7,856 matches
-
al Asociației Internaționale de Literatură Comparată. A debutat în anii ’30, cu articole politice în presa studențească de stânga, după 1944 colaborând la aproape toate revistele literare, în special la „Contemporanul”, „România literară”, „Flacăra”, „Luceafărul” și la ziarele „Moldova liberă”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”. Debutează editorial în 1949, cu broșura Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete. Până în 1983, data publicării în traducere românească a scrierii Cercul de foc de Ales Adamovici, prefațează transpuneri din Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, Pușkin, Goncearov, Dobroliubov, Taras
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
Asociației Internaționale de Literatură Comparată. A debutat în anii ’30, cu articole politice în presa studențească de stânga, după 1944 colaborând la aproape toate revistele literare, în special la „Contemporanul”, „România literară”, „Flacăra”, „Luceafărul” și la ziarele „Moldova liberă”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”. Debutează editorial în 1949, cu broșura Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete. Până în 1983, data publicării în traducere românească a scrierii Cercul de foc de Ales Adamovici, prefațează transpuneri din Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, Pușkin, Goncearov, Dobroliubov, Taras Șevcenko
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
AUI, lingvistică - literatură, t. XXII, 1976, 93-94; Laurențiu Ulici, Agora în bibliotecă, CNT, 1976, 52; Nicolae Ciobanu, „V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente”, LCF, 1980, 8; Mircea Iorgulescu, Despre V. Voiculescu, RL, 1980, 17; George Muntean, Contribuții locale de interes național, „Scânteia”, 1981, 12 227; Ioana Lupu, O contribuție aparte la bibliografia locală: „Autograf”, „Biblioteca”, 1992, 9-10; Nicolae Scurtu, O nouă revistă - „Albatros”, „Dimineața”, 1992, 56; Corneliu Ștefan, Și în cultură personalitățile fac istoria, „Opinia”, 1993, 985; I. Lupu, Verba volant, scripta
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
este pusă în scenă în 1943 la Teatrul Municipal. După război, o vreme are o situație incertă, câștigându-și existența cu traduceri din literatura sovietică. Semna și o lucrare originală, O poveste adevărată (1950). Mai târziu, numele îi apare în „Scânteia”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Cronica”, „Magazin” ș.a. De asemenea, tălmăcește ori adaptează pentru radio numeroase piese din dramaturgia universală, iar în 1963 și 1964 susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
anual pentru elevi „Tinere condeie”, apoi concursul revistelor școlare (împreună cu Augustin Z. N. Pop), din 1969 fiind fără întrerupere președintele juriului și îndrumătorul taberelor școlare de creație pentru laureați. A creat și a coordonat suplimente literare pentru elevi pe lângă publicațiile „Scânteia tineretului”, „Fețele culturii”, „ABC”, „Adevărul”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna învățământului”, „Examene”, „Viața școlii”. Este unul dintre fondatorii revistei „Limbă și literatură română pentru elevi”. Din 1967 a promovat poezia tânără prin zeci de antologii și volume colective, editate în seriile „Excelsior
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
București, pe care îl va absolvi în 1973. Repartizat la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, în 1977 se transferă la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Debutează în 1981 la „Tribuna”, cu povestirea Pradă pentru pisici. Publică proză în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” și sporadic în „Tribuna” și „Steaua”. După 1989 devine și redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Prima carte a lui N., romanul Spărgătorii de vitrine, apărut în 1984, este o radiografie ușor teribilistă a vieții tineretului vremii, cu personaje
NICOLAE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se pensioneze la vârsta de douăzeci și cinci de ani. Ținând de aripa „modernistă” a noului val al anilor ’70
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
de zodii”, RL, 1969, 31; Sanda Radian, „Balans de zodii”, VR, 1970, 3; Adrian Popescu, „Pinacoteca unei lire”, ST, 1972, 7; Lucian Alexiu, „Neodihna de a fi om”, O, 1974, 10; Piru, Poezia, II, 161-162; C. Stănescu, „Drumul spre casă”, „Scânteia”, 1984, 13 055; H. Zalis, Spații afective, RL, 1989, 17; Popa, Ist. lit., II, 283; Dicț. scriit. rom., III, 438-440. D.Mc.
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
1974 și 1976 este lector de limba și literatura română la Bratislava, iar între 1990 și 1992, director al Editurii Eminescu. Debutează la „Gazeta literară” în 1964, continuând să colaboreze îndeosebi la „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. După 1990 susține la „România literară” rubrica permanentă „Simulacrele normalității”. Editorial, debutează cu volumul Antim. Logos și personalitate, apărut în 1971, căruia îi urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1952-1953), e scurt timp profesor suplinitor la o școala generală din comuna Largu și devine student la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția fără frecvență (1954-1957). A fost redactor la „Scânteia tineretului” (1954-1956), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1965-1968) și „Luceafărul” (1968), secretar adjunct al Asociației Scriitorilor din București. Între 1993 și 1996 este director general al Teatrului Național din București. Ca prozator, debutează în 1954, la „Tânărul scriitor”, cu povestirea
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
literaturii și actualității culturale românești, comentarii însoțite de traduceri din literatura străină contemporană, în special din cea așa-zis decadentă americană, articole de atitudine ș.a., care apar în special în „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Familia” și în „Scânteia”, unde, pe lângă recenzii ocazionale, susține un serial cu articole de orientare, Sfaturi către editori. Textele formează materia a două volume intitulate Calmul valorilor (1971) și Utilul și plăcutul (1973). Printre ediții, prefețe și traduceri (Ion Pillat, W.H. Pater, Chesterton
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
care transmite informații să afecteze decizia unui general de a ataca flancul stâng, ceea ce ar putea influența rezultatul bătăliei, ceea ce ar putea afecta mai apoi rezultatul războiului, ceea ce ar putea afecta soarta națiunii. În mod similar, în lumea fizică, o scânteie întâmplătoare provocată de un fulger poate aprinde o pădure, ceea ce poate afecta situația ecologică a regiunii, ceea ce poate afecta, la rândul său, modelul de dezvoltare evolutivă a vreunei specii. Nimic din toate acestea, însă, nu este suficient pentru a împiedica
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
împreună cu Ion Stratan, Florin Dochia, Constantin Hârlav, inițiază publicația „Revista nouă”. Primele scrieri îi apar în revista școlară „Ecoul”, dar debutul propriu-zis îl reprezintă versurile publicate în „Luceafărul” (1972). Colaborează cu poezii, proză, eseuri, articole politice la „România literară”, „Luceafărul”, „Scânteia tineretului”, „Munca”, „Viața românească”, „România liberă” ș.a. Cea dintâi carte, romanul Rana statuilor, îi apare în 1977. Ulterior i-au ieșit de sub tipar volumul de proză scurtă Legătura de chei (1980), romanele Sărbători marțiale (1980; Premiul Uniunii Tineretului Comunist) și
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
din Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din București. Debutează la „Flacăra”, în 1948, cu o poezie ocazională, versurile pe care le va scrie ulterior aflându-se pe aceeași linie a oportunismului față de cerințele ideologice ale epocii. A colaborat la „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Familia”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Veac nou”, „România literară” ș.a. Începuturile, ca și bună parte din activitatea lui N., vor fi dedicate reportajului. De la primul volum, În mina de cărbuni (1950), și continuând
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
boturi de ren cu o mână”. Izvorâtă din „ultima Thule” și ancorând într-o „reîntrupare a Walhallei”, această sagă a vitalității dezlănțuite („Când am pornit spre tine eram vis, / ochi de jivină, cearcăn de abis, / pământ și mare, piatră și scânteie, / cascadă de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a ființei incendiate de ardoare. Alt registru în care N. a scris texte antologabile, devenit cu timpul precumpănitor, este lirismul măștilor în decor „dospind de metaforă”. Scherzoul arlechinesc, crochiu de
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Debutează la „Viața studențească” în 1971, cu un reportaj, iar editorial, cu volumul Întâmplări în liniștea unei fotografii (1978; Premiul Uniunii Tineretului Comunist). A lucrat ca redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1974-1980), la „Scânteia tineretului” (1980-1984) și la „Flacăra” (1984-1990). În 1990 a fondat revistele „Expres” și „Expres magazin”, iar împreună cu Ion Cristoiu, cotidianul „Evenimentul zilei” (1992), al cărui director a devenit în 1997. Din 1993 este președintele postului de radio Total. A colaborat
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
M. V. Nicolae, „Hamlet sau Ispita posibilului”, VR, 1972, 6; Cornel Ungureanu, Spațiul scenic, O, 1972, 7; George Pruteanu, „Iadul și pasărea”, CL, 1972, 8; Lovinescu, Unde scurte, II, 14-17; Sorin Titel, „Semnul ironiei”, RL, 1973, 5; George Banu, „Semnul ironiei”, „Scînteia tineretului”, 1973, 7414; Ioana Pârvulescu, Ispita posibilului, RL, 1994, 41; Alain Paruit, Ion Omescu. In memoriam, CNT, 2000, 42; Ghițulescu, Istoria, 247-251; Alexandru Mihalcea, Maître Omescu sau Lecția speranței, „Aldine”, supliment al „României libere”, 2001, 251; Luca Pițu, Ion Omescu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V. Leonescu și D. Anghel încearcă să descrie frământările intelectualului izolat într-un mediu burghez ostil sau indiferent. Un umor ușor, chiar superficial, caracterizează schițele lui George Ranetti sau pe acelea ale lui Alceu Urechia, ca și numeroasele
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
în noaptea cu lună”, CRC, 1974, 13; Sorin Titel, Tinerețe și exaltare romantică, RL, 1976, 3; Valentin F. Mihăescu, Delicatețea ironică, LCF, 1976, 17; Victor Atanasiu, Un posibil roman satiric, VR, 1976, 9; Florin Mugur, Un basm pentru oameni mari, „Scânteia tineretului”, 1977, 8764; Valentin F. Mihăescu, Literatură pentru adolescenți, LCF, 1977, 6; Dicț. scriit. rom., III, 555-557. A.F.
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
Relații cu Presa (1963-1968) și Direcția de Cultură și Presă (1973-1975). A fost secretar executiv al Comisiei Naționale pentru UNESCO (1975-1976), ulterior pensionându-se din motive medicale și dedicându-se exclusiv literaturii. Colaborează la „Tribuna”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Cronica”ș.a. Personalitate care se manifestă în poezie, proză și eseu, unitară prin constanța preocupărilor de fond, care vizează problematica existenței individului și a colectivității în istorie, P. a debutat ca poet, ipostază pe care a confirmat
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Clopotul” (Botoșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Veac nou”, „Revista literară”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20” ș.a. Este redactor-șef la „Orizont” (1944-1948), la „Educația artistică” (1948-1952) și figurează pentru un timp în colegiul redacțional al ziarului „Scânteia”. Fire rezervată, P. participă la întrunirile avangardiștilor, după ce mulți ani doar urmărise cu atenție activitatea acestora și, contrar autonegației celor mai mulți dintre ei, strânge tot ce ținea de manifestarea avangardismului, compunându-și o cuprinzătoare arhivă personală. Existența lui e dublă: ca
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
și Cercetării și de Consiliul Național pentru Curriculum. În 1999 a fost consilier prezidențial pentru probleme de cultură și educație, iar din 2000 este membru în Consiliul de Administrație al Centrului Educația 2000+. Debutează cu versuri în 1969, la revista „Scântei” a Liceului nr. 32 din București și e inclus în antologia Copii poeți (1968). Colaborează la „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
noi” din Suceava (1959-1961), director al Casei Regionale a Creației Populare Suceava (1961-1965), fiind și președintele Comitetului de Cultură și Artă al regiunii Suceava (1964, 1967). Mai funcționează ca redactor-șef al ziarului „Zori noi” (1965-1968), șef de secție la „Scânteia” (1968-1973), lector la Casa de Film nr. 4 din București (1973-1980). Din 1980 se angajează ca publicist comentator la „Contemporanul”, apoi la „România literară”. Debutează cu poezii în „Tribuna (1956), colaborând ulterior și la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
Al. Ivasiuc conferenția strălucitor în timpul unor marșuri forțate. Conversația în limbi străine era delict, instrumentele de scris erau și ele socotite delict, iar hârtia scrisă sau tipărită era vânată. Mai târziu, la Gherla, s-a admis o singură lectură, a „Scânteii”, ca mijloc de reeducare. Întreaga narațiune dovedește talentul special al autorului, mizând pe ironia amară. P. a tradus din literaturile de limbă engleză, versiunile lui netrecând neobservate, ca în cazul tălmăcirii romanului Americanul de Henry James, căreia Nicolae Manolescu îi
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
Moscova, 1972; Petre Sălcudeanu, Lișennî neba, Moscova, 1969 (în colaborare cu E. S. Pokramovici); V. Voiculescu, Monastârskie utehi, Moscova, 1971; Teofil Bușecan, Studentî, Moscova, 1971; Lucian Blaga, Nebănuitele trepte - Nehozennâe stupini, ed. bilingvă, pref. Valeriu Cristea, București, 1975; G. Bacovia, Scântei galbene - Joltâe iskrî, ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, București, 1978; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Kiril Kovaldgi). Repere bibliografice: M. Stivelman, M. Eminesku i sudba romantizma, „Voprosî literaturî”, 1969; Natalia Cantemir, Mihai Drăgan, Un studiu sovietic despre
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]