4,921 matches
-
fusese evocată și într-un roman anterior, Măreasa (1975), în centrul căruia se află, de asemenea, un caracter aprig, contesa Magda Teleki, un personaj real. De altfel, aproape tot ce scrie P. pornește dintr-o realitate imediată sau istoric dovedită. Senin este autorul doar în prozele care evocă satul copilăriei, ca în volumul de debut. Cu romanul Temeri (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București) el revine la satul Ocișor și creează un personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul într-o floare de măslin -/ ființa pură și nescăzătoare”. Impregnate de lirism sunt, de asemenea, mai toate reportajele și însemnările de călătorie ale poetului. SCRIERI: Nopțile
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
daune, dar imediat după nuntă ea își lasă bărbatul spre a se însoți cu unul dintre ceilalți doi violatori, cel care nu poate procura suma la care fusese condamnat. Cineva înnebunește sub un efect de lună plină și începe din senin să cânte un cântec învățat în prima clasă primară - „Neaua peste tot s-a pus” -, de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
o graniță insurmontabilă: Înainte și după 1989 (vezi pe larg În lucrarea noastră Politică și sociologie În România comunistă, București, Editura Tritonic, 2005). Înainte, suntem În spațiul În care, după criteriul sugerat, cuplul somație socială - răspuns sociologic nu poate funcționa senin În orizontul societății. Când, altminteri spus, selecția temelor și polimorfismul abordărilor sunt mai mult sau mai puțin cenzurate de instanța politică. Din acest punct de vedere, decembrie 1989 a adus pentru sociologia românească o relativă reintrare firească În normalitatea raportului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
când câte o afirmație (prea) categorică sau (intenționat) șocantă „rupe”, provoacă breșe în discursul impecabil clădit pe temeiul bunului simț. Atunci bunul simț dispare, iar paradoxul devine agresiv. Criticul, ce câștigă de obicei adeziunea cititorului, se „montează” dintr-o dată, din senin, se fanatizează brusc pentru o idee inacceptabilă, ca atunci când exclude dragostea platonică din sfera iubirii autentice. Tinerețea, care la P. nu e o vârstă, ci un mod de existență, determină, de asemenea, atât caracterul erudiției sale elegante, lipsită complet de
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
grave ori minore, alternând tragicul (obsesia morții), exoticul oniric, registrul grav și notația cotidiană, în registru ironic-jucăuș: „În rocile de vârstă înaltă/ ne-am întâlnit: două pulberi magnetice./ lumile și-au pierdut uverturile,/ și-au pierdut geneza și odată cu ea seninul/ și iată-ne venind cu amintirea unei lumi senine” (Două pulberi magnetice). În ciclul Scrisori către Mircea Ivănescu, alcătuit din „fragmente” eclectice de realitate („reală” și textuală), poate fi aflată influența, parțială (ca atmosferă, frazare), a poeziei ivănesciene. În Șocul
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
din iconomie o iresponsabilă obișnuință, duhovnicul de la Sâmbăta are acel tip de prezență care impune fără să umilească. Figura sa molcomă ne cheamă întrucât nu iscodește, ne luminează pentru că nu răscolește. Părintele Teofil personifică harul bucuriei (nulla dies sine laetitia). Senin, spontan și uneori ironic, părintele Teofil e un zoon gelastikon slujindu-și aproapele. Surâsul îi este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către celălalt, fără calcul, fără temere, cu gratuitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înecate, de reverii somnambulice, tot ceea ce numim suflet și viață, zace acolo, visînd, încă visînd, zbuciumîndu-se ca oamenii în paturile lor; veșnic mișcătoarele talazuri se rostogolesc astfel, tocmai din pricina neastîmpărului lor. Pentru orice mag cu firea călătoare și meditativă, acest senin Ocean Pacific devine - din clipa cînd l-a privit măcar o dată - marea lui adoptivă. Apele sale curg chiar în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași ape spală cheurile noilor orașe californiene, clădite mai ieri de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în aceste strălucitoare mări japoneze, marinarul întîlnește cea mai cumplită dintre furtuni, taifunul. Acesta se dezlănțuie uneori din senin, întocmai ca o bombă care explodează pe neașteptate deasupra unui orășel adormit. în ziua aceea, către asfințit, Pequod nimeri într-un taifun care-i smulse pînzele și-l lăsă cu catargele despuiate, în bătaia vîntului năpraznic ce-i sufla din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ia uită-te la firul ăsta ce-ți iese din piept! Hai, repede, să nu mai văd lucrurile astea pe-aici! Ă Se duce la pupa... Dar de ce s-o fi burzuluit, deodată? E drept că și furtunile vin din senin, prin latitudinile astea fierbinți. Am auzit că insula Albemarle, din Gallapagos, e tăiată de Ecuator taman în mijlocul ei. Mi se pare că și bătrînul e tăiat drept în mijloc de un fel de Ecuator. E veșnic pe Ecuatorul ăsta - parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta adîncă! Uite, vezi thonul acela? Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul și ce senin e cerul! iar aerul e înmiresmat, de parcă ar fi trecut printr-o poiană de departe - pe undeva au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944) «Senin uriaș Învățat (Ă) Eu vreau să te cânt și cântarea Din slavă purtată Senină și largă ca zarea Să treacă-n eroica gloată!». (Ferenc SZEMLER. - Uriașul) Scriind la Începutul anului acestuia un studiu pe tema Lenin În literatură, Mihail Novicov
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
roman); În nr. 1431, 21 mai: Petre Dragoș. - Diana; În nr. 1449, 11 iun.: Aurel Baranga. - Sufletu arendășoaiei; În nr. 1563, 23 oct.: Petru Dumitriu. - Nopțile din Iunie; În nr. 1593, 27 nov.: Asztalos Istvan. - Vântul nu se stârnește din senin. 46. Al.I. Ștefănescu. - Literatura pentru sate. În: Contemporanul, nr. l19, 14 ian., 1949. 47. Octav Suluțiu. - O colecție de nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Banuș ilustrând problema Înființării primelor gospodării agricole colective și alte piese semnate de nume noi. În țara unde altădată burghezimea și moșierimea cultivau buruiana șovinismului, azi Înfloresc literaturile naționalităților conlocuitoare, În limba maghiară, germană, idiș. Vântul nu se stârnește din senin a Iui Asztalos Istvan, Face cât o victorie și alte nuvele ale lui Nagy Istvan, versurile puternice ale lui Horvath Istvan sau Szemler Ferencz se integrează minunat În armonia literaturii contemporane din RPR. Poetul de limbă germană Sperber a contribuit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și povestirea, ci și poemul, piesa Într-un act, piesa În trei acte, cântecul de masă și alte creații, dobândesc, prin roman, un aliat prețios pe frontul de luptă. Așadar, nu numai Mitrea Cocor-ci și Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan, Temelia de Eusebiu Camilar, Grâu Înfrățit de Ion Istrati, Cântecul uzinei de Cella Serghi iar spre sfârșitul anului Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, publicat În serial În Viața românească și intrat rapid În programa școlară. Apărut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ioanichie OLTEANU 14 scrie despre el În două rânduri; Întâi Într-o cronică literară, arătând: „ce aduce nou romanul lui Asztalos Istvan În literatura maghiară din RPR și, În general, În câmpul Întregii noastre literaturi: Vântul nu se stârnește din senin este prima lucrare de proporții de la noi, care atacă frontal: problema naționalistă și care o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste. Asztalos nu procedează didactic ci schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa faptelor și Întâmplărilor semnificative; ei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
agriculturii noastre fără ajutorul material și teoretic al Uniunii Sovietice. La fel nu se poate concepe avântul pe care-l ia literatura noastră fără exemplul măreț al literaturii sovietice. Nu e de mirare că În Vântul nu se stârnește din senin (Ă)se recunosc procedeele scriitorilor sovietici și În primul rând ale lui Șolohov”. Și pentru că nuvelele precumpănesc editorial, criticii literari continuă să le popularizeze demonstrând cum și cât „acționează asupra cititorului”, dacă le stârnește sau nu ura, dacă-l mobilizează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Creangă • Ileana Vancea. - Doinele • Recenzii: Petre Luva: Almanahul Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Cluj M. Petrovanu. - Ion Creangă „Opere alese” • Horia Bratu. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi” • Radu Petrescu. - Luptăm pentru pace • Ștefania Tornea. - Istvan Asztalos „Vântul nu suflă din senin” 11. Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950. 12. Minai Beniuc. - Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13. N. Moraru. - Sub steagul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia cu Ordinul „Steaua Republicii cl. l-a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6 ian. - În nr. 176, 17 febr. - Prezențe pe frontul colectivizării. 15. Eugen Luca. - Progrese realizate În nuvelistica românească. Ibidem, nr. 176, 17 febr. 16. Horia Bratu. - Petru Dumitriu: „Vânătoare de lupi”. În: Viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sadoveanu erau arse În piețele publice, iar Alexandru Toma era Împiedicat să publice. Din adâncul unui asemenea mocirle ne-am ridicat noi până la Mitrea Cocor și Cântul vieții, Lazăr de la Rusca, Ziua cea Mare, Bălcescu, Vântul nu se stârnește din senin, Nopțile din Iunie - lucrări distinse cu premiul de stat pe 1949. (Ă). Poporul nostru se mândrește cu contribuția adusă prin romanul Mitrea Cocor la dezvoltarea culturii mondiale. Medalia de aur a Păcii care strălucește pe coperta romanului vorbește despre meritul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elemente progresiste (țăran și activist de partid) este dat de nuvelele lui Petru Dumitriu, publicate Între 1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine albă (Dumitru Mircea), Ogoare noi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să atenueze loviturile, însă toate acestea pe ascuns, fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și debusolați de răsturnarea ierarhiilor valorilor (dacă în primele zile se vorbea laudativ despre valorile firești ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin câștigarea drepturilor politice. Dar în calea aspirațiilor ei justificate, deodată se ridică bâta fascistă! Ceea ce înseamnă, jos independența economică, jos traiul demn de munca proprie; înapoi în umbra iatacului; smerită în fața altarului, și resemnată... la bucătărie. Lovitura căzută din senin, n-o poți abate. Dar când din practica politicii fasciste știm ce primejdie ne așteaptă și pe noi, sub un astfel de regim, nu putem rămâne nepăsătoare, trebuie să ne împotrivim. Astfel au înțeles acelea, care au format o secție
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comerciantă. 7) De asemenea, la începutul anului curent 1936 s-a promulgat noul cod penal, care prevede unele ameliorări în situația femeii. Toate aceste îmbunătățiri aduse situației legale a femeii, constituie un progres real, care nu ne-a venit din senin. Pentru fiecare realizare a luptat cu energie în special Asociația noastră, în timpuri când unele din acele, care doresc să se împăuneze cu succesele de mai sus, declarau sus și tare că ele sunt numai pentru activitatea femeilor în societățile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]