7,439 matches
-
Într-un palat părăsit. Acesta fusese construit de către bunicul ei, bătrânul șah asasinat, care Își pusese În gând să petreacă acolo o lună pe an. Dar, din prima noapte, spune legenda, a fost cuprins de neliniște, iar astrologii l-au sfătuit să nu mai pună niciodată piciorul Într-un loc de atât de rău augur. De treizeci de ani, nimeni nu șezuse acolo; era numit, nu fără oarecare spaimă, Palatul Pustiu. Șirin nu șovăi să Înfrunte relele prevestiri, iar reședința ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
serioase Îndoieli asupra Înțelepciunii implicării mele la Tabriz. Eu, care venisem În Orient pe urmele unui manuscris, aveam oare dreptul să mă angajez, În asemenea măsură, Într-o luptă care nu-mi aparținea? Și, primul rând, cu ce drept Îl sfătuisem pe Howard să vină În Persia? În limbajul lui Fazel și al tovarășilor acestuia, Baskerville era un martir; În ochii mei, era un prieten mort, mort pe pământ străin pentru o cauză străină, un prieten ai cărui părinți aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
prietenii mei. Cu toții ne miraserăm, pentru că în seara aceea intrarea în sufragerie avea să fie oprită pentru noi. Din tonul adulților trăsesem concluzia că era vorba de un lucru deosebit. Curiozitatea ne îmboldea cu atât mai tare și ne-am sfătuit cum am putea ocoli interdicția. Majoritatea s-au lăsat păgubași, fiindcă nu vedeau nici o soluție. Eu însă aveam o șansă mai bună: ușa cu geam dinspre dormitor. Seara, tata s-a prefăcut plictisit și m-a trimis mai devreme în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
adaptați stilului de viață american?”, „Aveți intenția să-l asasinați pe președintele Statelor Unite?” Tata răspundea ca și cum ar fi citit răspunsurile de pe hârtie. Nici măcar o singură dată n-a făcut o pauză de gândire. Deși Paolo, care lucra la Vatican, îl sfătuise să facă din când în când asemenea pauze. Așa e mai bine și lasă răgaz celuilalt să se gândească. Important era, iarăși, să arăți că în pauzele acelea tu lupți ca să-ți reprimi sentimentele. Iar Paolo trebuia să știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
până spre gară, se formaseră grupuri de oameni și toți ascultau la radio. Se strigau veștile, în rest nu se vorbea prea mult. Unele posturi nu transmiteau, probabil că dispăruseră, iar cel pe care izbutiserăm noi să-l prindem ne sfătuia să ne păstrăm calmul și să nu ne întoarcem în locuințe. Lanternele s-au stins una câte una și glasurile au amuțit treptat. Așteptam cu toții în întuneric. Pe balcoane se zvântau rufe, era un martie blând. Apoi vocea de la radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pentru dumneavoastră.» Cum el nu voia să admită că are într-adevăr o problemă și se retrăsese într-o tăcere șovăitoare, i-am dat lovitura de grație. «Auziți, treaba cu învinuirile pe care i le aduceți soției eu v-aș sfătui s-o lăsați la o parte cât se poate de repede și cea cu noaptea trecută de asemenea. Căci știți dumneavoastră unde a fost biata femeie? Știți dumneavoastră?» El a negat, dând cuminte din cap. «La noi a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
internate aflate În stare de viață suspendată și care vor rămâne astfel un timp nedefinit, fără vreo posibilitate de vindecare sau de simplă ameliorare, cel puțin până când cercetarea medicală va atinge noile obiective pe care și le-a propus, guvernul sfătuiește și recomandă direcțiilor și administrațiilor spitalelor ca, după o analiză riguroasă, caz cu caz, a situației clinice a bolnavilor care se află În această situație, și dacă se confirmă ireversibilitatea proceselor morbide respective, aceștia să fie Încredințați spre Îngrijire familiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
i-ar putea trece prin minte că moartea, un schelet Înfășurat Într-un cearceaf, așa cum știe toată lumea, ar pleca pe picioarele ei, zăngănindu-și calcaneele pe pietrele caldarâmului, ca să pună scrisorile la poștă. Nevrând să rămână În urma presei, televiziunea Îl sfătui pe ministrul de interne să pună agenți de pază lângă cutiile poștale, uitând, după câte se vede, că prima scrisoare, aceea care-i fusese adresată, apăruse În cabinetul directorului general ușa fiind Închisă cu cheia răsucită de două ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lucru se petrecea cu terapeuții minții pe care ministerul sănătății, grăbindu-se să imite măsurile terapeutice ale bisericii, Îi trimisese să-i ajute pe cei mai disperați. Căci nu de puține ori un psiholog, exact În momentul În care Îl sfătuia pe pacient să lase lacrimile să curgă ca fiind cel mai bun mod de a alina durerea care-l chinuia, izbucnea Într-un plâns convulsiv amintindu-și că și el ar putea fi destinatarul unui plic identic la prima distribuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mă surprinde. — Îmi amintesc că și cu tine am fost cam măgar. — Ce te-a apucat? l-am întrebat. Ești la ora regretelor? — S-ar putea, zise el, dând din cap de câteva ori. Hatsumi mi-a spus că ai sfătuit-o să mă părăsească. Nu ți se pare normal? — Ba da, spuse Nagasawa. — Hatsumi este o fată grozavă, am spus eu, sorbindu-mi supa. Știu, zise el, cu un oftat adânc. E chiar prea bună pentru mine. Dormeam profund când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Midori și ajungeți singuri la o concluzie rezonabilă. În al treilea rând, te rog să nu-i povestești nimic din toate acestea lui Naoko. Dacă nu vei mai avea încotro și chiar va trebui să îi spui, atunci o să ne sfătuim și o să vedem cum e mai bine să procedăm. Deocamdată îți cer să păsterezi tăcere desăvârșită. Ai încredere în sfaturile mele. În al patrulea rând, chiar dacă tu, care ai fost pentru Naoko un sprijin atât de puternic, nu mai nutrești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să pornești. Dacă citim mai întâi aceste informații despre cele cinci stadii ale suferinței, ar fi mai simplu să ne referim la situații concrete. Putem propune și o temă pentru fiecare întâlnire: negarea, furia ș.a.m.d. —Și Jake ne sfătuia același lucru, îmi amintesc eu. Cine? A, da, gurul lui Davey? Cum arată tipul? —E un fel de domnul Știe-Tot, spun eu, cu sentimentul că sunt nedreaptă. Ceva gen New Age? —O, nu! E foarte chipeș și se îmbracă foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ultima vreme? mă chestionează Jake cu o expresie foarte serioasă. Mă gândesc un timp. —Mai bine. Nu intenționez să îi spun despre ce se întâmplă în seara asta, pentru că sigur nu ar vedea nici o îmbunătățire. — Am făcut ce m-ai sfătuit. Pentru toate gândurile obsesive am trasat linii într-un caiet. — La câte pagini ai ajuns? Opt și ceva, îngaim. —Minunat. Înseamnă că ești sinceră! Jake e mereu surprinzător, mă aștept tot timpul să-mi reproșeze că sunt mult prea obsedată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Biata Charlotte îi rabdă la început pe cei doi gâlcevitori, dar după un timp își pierde cumpătul și țipă la ei, ca și cum ar fi fost propriii ei copii obraznici. Băieții se sperie destul de tare, încât se potolesc și, cuminți, se sfătuiesc în șoaptă. Și eu mă tem de Charlotte, așa că mă abțin să mă mai plâng de Finn, care mă strivește de fiecare dată când Roverul cotește brusc. Ne simțim atât de ușurați când ajungem la destinație, că sărim ca greierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu vedea nimic scris Înainte, și se despărțiseră dându-și o vagă Întâlnire. Menționase o Întâlnire cu un anume Rakosky și spusese că era director la Cahiers du Mystère. Voia să-i ceară acestuia o prefață. Părea că Rakosky Îl sfătuise să se abțină să publice. Colonelul nu-i spusese acestuia că avea să vină la Garamond. Asta era tot. „Bine, bine”, zise De Angelis. „Ce impresie v-a făcut?” „Ni s-a părut un exaltat și a făcut aluzie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și auriu pentru Ogun... Inițiații Îngenuncheau, sărutând pragul și atingându-se pe frunte și după ureche. Dar atunci, am Întrebat, Yemanjá este sau nu Maica Imaculatei Concepțiuni? Iar Xang e sfântul Iernonim sau nu? „Nu puneți Întrebări nelalocul lor”, mă sfătui Agliè. „În cultul umbanda e și mai complicat. Din linia lui Oxalá fac parte Sfântul Anton și sfinții Cosma și Damian. Din linia Yemanjei fac parte sirenele, ondinele, spiritele caboclas ale mării și ale fluviilor, zeitățile marine și stelele călăuzitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spiritul de observație, să memoreze fețe, nume... „Domnul Casaubon! Unde mai pui că citim aceleași cărți!” „I-am Întins mâna: „Acum sunt licențiat, de o bună bucată de timp. Poate dau concursul acela ca să intru În poliție, cum m-ați sfătuit dumneavoastră În dimineața aceea. Așa aș avea și eu Întâietate la cărți.” „E de-ajuns să sosiți primul”, Îmi spuse el. „Dar acum cartea a fost predată, o să puteți pune mâna pe ea și mai târziu. Acum permiteți-mi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
von Eschenbach, părăsesc Europa și se duc În India, iar după unii, În regatul Agarttha. Acum era rândul lui să se descopere. „Dar, mai Întâi, cum de vă interesează și pe dumneavoastră?” „Oh, știți”, răspunse el, „de când dumneavoastră m-ați sfătuit să citesc cartea aceea despre Templieri am Început să-mi fac o cultură despre subiectul ăsta. Dumneavoastră știți mai bine decât mine că de la Templieri ajungi automat la Agarttha”. Touché. Apoi zise: „Glumeam. Căutam cartea din alte motive. E pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ușor. Am iubit-o foarte mult. Știu că v-ați iubit, dar ce să faci? Viața merge înainte și de acolo de unde este, Paulina ar vrea să-ți meargă bine,of!of!of!oftează Agripina. Oamenii îl compătimeau și-l sfătuiau și ei să se recăsătorească. În timpul acesta, Florica, cea care se ținuse ca scaiul de el înainte de a se căsători cu Paulina, se gândește că n-ar fi rău să-l ia de bărbat, chiar dacă are o fetiță. Mai fusese
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
alt băiat dintr-un sta vecin, chiar au trăit împreună un timp, dar din anumite motive s-au despărțit. De câte ori se întâlnea cu Vasile se purta foarte frumos cu el. Odată l-a întâlnit la magazinul alimentar și l-a sfătuit ce dulciuri să cumpere pentru Teofana. — Ce mai faci, Vasile? Nu pot să spun că fac bine, Florico, a suspinat Vasile. — Te cred că îți este greu. Ce face Teofana? Acum este la grădiniță? — Este la grupa mică. Am venit
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-te cu ea. Harnică este, nu poți să spui că nu este, frumoasă este. — Nu este ca Paulina. — Ca Paulina, fie iertată, nu vei mai găsi alta, dar trebuie să-ți aduci mamă la fată. Azi așa, mâine așa, tot sfătuit de rude și d eprieteni și văzând că Florica s-a atașat de el, s-a hotărât să se căsătorească. S-au trecut în acte, au făcut o mică petrecere și Florca s-a mutat definitiv la el. O vreme
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-i salba la gât. Acea salbă, în acele timpuri, era o avere pe care Dedi i-a oferit-o cu voința tuturor din șatră. Gestul era dovada iubirii lor pentru Prințesa. Stăteau în așteptarea venirii domnului și doamnei Stamate. O sfătuiau pe Prințesa să fie ascultătoare, să nu-i supere pe boieri. Despre legătura pe care ar fi trebuit s-o mai țină nu aveau nimic la îndemână. De scris nu știau să scrie nicicare, telefoane mobile nu se foloseau pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Dacă până acum nu prea luaseră în serios viitorul Prințesei, părinții ei se cam convinseseră că este făcută pentru o carieră muzicală. Profesorii, diriginta, directoarea, toți o apreciau pe Prințesa pentru talentul ei. Avea înclinație spre muzică și gata. Îi sfătuiau pe părinți să-i creeze condițiile necesare pentru o asemnea carieră. Înclinația spre muzică o vedeau și ei, deși se încăpățânau s-o facă doctoriță. Au fost multe discuții pe tema aceasta în familie. — Ce-i trebuie ei muzică?se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai multă dragoste îi unea. De aici înainte era numai cântec și voie bună în casa lor. Vecinii nu se alarmau că-i deranjează, ba chiar le plăcea să audă melodii cântate la pian. De fapt și Prințesa după cum au sfătuit-o părinții, respecta orele de odihnă după masa, orele de culcare seara și atunci nu cânta. Totul a mers bine până când fiind în anul I la Conservator, a avut de furcă din cauza unui băiat student la matematică ce nu de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a aranjat bagajul și a ieșit la fereastră să mai discute cu părinții. Când trenul s-a pus în mișcare și-au făcut semne cu mâna. — Să ai grijă de tine!i-a spus Sebi. Să fii cuminte! Teofana, a sfătuit-o și Zina. — Săru’ mâna! Vă pup!, le-a trnsmis sărutări pe palmă Teofana. În compartiment se ocupaseră locurile. Doar unul rămăsese liber lângă Teofana care se bucura că are mai mult spațiu de mișcare și chiar ar fi dorit
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]