ale Rusiei, să ne deie voie confrații noștri să le-o spunem că cu teoria granițelor naturale departe mergem. Granițe naturale îi trebuiesc

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
îi trebuiesc unui stat slab ca România, ce are nevoie de ajutorul configurațiunii teritoriale spre a se apăra. Dar ce granițe naturale îi trebuiesc puternicei Rusii contra periculoasei si amenințătoarei Romînii? Iar granițele naturale ale sistemului de stepe de peste Nistru sânt Carpații și Dunărea, adică România întreagă. Dacă Rusia voiește într-adevăr să realizeze teoria granițelor naturale, atuncea ar trebui să anexeze toată România, daca cerința de granițe naturale ar fi... un drept. Noi știm că sub pretextul de-a avea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
asemenea o compensație, fie pentru câștigurile Rusiei, fie pentru siguranță contra reformării făcute în favoarea principatelor creștine din Peninsula Balcanică, atunci Rusia nu se va împotrivi ca Austro-Ungaria să-și afle această compensație în Bosnia și, în parte, în Herțegovina. Acestea sânt bazele pe care le-ar aproba împăratul cu intenția de a stabili o înțelegere între sine, Europa și Anglia și de a ajunge în curând la pace. Contele Șuvalof e împuternicit de a cerceta părerile lordului Derby in această privință

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu s-a găsit nici unul care să fi consimțit cu rușii. Protestul Divanului de la 1812 e față. {EminescuOpX 52} Dar la ce să mai răfoim istoria, a cărei pagine sânt pline de sângele si de lacrimile noastre și în care sânt înscrise vremi când neamul d-lui C. A. Rosetti petrecea sub cerul fericit al Greciei, iar a d-lui Voinov prin Bulgaria. Să venim la acuzările actuale. Voim să schimbă[m] Constituția, zice "Romînul", confom cu stipulațiunile petiției de la Iași

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
până în Nistru în veacul al patrusprezecelea? A unor tătari pe cari generalii vestiți (și ce trece oare peste un general vestit? ) i-a cules de sub corturi, "roiuri" pe jumătate sălbatece, zice d. X. Nu vorbim de ziua de astăzi. Românii sânt în majoritate absolută în Basarabia noastră și străinii sânt colonizați de Rusia de la 1812 încoace. Să-i vedem pe tătarii d-lui X de la 1400-1500. La anul 1407 Alexandru cel Bun regulează prin o convenție închieiată cu negustorii din Lemberg

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
o cetate de tatari din Genova. La anul 1480 Ștefan Vodă întărește prin hrisov lui Mihu Buzatul o moșie. Iscălit e hrisovul de d-nia lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă Ivașcu și Maxim, pîrcalabi de Chilia. Boierii aceștia sânt tătari, ca și Ștefan Vodă! Anul 1513. În cartea geografică publicată de Essler și George Ubelin, la Strassburg, și intitulată Tabula moderna Sarmatiae sive Hungariae, Poloniae, Russiae, Prussiae et Valachiae (reprodusă de Lelewel în Geographie du Moyen-îge) se vede toată

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau acei boieri tătari. Pentru că vedem din hrisoave că lângă boierul Manoil, pârcălab de Hotin, și Stanciu, de Cetatea Albă, sânt iscăliți d-nialor: Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodco Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, tot nume... tătărești de boieri de a lui Alexandru Vodă. Dar Cetatea Albă devine și mai ciudată prin o altă împrejurare. În așezământul ce-l

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ostașii lui și un sârb, anume Constantin Milialovicz de Ostrovița. El ne spune că pe atunci opinia publică era că oricine s-ar război cu românii, chiar să-i învingă, numai pagubă are. Aceasta-i foarte natural, pentru că românii nu sânt popor cuceritor, de aceea și apără ce-i al lor cu îndărătnicie, pentru că ce au cu drept au și al lor este. Oricând însă turcii sfătuiau pe sultan să nu facă război cu românii, pentru că n-aduce nici un folos, ci

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]