20,441 matches
-
ASPECTE ALE RECONVERSIEI FERMELOR CLASICE 9.1. Reconversia fermelor agricole clasice Producătorul agricol care decide să-și reconvertească exploatația la o agricultură biologică dorește să asigure un viitor ecologic și economic exploatației sale. După ce obiectivele privind agricultura biologică vor fi satisfăcute, este absolut necesar să se evalueze șansele, dar și riscurile inerente eventualelor adaptări care vor fi făcute în infrastructura exploatației. Fișa tehnică privind reconversia este document important pentru toate persoanele implicate în acest proces și prezintă bazele agriculturii biologice și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: philaphtia, cum spun Părinții, adică iubirea trupească de sine. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind legate în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la păcatele recidive, spun că sunt unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
forma A>B>C>D sau D<C<B<A.. Aceste relații sunt valabile pentru orice serie ordinală, de la cea mai "slabă" (seria de ranguri), până la cea mai "tare" (seria de proporții), diferențele fiind date de gradul în care seriile satisfac, pe lângă relațiile de mai sus, condițiile formale ale măsurării. Practic, pentru a stabili la ce nivel al măsurării se înscrie o anumită serie ordinală, trebuie să răspundem următoarelor întrebări: a) Dacă relația de ordine este respectată adică dacă este îndeplinită
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mărimile măsurate ordinal prin ranguri cresc sau descresc cu intervale inegale intervale care sunt, de regulă, mai mari la extreme și mai mici la mijlocul seriei. 0 altă problemă a seriilor ordinale de ranguri se referă la măsura în care este satisfăcut postulatul tranzitivității ordinale, formulat astfel: dacă A>B și B>C, atunci A>C. În principiu, se consideră că acest tip de tranzitivitate este o condiție definitorie pentru nivelul ordinal al măsurării. În lipsa ei, ordonarea își pierde sensul. Practic însă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
altfel, tratarea seriilor ordinale ca serii de interval este larg răspândită în măsurarea socială și în cea psihologică. Au fost elaborate și sunt folosite în acest scop variate tehnici de prelucrare și construire a seriilor ordinale prin care acestea să satisfacă cerințele unor serii de interval. Pot fi menționate, în acest sens, tehnicile de scalare cum sunt: tehnica comparației în perechi, scala intervalelor aparent egale, analiza de scalogramă, scala distanței sociale ș.a., precum și tehnicile de etalonare a testelor psihologice. Toate acestea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
specificat corect, adică să nu fie incluși predictori irelevanți sau să fie omiși cei relevanți; 2. Să existe o relație liniară între variabile și nu de altă natură, de exemplu exponențială; 3. Variabilele să fie măsurate fără erori (să fie satisfăcută cerința de validitate a măsurării); 4. Variabilele incluse în model să fie măsurate la nivel metric sau să fie variabile fictive (dummy), discutate într-o secțiune anterioară. Regresia, fiind o metodă robustă, uneori se acceptă includerea unor variabile ordinale în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
735 31,229 5,995 4,765 1212 Cook's Distance ,000 ,014 ,001 ,001 1212 Centered Leverage Value ,001 ,026 ,005 ,004 1212 a. Dependent Variable: IOPD Printr-o inspecție a graficelor de mai jos se verifică dacă este satisfăcută condiția ca valorile reziduale să aibă o distribuție normală. Deviațiile ușoare sunt acceptate, regresia fiind o metodă robustă. Se verifică, prin graficul de mai jos, condiția de egalitate a dispersiilor valorilor reziduale și normalitatea distribuției reziduurilor. Ideal această bandă ar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este amplificat de o altă descoperire a epocii moderne: industria publicității. Care a convins americanul obișnuit să cumpere cât mai mult, să consume cât mai mult. Ea a creat mereu nevoi pe care cumpărătorul se simțea "obligat", apoi, să le satisfacă. În același timp, a transformat cursa consumului și într-o cursă de prestigiu: cumperi un produs nu atât să-ți satisfaci o trebuință, ci mai ales pentru că folosirea unei mărci, a unui brand, te plasează cvasi-automat într-o anumită clasă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să consume cât mai mult. Ea a creat mereu nevoi pe care cumpărătorul se simțea "obligat", apoi, să le satisfacă. În același timp, a transformat cursa consumului și într-o cursă de prestigiu: cumperi un produs nu atât să-ți satisfaci o trebuință, ci mai ales pentru că folosirea unei mărci, a unui brand, te plasează cvasi-automat într-o anumită clasă, îți conferă, în termeni de imagine, o anumită poziție. Avanpost al societății de consum, societatea americană a cunoscut, prima, și "germenele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În virtutea propriei voințe, ci În acord cu un context În care este parte activă. El nu-și impune viziunea, ci lasă să transpară efectul naturii, asemenea crapilor aurii din iaz de care aminteam mai devreme. Construirea unei finalități comune Întreprinderea satisface cerințele pieței, menținându-se În fază cu ea, până Într-atât Încât nu se poate detașa de aceasta, considerându-i-se exterioară. Dacă se Îndepărtează de ea, pierde avantajul stimulării și al informației ce se degajă dintr-o atare legătură
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
trebuie să fie o modă să cinezi Într-un asemenea cadru tradițional. Argumentația pare lipsită de soluție rațională, cel puțin În cazul caucazianului. De fapt, aceste restaurante nu acceptă străinii pentru că nu-i cunosc, nu sunt sigure că Îi pot satisface. O asemenea decepție ar fi indezirabilă și i-ar pune Într-o situație jenantă atât pe proprietar, cât și pe client, fără a mai vorbi de ofensa adusă chiar ingredientelor utilizate În felurile de mâncare! Între proprietarul restaurantului și client
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pe proprietar, cât și pe client, fără a mai vorbi de ofensa adusă chiar ingredientelor utilizate În felurile de mâncare! Între proprietarul restaurantului și client relația e cea care contează. Cu timpul, adecvarea se rafinează și primul Învață să-l satisfacă din ce În ce mai bine pe al doilea, aprofundându-și totodată arta, do-ul! Această creatoare dinamică a armoniei se bazează pe kata fiecăruia. PARTEA A DOUA PORȚI Mărturiile ce urmează și care constituie a doua parte a cărții ilustrează modul În care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
obțină. Mika-san este interesată de tot; Îi place să spună ceea ce gândește, vede lucrurile pozitiv și Își construiește diversificarea activităților cu ajutorul revistelor. Pentru că se află Într-un contact strâns grupuri de femei, le Înțelege așteptările și se străduiește să le satisfacă prin formule inovatoare ce depășesc sectorul ei de activitate actual. Comunitatea tematică Knowledge Management Society of Japan Crearea de cunoaștere ca punct de sprijin pentru Întreprinderea japoneză, pentru ieșirea din marasmul economic și regăsirea unui nou suflu. KMSJ a fost
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cu simplitatea 51. Întrucât termenii transliterați sunt cuvinte goale din punct de vedere al semnificației, ei sunt de evitat. Totuși, traducătorul nu trebuie să-și confunde muncă cu aceea a unui comentator. Uneori tocmai un numar rezonabil de termeni transliterați satisface acea „pretenție a exoticului” pe care o are de obicei cititorul, dornic „de a descoperi, prin lectură traducerii, o lume diferită de a sa proprie, pe care incearca, cu ajutorul fanteziei, s-o recompună”52. Sistemele religioase diferă de obicei în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SC, Blaj); „a întemeiat” (BVA, C); „a întemeiat”, „așterne temeliile” (G-R); „a întemeiat”, „pune temelie” (BS); themeliÄÎn, themeliÀsas (LXX); „fundavit”/ „fundat” (Vg); „a fondé” (BJ); „founded” (RSV). Și acest nume, participiu activ de la y"sa:, „a întemeia”, este metaforic și satisface nevoia de sinonimie pentru realizarea paralelismului poetic. Sugerează începutul absolut al acțiunii creatoare. Contexte: ... YHWH ‘OœQk" NÄ”Qh š"mayim we-YosQ: ’"reț... (Is 51,13): Domnul, care te-a făcut, care a întins cerurile și a întemeiat pământul...” (C) Maœœ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1945): „Valoarea apare astfel ca acea relație între subiect Și obiect, în care, prin polaritate Și ierarhie, se exprimă prețuirea acordată (de o persoană sau o colectivitate umană) unor însușiri sau fapte (naturale, sociale, psihologice), în virtutea capacității acestora de a satisface trebuințe, necesități, dorințe, aspirații umane, istoricește condiționate de practica socială.” Existența acestei relații se bazează pe un interes de natură materială (obiectiv) sau ideală (subiectiv) (Ioniță, 2004). Există bunuri care au o valoare intrinsecă (bijuteriile, de exemplu) Și pot fi
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
privată în numele eficienței, în timp ce Platon sprijină colectivitatea, punând accentul pe latura socială. Realizând o punte de legătură cu principiile economice specifice contabilității, putem afirma că principiul entității, conform căruia toți actorii implicați de activitatea unei entități economice trebuie să fie satisfăcuți, este specific viziunii lui Platon, iar principiul acționarului, conform căruia interesul unei entități economice este acela de a satisface acționarul, este specific viziunii lui Aristotel. Aristotel explică faptul că un tip anume de schimb, apărut datorită creșterii comunităților omenești, diversificării
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
economice specifice contabilității, putem afirma că principiul entității, conform căruia toți actorii implicați de activitatea unei entități economice trebuie să fie satisfăcuți, este specific viziunii lui Platon, iar principiul acționarului, conform căruia interesul unei entități economice este acela de a satisface acționarul, este specific viziunii lui Aristotel. Aristotel explică faptul că un tip anume de schimb, apărut datorită creșterii comunităților omenești, diversificării nevoilor Și specializării producătorilor, are drept scop satisfacerea unei nevoi. În acest context, Aristotel formulează o distincție foarte importantă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este determinată de valoarea de folosință, ca în cazul teoriei lui Aristotel, ci este determinată de munca efectuată ca bunul să fie produs. Adam Smith (1962) semnalează două sensuri ale termenului de valoare, respectiv valoarea de întrebuințare (capacitatea de a satisface anumite nevoi) Și valoarea de schimb (capacitatea de a obține o cantitate determinată din altă marfă). Teoria valorii lui Smith poate fi sintetizată prin prezentarea a trei caracteristici specifice termenului de valoare: izvorul, mărimea Și măsura. În legătură cu izvorul valorii mărfurilor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dublă confuzie între valoare Și utilitate, pe de o parte Și între valoare Și preț, pe de altă parte. Termenul valoare poate fi folosit în două sensuri: întâi, reflectă aprecierea subiectivă a consumatorului privind capacitatea unui bun economic de a satisface în mod direct o anumită nevoie, fiind sinonim cu termenul de valoare de întrebuințare, iar în al doilea rând arată puterea de cumpărare a acelui bun sau cantitatea dintr-un alt bun cu care poate fi schimbat, reflectând în mod
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
continua. În prezent, discuțiile asupra conceptului de valoare se poartă plasând valoarea între două borne: costul Și prețul. Din punct de vedere conceptual, valoarea este creată Și susținută de interacțiunea a patru factori: utilitatea, care reprezintă capacitatea bunului de a satisface o nevoie individuală sau socială; raritatea, respectiv nivelul ofertei unui bun în raport cu cererea; dorința de a vinde Și de a cumpăra, manifestată pe piața bunului; puterea de cumpărare a celor interesați să-Și însușească bunul. Există diferențe între noțiunea de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
economică clasică Și o mare parte din concepția neoclasică, satisfacția maximală a dorințelor, în special dorințele consumatorilor, rămâne criteriul major al judecatei, standardul valorii, baza pentru a distinge binele de rău. Utilitatea, abilitatea sau capacitatea bunurilor Și serviciilor de a satisface dorințele umane a fost Și continuă să fie referința valorii. Valoarea are dimensiune socială, este forța motrice care generează sănătate economică. „Valoarea socială este cea care identifică Și rezolvă problemele economice majore” (Tool, 1980). Conceptul de valoare arătă jumătate din
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
avea drept consecință distribuirea de dividende care nu corespund rezultatelor realizate Și disponibilităților entității, ceea ce ar conduce la perturbarea echilibrului său financiar Și la diminuarea capacității de autofinanțare. În acest context, principiul prudenței, specific contabilității în costuri istorice, pare să satisfacă cerințele informaționale ale investitorilor secundari. Respectarea acestui principiu, pe de o parte protejează creditorii Și păstrează încrederea lor, Și pe de altă parte, previne riscul distribuirii de dividende fictive, susceptibile de a afecta echilibrul financiar al entității Și dezvoltarea sa
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
financiare de negociat, cursurile pieței nu pot reflecta valoarea justă a instrumentului. În aceste cazuri, când cursul pe o piață nu este disponibil, tehnici de estimare pot fi adesea utilizate pentru a determina valoarea justă cu o fiabilitate suficientă a satisface exigențele acestei norme”. Aceeași normă precizează că: „Atunci când un instrument nu este negociat pe o piață organizată, nu este oportun pentru entitate să determine Și să publice o singură sumă care să reprezinte o estimare a valorii juste. Ar fi
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]