5,409 matches
-
om de cultură, profesorul Ion Alexandru Angheluș, reamintind că despre el au scris Ion Gheorghe Pricop, Grigore Ilisei, Cristian Simionescu, Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu, prof. Gruia Novac ș.a. nu pot încheia fără a aminti spusele lui Ștefan Oprea care redă spusele lui Ion Alexandru Angheluș adresate celor de la istorică, de arhimandit Mina Dobzeu și Theodor Codreanu, în 403 “Cronica” când îi invita să vină în orașul dintre vii: “La noi cireșele s au copt, floarea de iasomie s-a trecut, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prin instituția „copiilor de 416 trupă” ori a celor lepădați în internate se cun oaște. Nu se spune nimic în cartea la care m‐am referit, cui vor aparține bătrânii, neputincioșii”... Cât de motivată îmi este alegerea o argumentez cu spusele unui mare istoric - că și familia ca și căsătoria au o nuanță profund istorică: „Societatea, ca un ordin natural, are elementele sale proprii, care după noi sunt: individul, familia, națiunea sau patria, seminția și omenirea.” În timp aceste elemente au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în speță, lângă familie, căsătorie și copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică lângă spusele lui Ion C. Brătianu pe care l‐am citat mai sus cu... Din scrierile și cuvântările lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat și difuzat „Calendarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu numai Bârladului, ci de asemenea, oricărei categorii de cititori... Cele de mai sus apăreau sub spusele lui Nicolae Iorga: „Revista e o catedră, un amvon, un post de obse rvație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalel e.” Într‐adevăr, revista a fost cu ochii la ce făceau bârlădenii și la alte publicații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Ion Creangă, vine să se ocupe de politică dar și de literatură - poezie, proză, cronică dramatică și critică literară „punând la curent publicul cu ce s‐a scris și cum se scrie” în România. Revista își ia drept moto spusele lui Ion Crean gă: „Multe ai fi citit de când ești. Citește rogu‐ te și aceasta, și unde‐i crede că nu‐ ți vine la socoteală, ia panaʹn mână și dă altc eva mai bun la iveală.” Programată să apară la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
meșteșug fără de seamăn. A tatei - care, născut la Bârlad, s‐ a pripășit la Priponești - unde a făcut gospodărie mare doar cu mintea și brațele sale, cumpărând pământ și înzestrând trei băieți și trei fete... Tata de la care am aflat alte spuse despre cel pe care îl avusese prefect de județ într‐ o vreme: G. Tutoveanu. Că și el fusese consilier în comună și simpatizase odată cu ... Averescu, iar altădată cu ... Iorga. Gh. Filiche care a profesat ca învățător la Pri ponești de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să comporte o intenționalitate de al treilea ordin: [1] eu cred că există divinități pe care le pot face [2] să Înțeleagă ceea [3] ce doresc eu cu adevărat și care, după ce Înțeleg, aceasta, Îmi vor veni În ajutor. Cele spuse mi se par suficiente pentru explicarea evoluției unui sentiment religios. Nu este Însă suficient pentru a explica și caracterul comunitar al religiei, fenomenul la scară mai mare al ritualurilor și al tuturor formelor de devoțiune publică, atât de importante În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și zici: «Cine M-a atins?»”. Și Isus a spus: „M-a atins cineva, pentru că Eu am cunoscut că a ieșit putere din Mine”. Și femeia, văzând că nu a rămas ascunsă, a venit tremurând și, căzând Înaintea Lui, a spusa Înaintea Întregului popor din ce cauză Îl atinsese și cum fusese vindecată Îndată. Și El i-a spus: „Îndrăznește, fiică, credința ta te-a vindecat; du-te În pace”. Din punctul de vedere al disciplinei noastre și al „Înțelegerii” minunii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să înregistrăm - drept un mare act patriotic! - efortul lor de a articula ceva inteligibil în limba română, declarată drept limbă de stat în Republica Moldova. Acest efort - fie el și de suprafață, pentru că e necesar să traducem în continuare, de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție internă a Guvernului Republicii Moldova, care cere ca toată documentația să fie dublată în limba rusă. Aflăm acest lucru și dintr-un interviu publicat în săptămânalul Literatura și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe care o putem însă găsi în expunerea scrupuloasă a monografiei lui N. Grigoraș Cronica breviter scripta 110. Amănunțind acest episod, autorii aminteau și presupunerea că asediații "ar fi lăsat porțile deschise". Pare să fie doar o preluare greșită a spuselor lui Jan Duglosz, potrivit căruia, în cetate ar fi fost polonezi supuși ai regelui Cazimir al IV-lea; ei ar fi fost cei care, "în timpul nopții, ar fi lăsat deschise porțile cetății"111. Campania lui Matei Corvin în Moldova era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestirea [...] ca să fie pe înțelesul tuturor, și al iubitorilor de istorie și al celora cărora le-a rămas oarecum indiferentă cunoașterea trecutului nostru (s.n. C.M.)"231. Așa începe o lucrare a profesorului Neagu Djuvara 232, de la sfârșitul anilor '90. După spusele autorului, ea a fost scrisă pentru a combate istoria deformată în timpul regimului comunist și perpetuată încă în manualele "de tranziție", laolaltă cu aceeași "limbă de lemn" a școlii socialiste 233. Proiectul a prins viață la invitația etnografei Irinei Nicolau care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Cercetării nr. 3915 din 31.05. 2001", p. 9; la acest capitol, ea relua identic prevederile "Programei de istorie pentru clasa a XII-a, aprobate prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3316 din 06.03. 2000". 134 După spusele lui Boris Singer, directorul editurii Sigma, așa cum au apărut în "Adevărul" din 14 octombrie 1999, p. 15. 135 După cum era citat Pompiliu Teodor, într-un material semnat de Bogdan Stanciu și publicat în "Evenimentul Zilei" din 7 octombrie 1999, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și a invențiilor. Au fost reacții categorice contra "cuantificării, punerii în serie statistică, tratamentului aritmetic ce dă iluzia științificității și ne face să credem că putem ajunge la rezultate la fel de precise și la fel de sigure ca și în științele exacte" (după spusele lui George Duby). A urmat o redescoperire a biografei, a exemplarității, a spiritualității, ca și frecventarea unor noi teme de cercetare, cum ar fi sănătatea sau lectura (Guy Thuillier, Jean Tulard, La methode en histoire, Presse Universitaire du France, Paris
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 49. 312 Un sondaj pan-european din anii '90 sublinia opinia dominantă a adolescenților de 14-15 ani, conform căreia manualele de istorie sunt nu doar plictisitoare, ci și prea puțin demne de încredere. Mulți elevi au declarat că preferă "spusele adulților", având mai multă încredere în profesorii lor, decât în alte persoane. Vezi Magne Angvik, Bodo von Borries (eds.), Youth and History. A Comparative European Survey on Historical Consciousness and Political Attitudes among Adolescents, vol. A: Description, Edition Körber-Stiftung, Hamburg
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
chema Blăgoi, s-a luptat și a reușit: am fost făcut pionier și eram extrem de mândru m-am simțit pentru un timp "integrat"" (Gelu Ionescu, Covorul cu scorpioni. Douăsprezece fragmente memorialistice, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 32). 141 Pentru că, după spusele unui alt fost elev (născut în 1967), "eram naivi și noi chiar credeam în lucrurile astea". Vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone (coord.), op. cit. p. 36. 142 Pentru că a urmat, în scurt timp, căderea regimului comunist, în decembrie 1989. 143 Vezi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoric lesbian) sau o cauză ideologică (feminism) și care erau îngrijorați când constatau neutralitatea în versiunile ei de modernism sau o vedeau insuficient de "gay" pentru că nu proslăvea iubirile femeilor în cărțile ei. În acest sens, ea a rămas, conform spuselor lui Terry Castle 103, o lesbiană aparentă; deloc o scriitoare gay. Problema crucială cu Yourcenar, totuși, nu era dacă ea a fost sau nu a fost o scriitoare gay aparent sau pe față, ci ce fel de scriitor a fost
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
s-au "strecurat" diferențele: rapsozii au avut inițiativa ca, recitându-l‚ să opereze și câteva modificări (la început minimale, ulterior substanțiale), care îi vor fi deturnat înțelesul inițial, producând chiar efectul comic. Lucrurile se clarifică în clipa în care coroborăm spusele de mai sus cu statutul mimului primitiv, un fel de actor ambulant, deosebit de cel clasic sau renascentist, care trebuia să îndeplinească cel puțin două atribuții: "să imite glasurile păsărilor și animalelor și să maimuțărească vorbirea, mimica și gesturile sclavului, țăranului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
spargerea ordinii instituite, de-clișeizarea, a provocat aprige dispute atunci când s-a erijat în modalitatea capitală de compoziție a unor scrieri precum Apokolokyntosis, în care Seneca îi alătură metrului eroic, epopeic, substanța unei ridiculizări semantice fără precedent. Iată confirmate aici spusele de mai târziu ale abatelui Sallier, care sesizase că fiecare epopee conține chiar punctul de pornire al propriei parodii pentru a inova apoi prin intertextualitate: "când el se folosește (...) de aceleași versuri pentru a exprima lucruri diferite"104. De fapt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a atinge o dezvoltare stilistică de excepție. Ea rămâne totuși la îndemâna autorului, discursul desfășurându-se adesea sub forma unei erudite polemici. "Cărțile de controversă" din care fac parte "dispute, argumente, replici, scurte considerațiuni, răspunsuri" la alte cărți și, de ce nu, "spuse, remarci, reflecții, obiecții, confutații" au și o motivație explicabilă: nașterea lor e provocată de perimarea modelului, fapt ce îl apropie din nou pe Swift de teoriile moderne. "Eu unul cred că se întâmplă cu bibliotecile precum cu cimitirele", ne face
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dublarea/ multiplicarea începuturilor, interesant e cazul lui Umberto Eco. Acesta chiar punea în directă legătură "sofisticatele combinații de stiluri din arhitectura postmodernă cu parodierea nostalgică a operelor secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea" pe care o încercase, după spusele sale, în Numele trandafirului. Romanul său are cel puțin trei incipituri, fără a mai vorbi de tehnica povestirii în ramă (din desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor), deseori amintită prin aceleași intervenții retorice, deloc de neglijat, ale unui narator omniscient, de tipul "Dar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Aristotel, trebuie să o respecte arta ca reproducere a unei realități esențiale, cu caracter general valabil, este menținerea în limitele verosimilului sau ale necesarului. Această precizare revine în textul Poeticii, deoarece regula verosimilului nu vizează doar intriga, ci și caracterele: "spusele sau faptele fiecăruia să fie determinate de verosimilitate sau de nevoie, și iarăși o faptă să urmeze după alta după criteriul verosimilului sau al necesarului"49. Prin respectarea acestui principiu, ce presupune reordonare riguroasă, se asigură coerența și unitatea operei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Abakumov, cel atât de temut în scena anterioară, intimidat de personalitatea acestui deținut "dificil". Prin acest lanț de convocări, pe care îl inițiază Stalin, autorul construiește, de fapt, piramida puterii, la baza căreia se află deținuții. Pentru a verifica cele spuse de "cei trei mincinoși", ministrul Abakumov, care a învățat lecția suspiciunii de la Stalin, îl cheamă în biroul său mai întâi pe tânărul inginer Valentin Priantcikov, care se și amuză, cu naturalețe, la ideea că fabricarea vocoderului s-ar putea încheia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
consolideze fundamentele în liniște. Dacă li s-ar fi spus primilor misionari creștini că lumea ar mai fi durat destul de mult și că Isus Cristos nu s-ar fi reîntors, apocaliptic, pentru mai multe veacuri, deși El este prezent, potrivit spuselor sale, alături de Biserica sa, până la sfârșitul veacurilor (Mt 28, 20), atunci poate le-ar fi lipsit acea conștiință profundă și zelul necesar predicării Evangheliei și trăirii acesteia în acele ultime timpuri neliniștite și de încercare, care i-au ajutat în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împăraților romani, sfântul Iustin spunea că: adevărații creștini nu vor fi și nici nu vor putea fi vreodată rebeli; cu acest prilej vorbește cu multă stimă despre serviciul militar, asemenea creștinilor care trăiau în Imperiu. Interesele Imperiului roman corespundeau, potrivit spuselor lui Atenagora, celor creștine; întrucât tăria și trăinicia statului erau o salvgardare și aceștia: Cât despre voi, oameni cu totul deosebiți atât din fire, cât și prin educație, înțelepți, binevoitori și vrednici de domnia ce vi s-a încredințat, vă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgâni chiar în cadrul acestora. Persecuțiile care vizau direct militarii creștini și prescriau îndepărtarea lor din rândurile armatei, urmăreau și eliminarea, sau cel puțin frânarea, răspândirii creștinismului în mijlocul soldaților și civililor. Nu dispunem de alte documente suplimentare pentru a demonstra cele spuse în afară de actele martiriului unora dintre acești soldați, întrucât activitatea lor, fiind interzisă de legile militare, se desfășura în secret sau cel puțin cu multă prudență. Scriitorii creștini nu vorbesc despre aceasta, considerând că nu era nici măcar prudent, după cum afirmă Dionisie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]