5,507 matches
-
este cel mai accentuat și pregnant acolo unde se fac evaluări și aprecieri pozitive. De ce? Evaluarea, ca demers pedagogic, în cazul nostru, ca și componentă a unui act pedagogic, rezolvarea unui conflict, se fundamentează psihologic pe întărire. Întărirea joacă rolul stimulului în procesul S R (răspuns, reacție), în care răspunsul devine o conexiune nervoasă stabilă dacă este întărită de condiții externe și interne, adică stimulul provoacă același răspuns în condiții similare. Iată de ce și în cazul unei rezolvări cu reușită a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
componentă a unui act pedagogic, rezolvarea unui conflict, se fundamentează psihologic pe întărire. Întărirea joacă rolul stimulului în procesul S R (răspuns, reacție), în care răspunsul devine o conexiune nervoasă stabilă dacă este întărită de condiții externe și interne, adică stimulul provoacă același răspuns în condiții similare. Iată de ce și în cazul unei rezolvări cu reușită a unui conflict trebuie neapărat să apreciem pozitiv atitudinea participanților în conflict. Din punct de vedere psihologic, întărirea este o trăire intensă la reacția evaluativă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mediator înseamnă acea bancă de date. Pe baza acesteia poate interveni, în procesul rezolvării conflictului, pentru optimizare, ameliorare, schimbarea demersului sau oprirea lui, schimbarea strategiei sau tacticii, a metodei, a formei, etc. Pentru participanți poate să fie un indiciu, un stimul de reglare a propriei lor atitudini, efort sau de schimbare a poziției, trebuințelor, nevoilor, etc. și, nu în ultimul rând, confruntarea cu cerințele sociale, reprezentate prin mediatori, obiective și politica educațională (a școlii), schimbând atitudinea în conformitate cu asteptările și cerințele sociale
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ca o tulburare în sfera activității caracterizate printr-o rezistență pasivă sau activă la solicitările externe sau interne într-un mod oarecum automatizat., Este posibil să se confunde uneori încăpățânarea temperamentală, ca expresie a modalității de reacție a persoanei la stimuli inadecvați, cu negativismul etico-social care exprimă opoziții pur caracteriale față de normele morale. Evident, această însușire negativă a cara cterului este în cea mai mare parte consecința deficiențelor de ordin educativ. In cadrul unor suprasolicitări se pot întâlni așa-numitele forme
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalitate decât alta. Viziunea socială externă asupra personalității se referă la: suma totală a efectului produs de un individ asupra societății, la deprinderi sau acțiuni care influențează cu succes alți oameni, la răspunsuri date de alții unui individ considerat ca stimul, la ceea ce cred alții despre tine. Un argument favorabil acestei definiții este acela că numai prin judecățile altora despre noi personalitatea noastră este cunoscută ca atare; dacă nu influențăm oamenii, cum putem fi noi cunoscuți? Dar dacă influențăm oameni diferiți
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
intelectuale și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile și tipurile temperamentale sunt cea mai accesibilă și mai ușor constatabilă latură a personalității. G. Allport arăta că temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalității au o bază biologică. Credea că extravertiții moștenesc un sistem nervos ”puternic” <footnote Nicky Hayes,Sue Orrell,Introducere în psihologie,ediția aIII-a, Editura Bic All, 2003, București footnote> , astfel , persoana s-ar plictisi rapid de un set de stimuli și ar căuta variația și noutatea pe care i le oferă compania altor persoane.Pe de altă parte, introvertiții au un sitem nervos “dilicat”, ceea ce înseamnă că scade probabilitatea ca acest ca indivizii cu acest tip de personalitate să se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
angiotensina II, care acționează asupra corticosuprarenalei, cu eliberarea de aldosteron (feedback pozitiv). Secreția de aldosteron este stimulată și de ACTH, care crește în situații post-agresionale. Aldosteronul are ca efect retenția apei și sodiului la nivelul tubului contort distal. Hipovolemia creează stimuli la nivelul preso receptorilor hipotalamici, cu stimularea eliberării de ADH din hipofiza posterioară, rezultând o acțiune vasoconstrictoare splanhnică și o creștere a reabsorbției de apă la nivelul tubilor contorți distali. 11.2.1.1.4. Mobilizarea sângelui din organele de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
prin esență un factor care duce la dezvoltarea îndemânării. Folosirea unui număr mai mare de jocuri duce la formarea și dezvoltarea îndemânării; acestea însă trebuie să fie cât mai variate și captivante. Acestea devin excitanți noi pentru sistemul nervos central, stimuli ce au capacitatea de a mări permanent aria de manifestare motrică. Niciodată nu se va obține rezultate bune fără o bună încălzire. Dacă se introduc jocuri în care se lucrează în perechi sau în grup este necesară o atentă supraveghere
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
șocului"49. Teoretizarea ekphrasis-ului ca formă a descrierii reprezintă însă contribuția esențială a lui Michel Beaujour. Odată cu definiția sa, ekphraza dezvoltă o schemă bipolară cu un descriptor (autor sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând descriptorul dezorientat de dorință: el încearcă să provoace prin cuvinte o emoție asemănătoare în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cât aceea dintre autor și destinatarul textului 51. Realitatea, susține aforistic Buisine, există atâta timp cât este descrisă, iar descrierea constituie cea mai pertinentă formă de reflecție a ei52. Perspectiva pe care o deschide studiul lui Buisine asupra descrierii ekphrastice face din stimulul pictural o problemă centrală a ekphrasis-ului. Miza fragmentului ekphrastic este aceea de a-l face pe cel căruia îi este adresată descrierea să vizualizeze obiectul de artă descris. Studiile lui Jean Michel Adam despre mecanismul descriptiv dețin o poziție privilegiată
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sfârșit Le Trésor este o Nomenclatură [...]. Narațiunea, Tematica și Nomenclatura sunt stadiile descriptivismului odobescian, modurile compoziționale care îi dezvăluie treptat structura artistică 64. Descrierea ekphrastică din Pseudocynegeticos servește astfel drept instrument al prefacerii pretextului în text: obiectele de artă sunt stimul pentru invenția textului literar. Cu Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu ekphrasis-ul trăiește vârsta sa parodică. Publicată prima dată în 1968 într-o primă formă ce conținea indicele imaginar până la litera J și completată apoi în 1977 cu volumul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
paloare, răcirea extremităților, transpirații • puls filiform, TA în scădere rapidă. În vederea unei orientări rapide la caz, recomandăm consultarea Listei de control pentru urgența medicală elaborată de Ahnefeld , listă care cuprinde examenul "țintit" al funcțiilor vitale. Conștientul Dacă pacientul reacționează la stimuli verbali Dacă reacțiile sunt numai la stimuli dureroși Sistemul respirator Mișcările respiratorii Disfuncțiile respiratorii Oprirea respirației Sistemul cardio-circulator Modificările pulsului arterial Modificări ale tensiunii arteriale Colorația periorală, perinazală, a patului ungheal etc. Reacția pupilelor la lumină etc. Succesul terapiei în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în scădere rapidă. În vederea unei orientări rapide la caz, recomandăm consultarea Listei de control pentru urgența medicală elaborată de Ahnefeld , listă care cuprinde examenul "țintit" al funcțiilor vitale. Conștientul Dacă pacientul reacționează la stimuli verbali Dacă reacțiile sunt numai la stimuli dureroși Sistemul respirator Mișcările respiratorii Disfuncțiile respiratorii Oprirea respirației Sistemul cardio-circulator Modificările pulsului arterial Modificări ale tensiunii arteriale Colorația periorală, perinazală, a patului ungheal etc. Reacția pupilelor la lumină etc. Succesul terapiei în cazurile acute depinde de: • Recunoașterea rapidă și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de pacienți cu un risc mai mare, dar cu rezultate controlabile , satisfăcătoare. Prin experiență, capcanele istoricului devin vizibile. Ceea ce relatează pacienții de obicei sunt fenomene subiective, colorate de experiențele trecute. Evident pacienții diferă mult în privința mecanismului de reacție la aceiași stimuli . Atitudinea lor este divers influențată de teama de invaliditate și de moarte. Câteodată acuratețea istoricului este afectată prin bariere de limbaj sau sociologice, prin degradarea funcțiilor intelectuale care interferă cu memoria sau prin alterări ale stării de conștiență care îi
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
5.1. CRIZA DE ASTM BRONSIC Criza de astm bronșic reprezintă cea mai frecventă manifestare clinică a terenului pulmonar în stomatologie. Astmul bronșic este o boală de etiologie plurifactorială care apare la persoane cu hiperreactivitate bronșică la o multitudine de stimuli. Ea se caracterizează prin crize repetitive de dispnee șuierătoare (wheezing), provocată de o obstrucție bronșică generalizată, variabilă ca intensitate și reversibilă în mod spontan sau după aplicarea unui tratament. După criteriul etiologic se deosebesc două tipuri de astm bronșic : alergic
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bronhiilor mai mari. În astmul infecțios, la obstrucția bronșică participă atât reacții iritativ inflamatoare nespecifice cât și uneori o reacție imuno- alergică. Localizarea și extensia obstrucției bronșice în această formă de astm, depinde de topografia inflamației mucoasei. În astmul iritativ, stimulii provoacă reacții bronșice mediate prin nervul vag sau prin descărcare de mediatori bronhoconstrictori. Unii stimuli iritativi- cum sunt gazele toxice, determină aproape la fiecare persoana un acces de sufocare, alți stimuli iritativi (praf, fum, temperaturi scăzute etc.) declanșează un bronhospasm
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cât și uneori o reacție imuno- alergică. Localizarea și extensia obstrucției bronșice în această formă de astm, depinde de topografia inflamației mucoasei. În astmul iritativ, stimulii provoacă reacții bronșice mediate prin nervul vag sau prin descărcare de mediatori bronhoconstrictori. Unii stimuli iritativi- cum sunt gazele toxice, determină aproape la fiecare persoana un acces de sufocare, alți stimuli iritativi (praf, fum, temperaturi scăzute etc.) declanșează un bronhospasm la pacienții cu un sistem bronșic hiperreactiv, precum și la bolnavii bronșitici cronici. În acest tip
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
astm, depinde de topografia inflamației mucoasei. În astmul iritativ, stimulii provoacă reacții bronșice mediate prin nervul vag sau prin descărcare de mediatori bronhoconstrictori. Unii stimuli iritativi- cum sunt gazele toxice, determină aproape la fiecare persoana un acces de sufocare, alți stimuli iritativi (praf, fum, temperaturi scăzute etc.) declanșează un bronhospasm la pacienții cu un sistem bronșic hiperreactiv, precum și la bolnavii bronșitici cronici. În acest tip de astm bronșic , obstrucția predomină la nivelul bronhiilor mari. În astmul bronșic indus prin efort sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a mediatorilor chimici primari (histamina etc.), în plasma bolnavilor cu acest tip de astm, precum și faptul că, cromoglicatul disodic previne accesul de astm indus prin exercițiu, indică participarea mediatorilor chimici, cu atât mai mult, cu cât s-a constatat că stimulii termici pot induce degranularea mastocitelor. Punerea diagnosticului de astm bronșic , nu comportă dificultăți în cazurile tipice sau care evoluează cu crize de dispnee paroxistică. Diagnosticul etiologic este însă dificil, deoarece identificarea cauzelor declanșatoare ale crizelor nu este întotdeauna posibilă. Pentru
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de conștiență au un tablou clinic polimorf, ele fie că preced, fie însoțesc sau urmează dereglărilor funcției respiratorii și/sau a funcției cardio-circulatorii. Modificările conștientului sunt variabile și cu evoluție imprevizibilă după cum urmează: • somnolență (stare de conștientă limitată, reacție la stimuli verbali) • stare soporifică (stare de somnolență, reactivă la stimuli dureroși) • sincopă (stare de inconștiență de scurtă durată, dar reversibilă spontan) • coma (pierderea de lungă durată a cunoștinței și a funcțiilor de relație - motilitate, sensibilitate, reflectivitate, care nu sunt reversibile fără
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
că preced, fie însoțesc sau urmează dereglărilor funcției respiratorii și/sau a funcției cardio-circulatorii. Modificările conștientului sunt variabile și cu evoluție imprevizibilă după cum urmează: • somnolență (stare de conștientă limitată, reacție la stimuli verbali) • stare soporifică (stare de somnolență, reactivă la stimuli dureroși) • sincopă (stare de inconștiență de scurtă durată, dar reversibilă spontan) • coma (pierderea de lungă durată a cunoștinței și a funcțiilor de relație - motilitate, sensibilitate, reflectivitate, care nu sunt reversibile fără tratament). Manifestările clinice ale urgențelor cerebrale sunt atât de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu pumnul precordial ("Precordial Thump") Ca tehnică, lovitura precordială se aplică de la înălțimea de 20- 30 cm față de torace, cu marginea pumnului strâns, lovindu-se pe mijlocul sternului o singură dată, cel mult de două ori Pumnul presternal generează, prin stimul mecanic, un mic stimul electric, într-o inimă încă reactivă, excitabilă, relativ oxigenată, fie modificând aritmia sau înlăturând-o, fie determinând contracții viguroase, eficiente uneori în cordul ineficace. Lovitura cu pumnul precordial se practică cu succes în următoarele situații de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Thump") Ca tehnică, lovitura precordială se aplică de la înălțimea de 20- 30 cm față de torace, cu marginea pumnului strâns, lovindu-se pe mijlocul sternului o singură dată, cel mult de două ori Pumnul presternal generează, prin stimul mecanic, un mic stimul electric, într-o inimă încă reactivă, excitabilă, relativ oxigenată, fie modificând aritmia sau înlăturând-o, fie determinând contracții viguroase, eficiente uneori în cordul ineficace. Lovitura cu pumnul precordial se practică cu succes în următoarele situații de stop cardiac: în cordul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
medicul descoperă nu numai detalii despre boală, ci și detalii despre pacient. Prin experiență, capcanele istoricului devin vizibile. Ceea ce relatează pacienții de obicei sunt fenomene subiective, colorate de experiențele trecute. Evident pacienții diferă mult în privința mecanismului de reacție la aceiași stimuli . Atitudinea lor este divers influențată de teama de invaliditate și de moarte . Câteodată acuratețea istoricului este afectată prin bariere de limbaj sau sociologice, prin alterarea funcțiilor intelectuale care interferă cu memoria sau prin alterări ale stării de conștiență care îi
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]