168,373 matches
-
iese încet-încet din actualitate. în sală nu era nici un tânăr. Generațiile interesate (încă) sunt acelea de mijloc sau vârstnice. Care au trăit pe pielea lor epoca. M-am întrebat dacă dorința acestora, insistența lor de a-și povesti aventurile cu Securitatea îi va convinge pe tinerii sub treizeci de ani să vrea să afle mai multe despre o istorie care, pentru ei, nu e nici teribilă, nici recentă, deși pentru cei de peste treizeci este și una, și alta. Coincidența a făcut
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
cu corp 6) de documente din dosarul de la CNSAS al autorului. Altele decât cele comentate, cu umor, de către Ciocârlie într-un număr din revista 22, dar la fel de semnificative. Ceea ce este absolut uimitor, când le citești, este să constați că atotputernica Securitate ceaușistă din deceniul 9 al secolului 20 se temea de scriitori. Mulți dintre noi l-au citit pe Havel din Puterea celor fără putere, adică a intelectualilor, scris deja la finele anilor '70. Știm bine astăzi ce sens dădea fostul
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se baza în acei ani de stagnare economică pe un calambur: "Speech cu speech, patriei snop!" Dar răsfoind dosarul lui Ciocârlie, mi-am dat seama că Securității nu numai de cuvintele scriitorilor îi era frică. Era vorba de o frică infinit mai concretă, mai așa zicând palpabilă. Sigur, scriitorii exprimându-se de preferință în cuvinte și în scris, tot despre cuvintele și despre scrisul lor era, la
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
scriitorilor îi era frică. Era vorba de o frică infinit mai concretă, mai așa zicând palpabilă. Sigur, scriitorii exprimându-se de preferință în cuvinte și în scris, tot despre cuvintele și despre scrisul lor era, la rigoare, vorba. Dovadă că Securitatea îi înregistra, în casă, în camera de hotel, în tren, în discuții la restaurant. Invitat fiind eu la Timișoara de către Ciocârlie să conferențiez în fața studenților, Securitatea locală a întocmit un întreg plan de acțiune menit să mă aibă sub supraveghere
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
scris, tot despre cuvintele și despre scrisul lor era, la rigoare, vorba. Dovadă că Securitatea îi înregistra, în casă, în camera de hotel, în tren, în discuții la restaurant. Invitat fiind eu la Timișoara de către Ciocârlie să conferențiez în fața studenților, Securitatea locală a întocmit un întreg plan de acțiune menit să mă aibă sub supraveghere non-stop și peste tot. Citiți-l în Cu dinții de lână și veți vedea că seamănă ca două picături de apă cu planurile pe care Serviciile
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
de apă cu planurile pe care Serviciile Secrete le adoptă (mai ales de când cu terorismul) ori de câte ori un șef de stat urmează să sosească într-o vizită oficială într-o țară! Nu eu exagerez, ci, eventual, colonelul Indrei Ion din conducerea Securității Județene Timiș, colonelul Achim Victor, din partea Direcției I și lt. colonelul Pele Petre, șeful Serviciului I/ A. Data: 19 ianuarie 1989. Acum aproape două decenii. Lucrurile se pot lămuri întrucâtva dacă avem în vedere ce s-a întâmplat, într-o
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
colonelul Achim Victor, din partea Direcției I și lt. colonelul Pele Petre, șeful Serviciului I/ A. Data: 19 ianuarie 1989. Acum aproape două decenii. Lucrurile se pot lămuri întrucâtva dacă avem în vedere ce s-a întâmplat, într-o altă împrejurare. Securitatea a înregistrat o convorbire pe care am avut-o cu Livius Ciocârlie, foarte probabil în casă la mine, la București. Data înregistrării: 25 martie. Anul lipsește. Este anul "scrisorii celor șase" care l-a pus pe Ceaușescu în dificultate: 1989
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
ne aducem aminte ce am discutat atunci. înregistrarea ne-a surprins pe amândoi la fel de tare. Era vorba de memoriul pe care îl punea la cale Mircea Dinescu (eu urmând a-i da forma finală) și în legătură cu care Cartea Albă a Securității, volumul 5, conține multe referințe și detalii, rod al supravegherii noastre stricte. Dincolo de ideea memoriului, care alertase Securitatea, convorbirea dintre Ciocârlie și mine a jucat, se pare, și ea un rol în alertă. Cei dintâi care s-au mirat regăsind
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
memoriul pe care îl punea la cale Mircea Dinescu (eu urmând a-i da forma finală) și în legătură cu care Cartea Albă a Securității, volumul 5, conține multe referințe și detalii, rod al supravegherii noastre stricte. Dincolo de ideea memoriului, care alertase Securitatea, convorbirea dintre Ciocârlie și mine a jucat, se pare, și ea un rol în alertă. Cei dintâi care s-au mirat regăsind-o în înregistrare au fost înșiși convorbitorii. Nu atât fiindcă o uitaseră cu desăvârșire, și unul, și altul
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Cei dintâi care s-au mirat regăsind-o în înregistrare au fost înșiși convorbitorii. Nu atât fiindcă o uitaseră cu desăvârșire, și unul, și altul, dar fiindcă spusele lor erau pur și simplu stupefiante. Pe scurt, amândoi eram convinși că Securitatea și Armata îl abandonaseră pe Ceaușescu și erau pe punctul de a profita de prima explozie populară pentru a prelua puterea. "Riscul cel mare pentru El (spuneam eu, pronumele cu majusculă fiind însă al ofițerului care transcria), în momentul de
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
însă al ofițerului care transcria), în momentul de față, vine din interior! (nici semnul de exclamație nu-mi aparține - N.M.). De ce? Pentru că pentru prima dată există posibilitatea ca, mă rog, nemulțumirea care există în toate domeniile, inclusiv în armată și securitate, e limpede! (idem - N.M.), să poată folosi, să poată aduna în jurul unității politice (sic! nu mi-e clar nici mie - N.M.) " adică noi n-avem tradiție să vină Generalul Popescu să-l dea jos pe ăsta și să se proclame
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
securiștii și nu mai știu ce, care se pot gândi: Ce se întâmplă cu mine dacă cade ăsta? Vorbind de ăștia mii și mii, unii chiar ar putea face ceva..." Ipotezele noastre nu erau gratuite. Ele plecau de la premisa că Securitatea nu-l împiedicase pe Brucan să transmită "scrisoarea celor șase", ba "închisese ochii" și la alte lucruri aflate din ascultarea telefoanelor, iar cu noi se purta cu niște mănuși dublu căptușite (,Pe mine mă uimea atunci în noiembrie, cu câtă
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
ceva..."). Am reprodus stenograma nu ca să se creadă că Ciocârlie și cu mine știam cu adevărat ce se petrecea ori ce urma să se petreacă. Habar n-aveam! Reacția la convorbirea noastră arată totuși un lucru important: și anume că Securitatea a citit-o ca pe o dovadă că noi (și alții) am fi fost la curent cu niscai planuri ascunse ale șefilor ei menite a-l înlătura pe Ceaușescu. Observați și lipsa de respect față de "El", "ăsta", "persoana", etichete înlocuite
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
respect față de "El", "ăsta", "persoana", etichete înlocuite deobicei în transcrierea benzilor de ascultare! înregistrarea mă convinge că ne-am aflat, fără voie, în vecinătatea unui proiect de lovitură de stat care trebuia deghizat într-o revoltă ori măcar a intenției Securității de a-l abandona pe Ceaușescu dacă Armata ar fi făcut o tentativă de puci ori dacă lumea ar fi ieșit în stradă. Leg bănuiala de ceea ce îmi va spune în decembrie 1989 la Bacău Gh. Toma, președintele C. J., în
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
dacă lumea ar fi ieșit în stradă. Leg bănuiala de ceea ce îmi va spune în decembrie 1989 la Bacău Gh. Toma, președintele C. J., în părculețul din spatele sediului, unde mă scosese sub un pretext străveziu, nevrând să vorbim în biroul lui: "Securitatea nu va trage un singur glonț". O leg și de o observație a lui Silviu Curticeanu, abia ieșit din închisoare, după revoluție: "îți dai seama ce ar fi fost în Piața Palatului pe 22 decembrie dacă se trăgea în mulțime
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
a lui Silviu Curticeanu, abia ieșit din închisoare, după revoluție: "îți dai seama ce ar fi fost în Piața Palatului pe 22 decembrie dacă se trăgea în mulțime? Ar fi fost un masacru." Așa dar, cine trebuia să știe, știa. Securitatea își luase mâna de pe Ceaușescu încă înainte de decembrie 1989. "înfricoșarea" ofițerilor care ne-au înregistrat provenea din bănuiala că nu numai cine trebuia să știe, știa. Ceea ce nu corespundea, firește, adevărului. Dar probează cât de complicate erau raporturile dintre scriitori
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
luase mâna de pe Ceaușescu încă înainte de decembrie 1989. "înfricoșarea" ofițerilor care ne-au înregistrat provenea din bănuiala că nu numai cine trebuia să știe, știa. Ceea ce nu corespundea, firește, adevărului. Dar probează cât de complicate erau raporturile dintre scriitori și Securitate.
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
vot, în turul I: sieși. „Nu știu, probabil că nu voi merge la vot. Știu cât ne-a costat ca țară ce au făcut oamenii ăștia. Știu cât ne-a costat ca țară banii investiți în credibilitate, în garanții de securitate, în tot felul de astfel de lucruri. Ceea ce mi se pare îngrijorător este că, în relație cu inflația de candidați, avem un foarte mare deficit de mesaje. După părerea mea, nu atât numărul de candidați este important, cât coerența și
Cristian Diaconescu s-ar vota doar pe el by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77526_a_78851]
-
de Apărare a Țării. El lansează două idei, care au legătură cu privatizarea CFR Marfă, care, vineri, a fost pe masa CSAT. Radu Tudor scrie, pe blogul personal, că "drept consecință a ultimelor evenimente politice, propun ca principalul organism de securitate națională al României să se numească CSAT Marfă și să fie privatizat, la cererea FMI". Jurnalistul motivează: "Și-așa e folosit pentru tot soiul de interese particulare de imagine și răfuieli interpersonale". Președinția a stabilit pentru vineri ședința CSAT în
Radu Tudor susține updatarea CSAT. Ce propune by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77568_a_78893]
-
în 1978, era de aproape două milioane de lei, cam trei milioane de dolari la nivelul anului 2005. Averea lui Pacepa consta în tablouri, mobilă veche și bijuterii, nu moștenite, ci strânse cu sudoare frunții pe vremea când slujea cu zel Securitatea. Așadar, ce reabilitare mai vrea Baconschi? Ce trebuie noi să facem? Să îngenunchem și să-i prestăm securistului bătrân o felație? Știu că astea sunt cutumele în Mișcarea Populară, dar să rămână la ei acolo. Giugiulitul prin parcuri după 50
P. A. de Hillerin: "Baconschi e din cale-afară de prost" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77569_a_78894]
-
procurori care achiesează la acest tip de comandă politică, transformând ziua de 29 iulie, la un an de la referendum, într-o zi simbolică pentru răzbunare politică. Cum de este posibil așa ceva. Ce diferență există între acești oameni și ofițerii de securitate comunistă care au făcut ceea ce au făcut. Cum de se poate așa ceva. Dacă Israelul a avut forța și mânia să-l descopere pe acel criminal de război după 15 ani, noi, în România după '89 nu i-am urmărit pe
Chirieac: Acțiunea CSM, o încălcare gravă a libertății de exprimare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77594_a_78919]
-
mânia să-l descopere pe acel criminal de război după 15 ani, noi, în România după '89 nu i-am urmărit pe acești criminali. Și atunci istoria se repetă. Mi se spune că da, dar acum e legalitate. Păi ce, Securitatea lui Ceaușescu era ilegală. Securitatea lui Ceaușescu acționa împotriva legilor. Erau legile lui Ceaușescu, era perfect legală. Vișinescu aplica legea în România", a spus Chirieac. Citește și: Reacția DeCe News, în urma sesizării Inspecției Judiciare de către CSM "Ieri, pe 29 iulie
Chirieac: Acțiunea CSM, o încălcare gravă a libertății de exprimare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77594_a_78919]
-
acel criminal de război după 15 ani, noi, în România după '89 nu i-am urmărit pe acești criminali. Și atunci istoria se repetă. Mi se spune că da, dar acum e legalitate. Păi ce, Securitatea lui Ceaușescu era ilegală. Securitatea lui Ceaușescu acționa împotriva legilor. Erau legile lui Ceaușescu, era perfect legală. Vișinescu aplica legea în România", a spus Chirieac. Citește și: Reacția DeCe News, în urma sesizării Inspecției Judiciare de către CSM "Ieri, pe 29 iulie, doamna președinte a CSM, doamna
Chirieac: Acțiunea CSM, o încălcare gravă a libertății de exprimare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77594_a_78919]
-
exil, mulți scriitori stabiliți la Paris au consemnat motivele pentru care au părăsit România. În linii mari, ar fi vorba de două cauze principale, una moral-politică și alta estetică. Supuși îngrădirilor impuse de comuniști și uneori presați să coopereze cu securitatea, numeroși artiști au preferat să ia drumul surghiunului pentru a nu ceda la compromisuri. Pentru Ilie Constantin, prea puțin atras de ideea de a deveni subom prin colaborare cu puterea, stabilirea în Occident a fost soluția lesnicioasă: i s-a
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
a fost definită în 2009 ca o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale. Această abordare de tip totalitar a fost explicată chiar de actualul președinte cu explicația halucinantă : “Păi uitați-vă ce fac Antenele!”. A fost modificat deci un important document de securitate națională - Strategia de securitate națională a României - doar pentru a lovi într-o televiziune incomodă regimului Băsescu. Asta ca să nu avem discuții că nu există probe palpabile pentru comanda politică", a mai precizat Radu Tudor.
"Execuție la comandă! Băsescu își aplică sloganul". Cine o spune by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77681_a_79006]