5,139 matches
-
lipsesc, de regulă, din influențele ce îi parvin de la simțuri. Cunoașterea poate fi explicată prin inteligență, care îndreaptă acțiunile spre concept, și nu invers. Astfel, ființa individuală se împlinește sub influența folosirii conceptelor, care se realizează în defavoarea și superior cunoașterii senzoriale. 2.2. Platon ( 427-347 î.I.C.) Un alt titan măreț al gândirii filosofice antice a fost Platon. Filosoful Platon este un reprezentant tipic al ideologiei forțelor reacționare a acelor vremuri (epoca sclavagistă). Așa se explică faptul că, în concepția sa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vieții sufletești. Pentru Platon, reflectarea este o problemă sufletească, ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile sufletești sunt proprii doar omului și sunt nereproductibile la nivelul senzorial al animalelor (b); a evidențiat diferențele dintre situațiile când subiectul care reflectă o face în acord cu legile naturii și situațiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile sufletești sunt proprii doar omului și sunt nereproductibile la nivelul senzorial al animalelor (b); a evidențiat diferențele dintre situațiile când subiectul care reflectă o face în acord cu legile naturii și situațiile în care reflectarea se face cu referire la condițiile morale (c). În filosofia lui Platon a fost identificat un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acord cu legile naturii și situațiile în care reflectarea se face cu referire la condițiile morale (c). În filosofia lui Platon a fost identificat un dualism caracteristic, senzorial-cognitiv. În acord cu această concepție, gândirea nu poate fi investigată pe cale senzorială și nici invers. Având suporturi diferite, percepția și rațiunea aparțin unor lumi total diferite. Astfel, existența rațiunii este ireductibilă și nu poate izvorî din funcțiile corpului, nu poate fi raportată la corp, ea trebuie să aibă propriul său suport. În
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
descrierea teoriei sale a cunoașterii, Platon s-a folosit de experiența și terminologia mitologică. Acțiunile reproduse sunt efectuate de zei, care se manifestă pe baza experienței lor. În ceea ce privește constantele categoriale, ale formelor și valorilor spirituale, ele sunt așezate dincolo de lumea senzorială, care este o lume trecătoare ce se integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința realizează curățirea sufletească a ideii. Pentru ca sufletul curat să poată fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
integrează și se subordonează lumii eterne a Ideilor. Cunoașterea științifică la Platon funcționează asemenea unui proces de reamintire. În această accepție, știința realizează curățirea sufletească a ideii. Pentru ca sufletul curat să poată fi separat și purificat de simțire, de cunoașterea senzorială, este nevoie de intervenția anamnesis-ului devenită astăzi o metodă de bază a cunoașterii psihologice. Prin reamintire se cucerește însemnătatea ideii, pentru care sufletul trebuie să se lupte în permanență. Platon face distincție între părere care încă nu înseamnă știință și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ceea ce este reflectat care reprezintă cunoaștere matematică și științifică, expresii ale ideii pure. Demonstrația lui Platon a urmărit separarea gândirii de lumea simțurilor. Doar mișcările mentale se pot îndrepta obiectiv spre adevăr. Când mișcările mentale ajung să fie încărcate senzorial, ele sunt încă confuze. Doar gândirea poate duce la cristalizarea Ideii. Platon a mai introdus conceptul de entitate sufletească. El deosebește rațiunea cu care se cucerește ideea, de alte trăsături sufletești, individuale, cum sunt curajul, dorința, care ocupă un loc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar pe cea a organismelor. Nu s-a sfiit să aprecieze dimensiunea pură și nedezvoltată a sufletului copiilor, care se aseamănă cu cel al animalelor. Prin aceste însușiri ale sale, omul este considerat un zoon politikon. 3. Sufletul senzorio-motor Reflectarea senzorială are multe trăsături comune cu cea vegetativă, în special cu capacitatea de a asimila și de a se putea acorda la obiectul extern. Ulterior, totul le deosebește. Reflectarea vegetativă presupune asimilarea, odată cu forma, și a substanței obiectului, ori sufletul senzitiv
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
presupune o identificare cu materia, pentru că în suflet nu există nici piatră, nici fier, ci numai formele pe care le iau acestea. Reflectarea unor obiecte mai complexe presupune, în plus, intervenția unor instanțe logice: o perspectivă de abordare a reflectării senzoriale care o depășește pe aceea în care senzația implica penetrarea receptorilor prin porii receptați ai obiectelor (atomistă). Aceasta în condițiile în care elementele primare (ca aerul, apa, etc.) își păstrează aceeași însemnătate combinativă primară. Spre deosebire de Platon, unde senzația este expresia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
central. O face introducând aici un nou concept din domeniul științelor, pe cel de "senzorialitate generală". Cu acest organ se reușește recunoașterea proprietăților generale ale lucrurilor, ca mișcarea, forma, mărimea, unitatea, numerele, etc. Prin acest organ devine posibilă producerea reflectării senzoriale, devine posibilă reprezentarea vizuală sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială devine deosebită de alta; fără aceasta n-am putea deosebi diversele calități ale simțurilor, tot așa cum sunt posibile mai multe senzații de dulce, de culoare, etc.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzorialitate generală". Cu acest organ se reușește recunoașterea proprietăților generale ale lucrurilor, ca mișcarea, forma, mărimea, unitatea, numerele, etc. Prin acest organ devine posibilă producerea reflectării senzoriale, devine posibilă reprezentarea vizuală sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială devine deosebită de alta; fără aceasta n-am putea deosebi diversele calități ale simțurilor, tot așa cum sunt posibile mai multe senzații de dulce, de culoare, etc. În ceea ce privește natura acestei modalități senzoriale și spațiul unde este localizată, Aristotel spune că se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială devine deosebită de alta; fără aceasta n-am putea deosebi diversele calități ale simțurilor, tot așa cum sunt posibile mai multe senzații de dulce, de culoare, etc. În ceea ce privește natura acestei modalități senzoriale și spațiul unde este localizată, Aristotel spune că se află tot acolo unde se află și cele specifice, cu care co-evoluează, făcându-le posibilă și acestora existența. Totuși, dintre toate modalitățile senzoriale, cea generală are prioritate în fața celei cutanate, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dulce, de culoare, etc. În ceea ce privește natura acestei modalități senzoriale și spațiul unde este localizată, Aristotel spune că se află tot acolo unde se află și cele specifice, cu care co-evoluează, făcându-le posibilă și acestora existența. Totuși, dintre toate modalitățile senzoriale, cea generală are prioritate în fața celei cutanate, care este dominantă la animale. Cele mai multe obiecte din mediu sunt recepționate cutanat, ca plăcute, neplăcute sau dureroase. Ca rezultat al intervenției sensibilității generale este posibilă luarea unor decizii. Ca organ central unde se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
marile decizii este indicat nu creierul, ci inima. Aceasta, prin activitatea sa circulatorie sanguină și prin "pneuma" evaporată, atrage în sistem participarea mișcării. Prin urmare, inima este cea care îndeplinește această funcție cu rol integrator biologic, intermediar pentru toate modalitățile senzoriale. 5. Conceptul de "fantezie" și cel de "imaginație" Reflectarea senzorială se realizează atât în raport cu datele primare oferite de receptori, cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
activitatea sa circulatorie sanguină și prin "pneuma" evaporată, atrage în sistem participarea mișcării. Prin urmare, inima este cea care îndeplinește această funcție cu rol integrator biologic, intermediar pentru toate modalitățile senzoriale. 5. Conceptul de "fantezie" și cel de "imaginație" Reflectarea senzorială se realizează atât în raport cu datele primare oferite de receptori, cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual). Forma de memorie cea mai simplă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual). Forma de memorie cea mai simplă nu poate fi separată de ceea ce s-a reflectat senzorial; urma lăsată de acum depinde de circulația sanguină, prin care acțiunea sufletească prinde substanță. Găsim aici formulată o soluție de explicare a reflectării care aduce indiscutabil un progres pentru gândirea filosofică a Antichității. Aristotel mai formulează și problema existenței unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a Antichității. Aristotel mai formulează și problema existenței unui proces de imaginare, ca proces distinct de cunoaștere. Astfel, imaginația (fantezia) este interpretată ca o continuare a efectelor acțiunii agenților stimulatori asupra organismului, ca o reproducere a formelor obiectului anterior reflectat senzorial și raportat în mod asemănător la organism. Însemnătatea unei asemenea aprecieri și clasificări este imensă. Pentru prima dată este evidențiată aici intervenția activă în reflectare a subiectului cunoscător, care nu se raportează neapărat și nemijlocit la corp, ci la lumea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au rădăcinile și simțurile. Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea intenționalități, ființele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că ia forma sau portretul unei anume imagini. Fără intervenția unei asemenea intenționalități, ființele nu intră în mișcare, decât dacă sunt forțat mișcate. Intenționalitatea este hotărâtă, deci, de obiectul despre care subiectul poate afla prin zestrea sa de cunoaștere senzorială(a), ca și prin senzația de plăcere sau neplăcere pe care aceasta o creează (b). Astfel, Aristotel demonstrează originea naturală a motivației care pune ființele în mișcare, ceva care aparține ființei vii și nu este o simplă abstracție metafizică sau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și idealiste ale vremii. 7. Activitatea mentală Aristotel a explicat felul în care are loc dezvoltarea intenționalității, care se produce în strânsă legătură cu efectuarea actului de cunoaștere. Scopul intenționalității umane, spre deosebire de cea a animalelor, este nu numai reflectarea formelor senzoriale, ci și reflectarea conceptuală aceasta pe linia funcției inteligente a sufletului. În ceea ce privește acest din urmă aspect, s-a apreciat faptul că lui Aristotel în acest moment "i-a căzut din mână" instrumentul investigativ propriu științelor naturii. Astfel, după ce declară inseparabilitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care Aristotel îl ridicase între materia vie și nevie, între suflet și viață. 2. Drumul transformării imaginii în concept Cea mai importantă contribuție adusă la cunoașterea sufletului, interesantă pentru psihologie, a constat în indicarea existenței unor forme de acțiune primară, senzorială, pregătitoare pentru producerea actelor gândite, organizate logic, pe cale să devină concepte. Pregătirea terenului a fost realizată anterior de Aristotel. Este vorba de teoria sa a fanteziei sau imaginației, despre nous-ul activității mentale. Stoicii au reformulat această teorie, au reprelucrat-o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concepte. Pregătirea terenului a fost realizată anterior de Aristotel. Este vorba de teoria sa a fanteziei sau imaginației, despre nous-ul activității mentale. Stoicii au reformulat această teorie, au reprelucrat-o, încercând să demonstreze cum are loc această transformare a imaginii senzoriale în concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unei alte pneume, interne, sufletești, psihice. Prelucrarea ei necontenită asigură dezvoltarea sufletului. Acesta se dezvoltă până în jurul vârstei de 14 ani, când are loc un eveniment nodal: se naște gândirea conștientă și rațională. Astfel, s-a demonstrat că, în raport cu lumea senzorială externă, nu există nimic calitativ anterior contactului nemijlocit cu obiectele, că aceste calități se dezvoltă pe baza a ceea ce se recepționează și se simte și că dezvoltarea inteligenței are loc în etape, urmând un traseu legat de vârsta fiecăruia, un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nimic calitativ anterior contactului nemijlocit cu obiectele, că aceste calități se dezvoltă pe baza a ceea ce se recepționează și se simte și că dezvoltarea inteligenței are loc în etape, urmând un traseu legat de vârsta fiecăruia, un drum de la gândirea senzorială la cea rațională. 4. Creierul ca organ al psihicului Discuțiile cu privire la sediul organic al sufletului datează din perioada elenă. Mulți cercetători, dar mai ales medicii, s-au opus lui Aristotel, care așează sufletul în inimă. Convingerea acestora nu mai era
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
locul de producere a acesteia. Sistemul nervos reprezintă un trunchi cu multe ramificații, fiecare având autonomia sa. Nervii sunt clădiți din aceeași materie ca și creierul. Ei sunt instrumentele senzației și ale mișcării. Galenus a diferențiat între ei: a) nervii senzoriali de recepție, cei "moi" și b) cei de legătură cu mușchii, cei "tari", care răspund de mișcările efectuate cu control voluntar. 4. Organele senzoriale și pneuma Pneuma, la Galenus, a fost raportată la activitatea nervilor. Traseele nervilor au fost asemănate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]