3,912 matches
-
și preot cinstit. Ce-am ajuns ? Sunt ca o corabie bătută de furtună, cu cârma ruptă. Lovită de valurile furioase, barca se pleacă când într-o parte, când în cealată parte, până la creasta valurilor. Cât timp va dura acest joc sinistru ? Viața-mi apare fără culoare, fără sens. Nu mă atrage nimic. Orice încerc îmi pare artificial, superficial, improvizat, fără să-mi dea puterea de a duce gândirea până la capăt. Singura stea călăuzitoare, ce pare că se stinge- familia- mă obsedează
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Da, există în mine un element de realism feroce care, traversând terenul neutru al judecăților mele în suspensie, sufletul meu, în anumite momente, își înfundă capul în primul rând. Când sunt de umoare realistă, iau cunoștință în mod crud și sinistru de faptul că n-ar putea corespunde la nimic, acest «acces la imortalitate» și la fericirea supremă în onoarea căreia, urmând instinctul cosmic al lui Goethe, instinctul creștin al lui Dostoievski, și deasupra tuturor tradiția secretă a marilor Mistere, îmi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu am putut să le ating. În ziua aceea, apropiindu-mă de casă, zgomotele pe care le făceau pichirile erau slabe. În schimb, o cucuvea, ce tocmai poposise pe coșul de fum, scotea sunete sinistre, prevestitoare de moarte și de nenorociri. Miki, câinele lup pe care l-am crescut de mic, m-a întâmpinat ca de fiecare dată, dând prietenos din coadă. M-am apropiat și l-am mângâiat pe cap. Ochii mi s-au
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
șefii de la județ o știau de gazdă primitoare și acceptau ospitalitatea ei. Acest continuu du-te-vino de la ea mă obosea, dar eram foarte mulțumită că aveam unde înnopta. Șefii îmi spuneau să dorm în camera de oaspeți din primărie, o cameră sinistră, unde era murdar, mirosea a vechi, a praf și a lenjerie nespălată de ani de zile. Ziua mă luam cu treburile, cu oamenii, mergeam pe la școală. Seara, deși ospitalitatea contabilei era lăudabilă, aș fi vrut să fiu împreună cu familia mea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ani de când nu o mai rostisem. În timp ce mă rugam, o emoție necunoscută a pus stăpânire pe mine. Am dormit puțin, tresărind mereu. Urletele câinilor nu mai conteneau, iar cucuveaua stătea nemișcată sus, pe coșul de fum, și își exersa vocalizele sinistre ca într-un scenariu de groază: Cu-cu-veau, cu-cu-veau, cu-cu-veau! PRIMĂRIȚĂ Nici nu am apucat să mi beau cafeaua, când un Aro alb cu număr mic a oprit în fața primăriei. Din el au coborât doi bărbați. Unul nu prea înalt și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine dispusă. Singura soluție era să plecăm pe jos. Un timp am mers tăcute făcând pașii mari și grăbiți, iar când bezna era adâncă de nu se vedea decât linia albă întreruptă din mijlocul șoselei și copacii de pe margine foșneau sinistru, o luam la fugă și alergam până ce oboseam. Ploua mărunt, dar nu mai era foarte frig. Am mers așa mai bine de o oră când în față am văzut două luminițe întâi foarte mici apoi din ce în ce mai mari. Era Aro-ul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dispărut... Ce zi aveam să trăiesc! M-am dus ca de obicei la Consiliul Popular, obosită și urmărită de aceeași stare de inutilitate, de proastă dispoziție accentuată datorată celor două nopți nedormite, dar și de prezența cucuvelei pe acoperișul meu, sinistru încremenită, piază rea și aducătoare de vești proaste. Ce să fac? Trece o oră, trec două, iar eu eram tot singură în primărie. M-am uitat de câteva ori pe geam și am constatat cu uimire că spre școala care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și răul, la sud de Aconcagua, la nord de Istru! "Somnul rațiunii naște monștri"! Dramă în 8 acte, 12 dosare, 350 de file, prolog și epilog I și II Personaje ( în ordinea apariției și dispariției): Regi, regine, președinți, "Odiosul și Sinistra", primminiștri, miniștri de externe, interne, turism, comerț exterior, secretari de stat, generali, colonei, maiori, căpitani, ofițeri acoperiți și descoperiți, sergenți majori și minori, 11 UMuri (unități militare), "sifoane", "colectori, "raportori", "diplomați" cu și fără ghilimele, șefi și agenți de firme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în biserică", flexibilitatea coloanei vertebrale la comenzile "de sus" și, nu în ultimă instanță, "culoarea ochilor". Am reținut dintr-o recentă apariție a fostului ministru Ștefan Andrei la un post de televiziune că, el fiind plecat într-o deplasare externă, "sinistra academiciană", care în ultima perioadă își descoperise și veleități diplomatice, împreună cu Aurel Duma, Nr. 2 din externe, și cu alți "siniștri" din conducerea de partid, au decis reducerea cu 30% a personalului MAE (deși Ștefan Andrei afirma că el acceptase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
apariție a fostului ministru Ștefan Andrei la un post de televiziune că, el fiind plecat într-o deplasare externă, "sinistra academiciană", care în ultima perioadă își descoperise și veleități diplomatice, împreună cu Aurel Duma, Nr. 2 din externe, și cu alți "siniștri" din conducerea de partid, au decis reducerea cu 30% a personalului MAE (deși Ștefan Andrei afirma că el acceptase doar 8 %). După câte știu, Ștefan Andrei nu a lipsit 20 de ani în "deplasarea externă", precum bine cunoscutul Ulise, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ambasadorul Austriei, nu avea nici un motiv să critice "politica internă și externă" a României și să se plângă sau, dacă se plângea, erau "lacrimi de crocodil" izvorâte pentru că așa îi stătea bine unui ambasador occidental în țara "Odiosului" și a "Sinistrei", în fața cărora de altfel făceau temenele și-i umpleau de decorații, titluri academice și invitații pentru "vizite de prietenie"! 4. Preciza Machiavelli Ștefan Andrei în volumul de interviuri menționat că toți directorii și șefii de protocol din instituții centrale, în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
groase și transpirate, capete pătrate, o adunătură de personaje grotești aflate necondiționat în slujba "primului cizmar al țării", înregistrând zi de zi și ceas de ceas viața intimă a mii de romani, pândind "bomba", infracțiunea, înjurătura, acuza la adresa "odiosului" și "sinistrei", a "conducerii de partid și de stat". Incitantă este o "stenogramă" din 29.XII.1988, dată la care "Controlul Muncitoresc" și Partidul ne aplicaseră, mie și câtorva colegi de la ONT și Ministerul Turismului, o "corecție severă" nemeritată, nefundamentată și ilegală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
urmă o lume de poveste. Ce-ai mai fi adăugat la cele de mai sus, dacă n-ai fi trăit pe vremea lui Cuza, a lui Carol I și a Reginei Elisabeta, ci a lui Ceaușescu și consoartei, "Odiosul și Sinistra", iar la Bojdeuca din Țicău ai fi avut instalată T.O. și vreo 6 U.M.-uri cu "ochi albaștri" pe urmele matale? "Dar sărac ca anul acesta...". Și eu, la sfârșitul lui 1988, eram sărac și amărât ca matale, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să fie cei mai cumpliți prigonitori ai celor ce împărtășesc vechile credințe, azvârlite la gunoi ca nefolositoare. Exemplul clasic, de atâtea ori citat, a fost Iulian Apostatul , deși, firește nu-mi pot îngădui să compar această nobilă figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
acei câțiva legionari ce l-au ridicat de la Sinaia socoteau că trebuie pedepsit. Firește că ecoul acestei crime politice a fost cu totul defavorabil Legiunii, atât în țară cât și în străinătate, căci cei mai mulți nu cunoșteau sau uitaseră repede rolul sinistru al lui Iorga, creându-i astfel acestuia o aureolă de martir. Când s-a aflat la Președinție despre aceste două asasinate, generalul Antonescu a izbucnit amenințător, declarând că renunță la tot, dar având numaidecât grija să trimită misionarii săi, între
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fac din el Niște bocanci. Multe dintre epigrame Păstorel le-a dedicat lui Petru Groza care-l învestise pe Romulus Zîrone, fost vechil pe moșia sa, cu funcția de ministru. Caligula, imperator, Calul și-a făcut senator. Petru Groza, mai sinistru, Boul și-a făcut ministru. Despre acest înalt demnitar în guvernul Groza, Păstorel a lansat la apă o mulțime de anecdote acide cu care s-ar putea întocmi o întreagă culegere. TENIA LUI RALEA Inteligent, fermecător și lipsit de scrupule
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a supraveghea și raporta ce mai făceau locatarii și ce se mai întîmpla pe acolo), zăream aliniate sub portal, gata pentru a fi duși la vreo necropolă, sicriele reprezentînd "recolta" zilnică a holerei din aceste dependințe ale Legației noastre: coabitare sinistră de care scăpam adeseori bucurîndu-mă de ospitalitatea prințului și a prințesei Barclay de Tolly în datcha lor (vilă din lemn) din Peterhof. Pe deasupra, activitatea la Legație nefiind prea grea, după festivitățile ce au urmat căsătoriei princiare, aveam posibilitatea să ne
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aprinse și de principii familiei. Aceste altețe petrecuseră noaptea în priveghi pe un traseu cu vreo 200 de tunele, unde fumul întors de curent era un supliciu temut de turiștii din acele vremuri, cînd tracțiunea era cu aburi. Rezultatul era sinistru de privit: acești prinți, în uniformă sau în frac (cum era prințul Victor Napoleon) ofereau privirilor noastre chipuri înnegrite de funingine, iar lacrimile căci regele Umberto era foarte iubit de nepoții și apropiații săi desenaseră rîuri palide pe aceste fețe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
izolate ori masacre în masă. După celebra interpelare a lui Gladstone referitoare la "Bulgarian atrocities", Europa asistase deja, cu oroare, în 1898, la spulberarea armenilor și și-a putut da seama atunci că marele vinovat nu era poporul turc, ci sinistrul "Sultan roșu", Abdul Hamid. Fără îndoială că turcul considera "Raya"-ua creștină ca pe o ființă inferioară, sclav ce putea fi ușor suprimat dacă nu dădea un randament bun, însă, cu timpul, acest sentiment nenuanțat suferise multiple atenuări în direcția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ce-l punea în contact frecvent cu țarul) primise de la suveran asigurările cele mai ferme de stimă și încredere, în timp ce scrisoarea imperială, semnată de Nicolae, prin care era dat afară din post, îl aștepta deja, la întoarcere, pe birou. Astrul sinistrului mujic Rasputin se ridica la orizont. Colegul meu, Nehliudov, la Sofia, îmi împărtășise temerile sale și stupoarea în fața spectacolului pe care l-a văzut cu ochii săi la Țarskoe Selo, în decursul unei audiențe la o ceașcă de ceai oferită
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Tisza și ai săi să le spun că ofensele aduse românilor sînt prostești și criminale în situația în care ne aflăm. Nu este admisibil ca din cauza ungurilor să pierdem România și toate planurile noastre să fie date peste cap". Precizare sinistră cînd o apropiem de declarația de război din luna august și de o întrevedere mai puțin augustă decît aceea dintre Kaiser și Perticari. Este vorba de un schimb de cuvinte pe care l-am avut cu ambasadorul german Flotow pe la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
neștiute. De fapt, aici am și presentimentul coborârii viitoare a uneia dintre ființele dragi mie spre așezarea în mormânt. Știu că voi fi martorul neputincios al unei astfel de situații viitoare indiferent cine va fi propriu-zis persoana respectivă. Pentru o sinistră clipă de copleșitor doliu, eu văd cum acestă ființă își pierde verticalitatea prezenței în lume și se așterne paralel orizontului, se re-poziționează întinzându-și trupul plan în somnul fără foșnet și murmur de mișcări al morții. Mă apropii pimejdios de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se află închizându-l precum cavoul ce-i așteaptă sosirea, circumscriindu-i spațialitatea proprie la limită, încarcerându-i pasul până la asemănarea cu neumblarea definitivă a celui decedat. Astfel, umbra morții sale viitoare îi bate la porțile conștiinței precum un pelerin sinistru aducător de rele vestiri prin nopți fără luminări de fosfor stelar. În dimensiunea actului suicidal, nu moartea cheamă individul uman, ci, invers, individul uman cheamă moartea. Ajuns la finalul exacerbat de intensitate al angoasei, după ce, în prealabil a fost sedus
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu sabia goală în mînă: Unde ți-i lacașul, o, dușmane Vronțo? În bizunie, peșteri, în codri nămornici, În făr' de fund hrube, în hiola mării Te ascunzi cu dânsa, cu a me Dochie? Dragoș doarme și atunci începe o sinistră sarabandă: Se deschid cu buhnet ușile la sală, Se arată umbre în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse, aducând schelete Cu-a lor mâini uscate, o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pas; Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată! În Iarna, închipuirea e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]