16,835 matches
-
sa îngăduit să-și facă o mică rugăciune. Del Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
sau mahomedanism. Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Imediat au fost aliniați și așezați cu capetele pe trunchiuri. Cel dintâi a căzut capul sfetnicului Ianache, sub necruțătoarea secure a călăului. Au urmat apoi capetele fiilor Constantin, Șerban și Radu. Când veni rândul lui Mateiaș
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Ucraina, a fost foarte apreciat de către publicul prezent. Un moment cultural emoționant al spectacolului a fost cel în care am recitat, împreună cu publicul, o poezie de Nichita Stănescu, transformată în rugăciune pentru poporul român. Poezia se intitulează ” Eu nu mă spăl de poporul meu” și a fost dedicată românilor de pretutindeni, în special celor din Ucraina, care sunt într-o situație tensionată», a afirmat Eugen Terteleac, presedintele ARI. În cadrul evenimentului a fost deschis oficial concursul de frumusețe „Miss România în Italia
Sărbătoarea Mărţişorului organizată de ARI la Roma: cultură, comunicare şi patriotism bancar [Corola-blog/BlogPost/93439_a_94731]
-
să zică „Uite ce ne fac românii!” - imediat se apasă niște resorturi interioare naționaliste. Sau creștinii spun ceva, musulmanii în altă parte... Astea-s niște prostii! Sunt tâmpenii - absolut idioțenii! Suntem învățați, de mici, un anumit tipar și ni se spală creierul, cumva. Acum să nu mai vorbesc despre o dramă atât de îngrozitoare cum e războiul... Gândește-te la o ceartă, la un conflict între două persoane. Dacă ai sta câteva secunde să te gândești, să respiri, să numeri până la
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
ta toată ziua? Biata fetiță, luată prin surprindere, a început să se bâlbâie: - Mama face...ce face...face... - Habar n-ai! Stai jos! Dacă vă jucați toată ziua, nu știți că ea vă face mâncare, vă coase, vă cârpește, vă spală...Acu, dacă tații sunt plecați la război, tot ele au grijă de vite, de orătănii, pleacă la arat, la semănat, mulg vacile, e-he-hei, câte lucruri face mă-ta și tu habar nu ai! Vii aici să înveți cât face unu
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
la arat, la semănat, mulg vacile, e-he-hei, câte lucruri face mă-ta și tu habar nu ai! Vii aici să înveți cât face unu și cu unu. Și nici atâta nu știi. Știți, mă, să măturați? Să ștergeți praful, să spălați geamurile, să îndrugați lâna, bumbacul, să împletiți, să cârpiți, să coaseți? Știți?... habar nu aveți!...Mormăiți pe abecedarul ăla: „Ana are ac”, “În nuc e un cuc” și alte aiureli. Vai de capul vostru! Las că am eu grijă să
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
curte la preot. Popa, plecat de cu noapte cu căruța la târg, iar preoteasa trebăluia de zor cu hrana orătăniilor. După ce le-a dat grăunțe și apă, s-a dus cu oala să mulgă vaca. Neghiniță... după ea. Preoteasa a spălat țâțele vacii, le-a masat și a luat oala între picioare. Neghiniță s-a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
deloc dispusă să suporte. O văzusem plecând de una singură spre cabană. Nu se mai întorsese ca s-o apuce în jos pe pârtie, ci o luase de-a dreptul, înotând prin nămeți. De câteva ori se aplecase să-și spele fața plânsă cu zăpadă. Hanoracul ei cel verde, pe care nu știu din ce motiv și-l dezbrăcase, îi rămăsese pe sania abandonată. Îmi venea să alerg după ea, dar ceva mă țintuise locului. Trebuia să arăt tuturor că eram
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fără-nceput, fără sfârșit... Demult, din ce-a venit, într-un demult... demult trecut, am apărut scânteia, ce-a întețit focul lăuntric al mării iubiri, arzând vâlvătaie, cu brațe de foc ridicate, intru purificare, spălând și... curățind cu lacrimi bucuria cunoașterii, a ceea ce sunt, a ceea ce ești, prin explorare în cenușă viitorului și în cea a trecutului, spre aducere aminte de noi. Am văzut că sunt pasărea în flăcări, în dorința ei de viață, născându
NOI---BALANSUL IUBIRII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383226_a_384555]
-
Ne dați, ne dați? Ori nu ne dați?” Mi-a turuit gura până seara, târziu. Și a doua zi am continuat urăturile. Seara, am adormit cu traista și cu bățul la cap. În ziua de Ajun, de dimineață, m-am spălat pe față, m-am îmbrăcat și m-am echipat cu traista și bățul, defilând prin casă și prin curte, gata de colindat. La masa de prânz ama luat câteva îmbucături și am spus, grăbit : -Gata! Am plecat Mă așteaptă băieții
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
făcut pe el și pute. Dă-l afară, mamă! -Ba să nu-l dai, mamă! A țipat Lisandra. E băiețelul meu. Eu mă culc cu el. -Aoleu! A început iar nebuna. Tu strângi plozii de pe drum și eu să-l spăl la fund! Să pleci imediat cu el din casa mea! Am început și eu să urlu, amplificând hărmălaia. Omul și-a pus mâinile la urechi și a răcnit : -Hooo! Încetați, că m-ați înnebunit! Hai, mă, să te duc la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
imediat cu el din casa mea! Am început și eu să urlu, amplificând hărmălaia. Omul și-a pus mâinile la urechi și a răcnit : -Hooo! Încetați, că m-ați înnebunit! Hai, mă, să te duc la mă-ta, să te spele la fund! Lisandra a început să plângă amarnic și să urle : -Nu vreau să-mi iei băiețeluuu’! Îl spăl eu! Eu îl spăl! Omul a răcnit din nou: -Taci dracului, că turbez! Hai, mă, odată, la mă-ta! Mi-a
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
la urechi și a răcnit : -Hooo! Încetați, că m-ați înnebunit! Hai, mă, să te duc la mă-ta, să te spele la fund! Lisandra a început să plângă amarnic și să urle : -Nu vreau să-mi iei băiețeluuu’! Îl spăl eu! Eu îl spăl! Omul a răcnit din nou: -Taci dracului, că turbez! Hai, mă, odată, la mă-ta! Mi-a luat nervos traista și bățul, m-a luat și pe mine în brațe și a ieșit furios din casă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
răcnit : -Hooo! Încetați, că m-ați înnebunit! Hai, mă, să te duc la mă-ta, să te spele la fund! Lisandra a început să plângă amarnic și să urle : -Nu vreau să-mi iei băiețeluuu’! Îl spăl eu! Eu îl spăl! Omul a răcnit din nou: -Taci dracului, că turbez! Hai, mă, odată, la mă-ta! Mi-a luat nervos traista și bățul, m-a luat și pe mine în brațe și a ieșit furios din casă. Afară, m-a întrebat
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
epurare - eu, stația de bine Dintr-un noian de patimi, de neputinți, de rele. Prin tot vacarmul ăsta deci mergem înainte, Inconștient aproape voi mă strigați pe nume, Căci rana mea-i burete care în veci nu minte Și care spală sînge și lacrimă pe lume. Prin spasm, îmi cad din frunze, dar știu, e mîntuire Și e sfințenie, soarta, cînd uneori respiră, Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire, Căci astfel fură toate în plan și se zidiră
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fel de epurare - eu, stația de bineDintr-un noian de patimi, de neputinți, de rele.Prin tot vacarmul ăsta deci mergem înainte,Inconștient aproape voi mă strigați pe nume,Căci rana mea-i burete care în veci nu minteși care spală sînge și lacrimă pe lume.Prin spasm, îmi cad din frunze, dar știu, e mîntuireși e sfințenie, soarta, cînd uneori respiră,Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire,Căci astfel fură toate în plan și se zidiră.... XXV
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
aici să facem un pas înspre iubire,Căci astfel fură toate în plan și se zidiră.... XXV. PLOI DE GRÎU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Orașu-acesta mare, cu prea multe istorii, ce-și spală rufa vesel la malul unui rîu, în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii, prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu, orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fie cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-ți mai pasă-n urmă că strigă după tine frumoasele ieșite din catacombe vechi; ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a șine, deasupra ta cocorii se sting perechi-perechi... Citește mai mult Orașu-acesta mare, cu prea multe istorii,ce-și spală rufa vesel la malul unui rîu,în zbucium de lăute și ștreanguri iluzorii,prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu,orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fiecînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid,cînd te
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
păcate, posibil și curat, Trăind cumva departe de orice fel de rele. Pe dealuri, în căpițe, se odihnește fîn, Un pictor mînă care cu boi spre niște rame, Mai latră cîte-un cîine la propriul lui stăpîn Și-un rîu mai spală trupuri de viitoare mame. În pacea ideală, atuncea, aș tot sta Fără să scot o vorbă, care-ar trezi povestea, Țăranii să nu simtă că vin de undeva, Din niște alte timpuri, din vremurile-acestea. Dar condamnat sînt parcă să mă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
loc fără păcate, posibil și curat,Trăind cumva departe de orice fel de rele.Pe dealuri, în căpițe, se odihnește fîn,Un pictor mînă care cu boi spre niște rame,Mai latră cîte-un cîine la propriul lui stăpînși-un rîu mai spală trupuri de viitoare mame. În pacea ideală, atuncea, aș tot staFără să scot o vorbă, care-ar trezi povestea,Țăranii să nu simtă că vin de undeva,Din niște alte timpuri, din vremurile-acestea.Dar condamnat sînt parcă să mă întorc
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
erau înfăptuite de fete cu scopul „de a se face mai frumoase și mai drăgăstoase”. Practic, sunt rituri de dragoste săvârșite de fetele mari în ziua de 1 martie, care constau în a aduna o anumită apă și a se spăla cu ea (o singură dată sau periodic pe parcursul anului), rostind, uneori, anumite „descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă apă de neauă (omăt, zăpadă) și cu apă de aceasta să se spele apoi peste tot anul, anume ca să se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese de Iosif Vulcan (expuse în articolul „Neaua de mărțișor”), fetele credeau că „neaua de mărțișor (...) este născută din surâsul zânelor” și „aduce pe pământ frumusețea
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
pe pământ frumusețea lor”. Simeon Florea Marian menționează și „datina de a se face dragobete de dragoste”, care este tot un ritual benefic în planul iubirii, înfăptuit în felul următor: fetele mari căutau prin pădure floare de fragi și se spălau cu apa de pe ea rostind descântecul: „Floare de fragă/ Din luna lui Marț/ La toată lumea să fiu dragă,/Urâciunile să le desparți”. Putem observa, ca o concluzie față de cele arătate până acum, că „ziua de Dragobete”, fie din 24 februarie
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
foarte greu, în special la oamenii care au trăit în acea perioadă, în care mulți au fost înfricoșați de teroare, când nu li se permitea să gândească în alt mod de cum erau îndrumați în formarea „omului nou” după ce li se spălau creierii, și ce este mai dureros - că s-a uitat tot răul prin care s-a trecut. Unii țin de haina în care și-au înveșmântat conștiința, alții încearcă să se dezbrace de acea haină, dar nu reușesc, câte o
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
mai bine Magistratul! El reprezintă pericolul evident, îl poți evita. O curvă va gândi ca o curvă, istoria cu Maria Magdalena a fost un dezastru pentru omenire. Un exemplu prost urmat de prea multe ori. Nu există pocăință care să spele totul; nu am întâlnit, încă, ipocrizie mai mare. Îl urăsc pe Magistrat la fel ca mai-nainte: revenirea lui e o necesitate temporară. Hoarda asta de zăbăuci trebuie ținută-n frâu. Condusă de o mână forte. La vremea potrivită, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]