130,724 matches
-
și pe fratele poetului Mihai LEONTE, domnul inginer Gheorghe LEONTE din Suceava. Prea Cucernicul preot paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril din Petia, preotul Constantin TUDOSĂ a prezentat într-o alocuțiune foarte concentrată o sinteză a volumul PETIA SATUL DE LA HOTARUL BUCOVINEI, care a cuprins multe aspecte istorice inedite cunoscute și mai puțin cunoscute. Cuvântul doamnei Carmen SIMION, inginera poetă din Pașcani a scos în evidență sprijinul acordat cât și încurajările primite de la Mihai LEONTE, care a îndemnat-o
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
-și etaleze creațiile poetice pe care nu credea la început că pot fi valoroase. Prin această recunoaștere universală are fericitul prilej de a fi inclusă în antologia AMETISTE MOLDAVE dar și de a fi prezentă la evenimente memorabile de care satul Petia are parte prin grija comunității din această zonă. Prin cuvântul său bibliotecarul Ioan ȘTEFAN a dorit să arate invitaților că numai datorită sprijinului acordat de mai mulți factori de niveluri locale și superioare, dar și prin efortul unei întregi
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
sufletele noastre, ca o candelă în care arde, cu flacără vie, untdelemnul poeziei, al limbii române - ca un fagure de miere! DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ! Iată câteva referințe biografice ale lui LUCACI NĂZĂREL ... Născut la 14 iulie 1933 într-un sat pitoresc (Răchiteni) de pe Valea Siretului, rămâne în satul natal până la vârsta de 12 ani, timp în care face cele 4 clase primare în condițiile vitrege ale vremii. În anul 1947, este dat să urmeze clasele cursurilor gimnaziale la Seminarul romano-catolic
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
cu flacără vie, untdelemnul poeziei, al limbii române - ca un fagure de miere! DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ! Iată câteva referințe biografice ale lui LUCACI NĂZĂREL ... Născut la 14 iulie 1933 într-un sat pitoresc (Răchiteni) de pe Valea Siretului, rămâne în satul natal până la vârsta de 12 ani, timp în care face cele 4 clase primare în condițiile vitrege ale vremii. În anul 1947, este dat să urmeze clasele cursurilor gimnaziale la Seminarul romano-catolic "Sfântul Iosif" din Iași, însă datorită naționalizării din
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
Articolele Autorului Teodor Barbu: „Drăgășani - între legendă și adevăr” (Pagini de istorie culturală) Motto: „Trecut-au anii că norii lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vină iară ... ” (M. Eminescu) Copil fiind, prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al desfătării. Aici veneam să văd filme la cinematograful din centrul orașului, cinematograf cu camera obscură și rulare continuă a
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
-n picioare se ridică// Tot aici mă duceam să-l vizitez pe fratele mai mare, la scoala profesională, la Havel, unde învăța meseria de strungar și vedeam pe strada elevii de la Scoala Tehnică Viticola, încolonați și cântând: „-Am plecat din sat / viticultor adevărat..” Anii au trecut și, ajuns pe la „școlile cele mari”, cum spunea Buldulea, din nuvelă lui Slavici, am cunoscut orașul Drăgășani din literatura lui Gib Mihăescu, cu care mă mândream, așa cum se făleau și colegii mei de la facultate cu
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > POVESTE CU VEVERIȚE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Poveste cu veverițe Vara, cea mai mare bucurie pentru Liliana era să vină în satul bunicilor, acolo la căsuța cea micuță așezată chiar în vecinătatea pădurii. Ea n-ar fi dat acel loc drag pentru nici un palat din lume, oricât de măreț și lucitor ar fi. Acolo începea raiul pe pământ. Pădurea se înălța spre
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
lungă. Apă era din belșug, un izvor limpede și cristalin era chiar lângă livadă. Și cât de frumoase erau toate cât timp bunicii erau sănătoși, bucuroși să-și revadă nepoata venind la ei în fiecare vacanță. De cum sosea în acest sat în vacanță de vară, Liliana lua în stăpânire împrejurimile casei bunicilor. Se bucura de darurile naturii: iarba verde plină de flori multicolore, soarele care lumina întinderile pajiștilor, agrișele din grădină, tufele de căpșune. Dar, la fel de mult, îi plăcea să urce
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii!” gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic. „Dacă trebuie să aleg între două rele, gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care nu l-am încercat până acum!”. Urca alene și cu răbdare pe drumul ce ducea
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine cine vine dinspre sensul spre care dorea să meargă. „Poate este unul ca mine. S-o fi săturat și el de satul său și acum își caută norocul. A ajuns, fir-ar să fie, la concluzia că viața poate fi înțeleasă privind înapoi, dar trăită privind înainte. Căci de-aia și el și eu mergem spre înaintele nostru!” Ioan, mai având câteva
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Fiindcă cunoașterea vorbește.Iar înțelepciunea ascultă. - Și, ziceai că treci la noi în Ardeal? - Musai să trec! Vreau să-mi fac o familie, cu o nevasă harnică, să știe să-mi facă mămăligă și fasole frecată. - Să te duci în satul meu, Ioancău, de lângă Sebeș, e o văduvă cu casă, lângă beserică, are de toate, harnică și strângătoare... - Păi... de ce e a părăsit-o bărbatul!? - A trecut la Domnul! S-a răsturnat cu tractorul ... Dacă te duci la ea să-i
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
S-a răsturnat cu tractorul ... Dacă te duci la ea să-i vorovești că eu te-am trimis. Ioan din Iancău. Nu e departe. Cum cobori, ajungi în Sebeș, o iei la dreapta, mergi vreo patru kilometri și ajungi în sat. - Așa am să fac!... Am și eu o femeie în comuna mea. Pe cinste, pentru `mneata! - Amu aștept să-mi spui `mneata! - Coborând, ajugi în Brezoi, apoi o iei la dreapta spre Căciulata, Călimănești, Râmnicul Vâlcea, și mai mergi, timp
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Și pe la noi se circulă bogăt... - Când ajungi întrebi de Maria lui Mecherel. Stă lângă școală. Îi spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. - A fost măritată? - Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea. Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. - Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
școală. Îi spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. - A fost măritată? - Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea. Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. - Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabacheră veche, ținută
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
ei. - Voi căuta s-o fac fericită, deoarece fericirea este armonia dintre ceea ce gândește omul, ceea ce spune și ceea ce face ... E bună de muncă? - E haitoșe! Are acarteturi, ceva animale... - Înseamnă că-i fainoșe! Nu e ca Leana din capul satului care are chef să facă ceva, dar începând de mâine... - Foarte bine! Cărui bărbat nu-i plac muierile? În primul rând le iubim pentru frumușețea lor și în al doilea rând pentru că fac copii. - Adică oameni! Ion și-a pus
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
legume, înainte sau după găină sau, pur și simplu la momentul propice. Orice gospodină știe, dar totodată orice familia gustă supa în felul ei observând imediat dacă bucătăreasa șefă a fost sau nu gospodina casei. În consecință fiecare casă din sat prepară supa într-un fel specific, caracteristic și cu gust aparte care, de regulă, este foarte plăcut rudelor și apropiaților. Este unul din puținele cazuri în care diversitatea produselor care ar trebui să fie identice este apreciată. Cu mulți ani
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
toamnei și frunza mi-a răspuns. Sunt asemenea ei”. Piesa “Ana” pornește de la legenda Meșterului Manole. O legendă actualizată la condițiile în care muncesc meșterii “tranziției”. “Meșterii” ajută la descărcatul porumbului într-o casă de gospodar, la țară. Mănăstirea din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a plecat din România, fiindcă aici a făcut o carieră frumoasă”, este recuperat, în plan spiritual, după rânduielile creștinești ortodoxe, abia acum, când conaționalii săi se mișcă liber
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
și condus construcția unei școli noi în locul unei case improvizate, am inițiat și condus construirea unui cămin cultural nou, numai cu sprijinul celor 240 de gospodari, prin muncă voluntară, contribuție voluntară și serbări. Am inițiat și mobilizat cetățenii la electrificarea satului, la fel am inițiat și condus înființarea unei cooperative”. Rolul pedagogului nu s-a schimbat odată cu trecerea anilor, mă gândesc. Ce spun însă cadrele noastre didactice când părinții își aduc copiii în școli cu clase fără mobilier, nezugrăvite, fără perdele
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și implicare, atât de îndrăgită și uzată de pedagogii de școală veche. Nu poți să nu
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
Scriptură). Adepții mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând, astfel, la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului, cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr crut,o constatare,din păcate.a unei realități din mediul rural,valabilă și astăzi.Dacă ”se mai trăiește, astăzi, în evul mediu ”(“Ziarele”). Este o vină și a promovării unei
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
de Interne, unde activează între 1970-1991 și 1997-2005, în anii 1992-1993 fiind funcționar administrativ în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă O.N.U. New-York, S.U.A., iar din 1995 până în 1997, îndeplinind calitatea de referent de specialitate la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti" din București. Preocupat de îmbunătățirea permanentă a interpretării muzicale și a reprezentării folclorului din toate regiunile României, reușește pe parcursul timpului să cânte cu măiestrie la 15 instrumente tradiționale de suflat, stăpânind tehnici diferite de emisie a sunetului și
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]