4,310 matches
-
condițiile care duc la cristalizarea talentelor de orice fel (deci și artistice) pot fi considerate ca având rezultate de excepție în planul creativității. Mulți autori, între care și Stroe Marcus, citat anterior, accentuează criteriul valorizării sociale. Aceeași recunoaștere socială necesară structurării talentului o întâlnim și la Fr. Gagné, care și-a elaborat (în anii '88, '91, '93, '94) modelul teoretic asupra dotării superioare, punând această trăsătură în relație cu talentul. Conform cercetătorului, structura dotării superioare cuprinde patru componente complexe: aptitudini intelectuale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aceste definiții sunt selectate din Ghidul pentru concursuri și examene... al lui Alois Gherguț (passim, 1, pp.353-366), autor la care ne vom mai raporta, chiar substanțial, pe parcursul lucrării noastre, nu numai datorită bogăției conținutului și a modului eficient de structurare a acestuia, dar și datorită faptului că o considerăm, cartea domniei-sale, un studiu de referință în domeniul psihopedagogiei speciale existente în România. Același autor contribuie, am zice exhaustiv, la clasificarea tipurilor de deficiențe, pe care le vom trece și noi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările de limbaj reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale, cu impact extraordinar asupra structurării - desfășurării proceselor cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele mai diverse și cu efecte importante asupra dezvoltării persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente, tulburări de memorare a spațiului și timpului. Instabilitatea psihomotorie are
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială); acces limitat la mediu (necesită structurarea mediului astfel încât să se încurajeze explorarea și întărirea experiențelor); întârzieri în dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate de specificul activităților recuperativ-compensatorii și educative realizate cu copiii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
A: Bună ce faci? B: Ciao! Bine, uite, sunt acasă, m-am mutat în garsonieră, în Brâncoveanu... A: O!: Ți-ai cumpărat? 171) C. (Mult mai puțin decât omologul său cult iată) evidențiază diverse valori argumentative (prezentativ argumentativ), contribuind la structurarea discursului: ( introduce un argument A: Tu ce faci de stai singură la ora asta. Uite, e nouă fără un sfert, stai singură acasă-n pat. De ce ești singură, Sofia? B: Păi sînt singură doar de vreo cinci minute (IVLRA: 240
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
TV, 28.X.2005). B. Hai(de) - marcator discursiv În anumite contexte, hai(de) se alătură elementelor limbii care au rolul de a se referi la componentele actului comunicativ, funcționând ca marcator discursiv. În această calitate, hai(de) contribuie la structurarea interacțiunii, stimulând deschiderea discuției: T: Haideți să vorbim pentru început de ăsta propriu zis... Da vă rog continuați-vă ideea așa cum ați formulat-o pân la urmă (Antena 1, 17.III.2003). − contribuie la stabilirea ordinii la cuvânt T: Da
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază anumite roluri argumentative). Interjecțiile hortative ocupă un loc important între elementele care au funcția de mobilizare și demobilizare verbală: hai(de) este interjecția prototipică a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ideologiei războiului sfânt. Ordinul Templierilor beneficiază de mari privilegii acordate de Papă. XVII.2. Structura socială și stilul de viață specifice Ordinului Templierilor literatura sociologică de specialitate referitoare la societățile secrete și, în mod special, la Ordinul Templierilor prezintă următoarea structurare socială a acestei congregații sacre: a) Marele Maestru (din secolul al XIII-lea), ales pe viață; b) cavalerii. Ei reprezentau cele nouă provincii; c) înalții demnitari (comandori, mari preoți, călugări inspectori); d) sergenții și turcopolii (soldați indigeni aflați în solda
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
durere, și că leziunile acestuia determină o scădere marcată a senzațiilor somatice controlaterale, inclusiv a durerii, se constituie ca argumente care sugerează că excitarea neuronilor din complexul VPL talamic controlateral „este necesară pentru senzația de durere" (Casey, 1994) și pentru structurarea comportamentului de evitare a stimulilor dureroși (tabel nr. III). Este posibil, pe de altă parte, ca activitatea complexului ventro - postero lateral să fie necesară pentru interpretarea durerii, dar nu suficientă În condiții normale (JonesDerbyshire, 1996). Activarea unor structuri precum cortexul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
celor două procese. Integrarea vizează asamblarea senzațiilor nociceptive În cortexul personalității psiho-emoțional somatovegetative ca experiență trăită, Învățată și stocată În memorie având ca rezultat evaluarea senzației și percepției dureroase, urmată de modularea (activarea sau inhibarea) sistemelor de acțiune soldată cu structurarea unui anumit tip de reacție complexă la durere (apărare, fugă, conștientizarea suferinței, manifestări secretorii, etc.). Procesul de integrare nu are loc Într-un așa numit centru al durerii cum s-a crezut multă vreme, Însăși percepția și modularea durerii și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
factorul timp. În concluzie, se poate estima așa numitul cronorisc, definit ca recurența periodică și predictibilă a unor evenimente acute. În cea de a treia etapă se va trece la partea aplicativă a experimentului care va consta În organizarea și structurarea tratamentului kinetoși farmacologic al durerii cronice În contextul explorator de sporită complexitate, acuratețe și eficiență oferit de cronobiologie. Devine posibilă temporalizarea performanțelor fizice, afective, volitive și cognitive care sperăm să contribuie la optimizarea schemelor terapeutice. Subliniem Însă că În această
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
puncte de control, pentru a evita consultarea tabelelor standard, care nu erau adaptate la caracteristicile lotului nostru, procedură de altfel admisă. 6.2.3 Cercetări ale profilului cronobiologic al durerii din fibromialgie Scopul cercetării : demonstrarea ritmicității durerii din fibromialgie și structurarea strategiei farmacologice și non-farmacologice În funcție de aceasta. Baza de date a fost construită pornind de la jurnale de durere ținute de pacienți, În care au notat cu regularitate momentele din zi În care durerea era mai intensă, momentele din an. Pacienții au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
arii prioritare. O arie prioritară se poate reprezenta ca fiind o grupare de orașe, comune sau județe din același spațiu, care se caracterizează prin profiluri asemănătoare de probleme, ce urmează să fie rezolvate prin politici de dezvoltare. Ariile prioritare permit structurarea unor programe specifice de dezvoltare în diferite domenii (industrie, agricultură, servicii, calitatea medilui înconjurător) și servesc la reducerea discrepanțelor dintre nivelurile de dezvoltare ce caracterizeată entitățile din interiorul regiunilor. Zonarea se sprijină pe observarea fenomenelor socio-economice pentru a stabili reguli
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un concept nou care ,,urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai.” Dezvoltarea regională are drept scop o structurare echilibrată a teritoriului din perspectiva potențialului economic și social, prin: distribuirea echilibrată a activităților economice în plan regional, astfel încât să se asigure șanse egale de dezvoltare a regiunilor; utilizarea resurselor (locale sau atrase din mediul național sau internațional) pentru satisfacerea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
educația, sănătatea, condițiile de locuit, standardul vieții de familie, etc.. La nivelul unei unitați administrativ - teritoriale se pot determina ierarhii specific, ce permit analiza diferențelor în dezvoltarea sectorială și de ansamblu. În determinarea IGD se pornește de la identificarea indicatorilor și structurarea lor pe grupe de indicatori într-un sistem care să reflecte cât mai bine realitatea și să surprindă cele mai semnificative laturi ale procesului de dezvoltare. Sistemul de indicatori utilizați în calcularea Indicelui Global al Dezvoltării se prezintă în Global
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
medie a acestora; - Orientarea sistemului către domeniile și temele de interes care caracterizează dezvoltarea și fundamentează politica de dezvoltare regională (prioritizare); - Identificarea grupurilor țintă și adaptarea la nevoile acestora, într-un permanent consens asupra problemei analizate sau a aspectelor monitorizate; Structurarea sistemului și indicatorilor, astfel încât să permită o viziune de ansamblu asupra complexității dezvoltării și să evidențieze legăturile cauzale dintre aspectele acestui proces: - Construirea unor cadre de indicatori care să exprime diverse laturi ale dezvoltării regionale durabile, în funcție de situația analizată și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
abordări diverse, atât din perspectiva locală cât și din cea globală, problema disparităților regionale rămânând și astăzi în discuție în speranța descoperirii unor soluții adecvate. Dezvoltarea economică la scară regională a generat apariția conceptului ,,dezvoltare regional”, concept care explică o structurare echilibrată a teritoriului din perspectiva potențialului economic și social. În România, conceptul de dezvoltare regională a atras atenția pe fondul însușirii și aplicării teoriei integrării, materializată într- un lung proces de integrare și de la 01 ianuarie 2007, în aderarea României
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
conținutul, forma de prezentare și utilitatea indicatorilor care caracterizează dezvoltarea regională durabilă. Dezvoltarea unui sistem de indicatori ai dezvoltării complet și eficient trebuie să urmărească: Acordarea atenției cuvenite problemelor reale majore ale globalizării și respectarea angajamentelor internaționale și comunitare europene; Structurarea sistemului și indicatorilor, astfel încât să permită o viziune de ansamblu asupra complexității dezvoltării și să evidențieze legăturile cauzale dintre aspectele acestui proces; Asigurarea disponibilității informațiilor de calitate printr-un sistem de indicatori complet. Deși lipsa datelor este o problemă globală
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în toate sistemele educative, indiferent de nivelul lor de structurare, în funcție de valorile centrale ale culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și adâncește concluziile din teza de doctorat și constituie o documentată și convingător argumentată incursiune în analiza operei scriitorului, dintr-o perspectivă etnologică, având în vedere rolul creației folclorice, socotită unul din factorii principali în formarea concepției filosofice și în structurarea poeziei și a dramaturgiei lui Blaga. Se refac, pornind de la o informație variată și adecvată, împrejurările sociale, datele culturale și premisele literare care au concurat la conturarea personalității lui Blaga; în primul rând, se configurează „atmosfera transilvană” și mediul universitar
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea proscrișilor sunt înfățișate, din aceste perspective convergente, scrierile și personalitatea lui Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul Costin Deleanu și se face analiza unor confesiuni cu valoare de document istoric
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
două numere, din 1952, nu indică nici o dată de apariție. Pe de altă parte, ținând seama de cercul restrâns al colaboratorilor, care semnează cu numele lor sau cu pseudonim, se poate bănui rolul important pe care l-au avut în structurarea G.l. Constantin Amăriuței, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (semnează și Ina Cristu), redactori ai revistei „Caete de dor”, editată concomitent la Paris. De altfel, unele materiale continuă dintr-un spațiu publicistic în celălalt, precum studiul Păcală sau Absurdul românesc de
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
dar nici rigoarea versificației și nici perfecțiunea aparent înghețată a imaginilor nu plasează versul în sfera construcțiilor artificiale. Asimilările culturale reprezintă particularitatea definitorie a acestei poezii, și ele transpar fie la nivelul imaginii (de factură avangardistă), fie la acela al structurării exterioare a textului poetic. Concepând limbajul poeziei drept „limbă pe cale de a deveni operă”, poetul se autodefinește în raport cu această realitate, ca „un monstru [...] lexicofag”, ca „fiul unui verb ursuz”. Ermetismul este o modalitate de apreciere discretă, neexplozivă a lumii. Poetul
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
În administrație. Fără o astfel de asumare, a pune problema alegerii la nivelul administrației românești a unui set de măsuri de reformă a formulării politicilor publice este la fel cu a pune, de pildă, problema alegerii Între diferite modele de structurare pe bază de caste a societății britanice. O astfel de alegere răspunde unei perspective reformatoare atunci când implementarea anumitor măsuri necesare adoptării unui anumit model este Însoțită de asumarea presupozițiilor conținute Într-o filosofie referitoare la rolul jucat de administrație În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]