11,661 matches
-
este posibilă și necesară distincția dintre fapta ilicită și atitudinea psihică a autorului faptei. Fapta ilicită este definită ca fiind acțiunea sau omisiunea prin care se aduce atingere unor drepturi subiective ocrotite de normele dreptului obiectiv 49. Nu orice atitudine subiectivă a autorului față de o faptă ilicită constituie vinovăție, ci doar o atitudine imputabilă acestuia. Atunci când factorii naturali, procesele și mecanismele biologice și fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ordinea juridică, ce a fost negată prin "voința specială" a delincventului. "Abolirea crimei este mai întâi, în această sferă a dreptului nemijlocit, răzbunare, care este justă potrivit conținutului, întrucât ea este răsplată. Dar potrivit formei, ea este acțiunea unei voințe subiective care în orice lezare întâmplată poate să-și pună infinitatea ei și a cărei dreptate este deci întâmplătoare, așa cum și pentru celălalt nu este decât ca particulară"103. În metoda dialectică hegeliană, voința generală sau ordinea juridică este "teza", negația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care a suferit vătămarea și se transmite din generație în generație fără limită, pe când pedeapsa nu poate fi aplicată de cineva implicat. În al doilea rând, pedeapsa este aplicată de autorități în conformitate cu niște legi, iar răzbunarea este acțiunea unei voințe subiective. În plus, în cazul celui ce se răzbună "nedreptatea nu îi apare în limitarea ei calitativă și cantitativă, ci numai ca o nedreptate în general și, în răsplătire, el poate să facă exces, ceea ce ar duce iarăși la o nouă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
special. Subiectivitatea interlocutorului este reperabilă, așadar, cu precădere în etapa de receptare, respectiv de decodare a mesajului (în etapa de construcție a acestuia fiind reprezentată numai în măsura în care locutorul o are în vedere, prin tendința de adaptare a mesajului la coordonatele subiective ale interlocutorilor). Astfel, interlocutorul receptează mesajul în manieră individualizantă, în funcție de particularitățile de ordin fizic (vizuale, auditive etc.), precum și de capacitatea de a ignora, în anumite contexte, factorii perturbatori care pot apărea în anumite situații de comunicare (de exemplu, în actul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumite situații de comunicare (de exemplu, în actul didactic, zgomotele care se aud din afara sălii, anumite disfuncții ale materialelor didactice valorificate, disfuncții care nu au fost anticipate de cadrul didactic etc.). De asemenea, interlocutorul alege (și este, de cele mai multe ori, subiectiv în această alegere, preponderent prin prisma orizontului de așteptare care-l caracterizează, dar și din considerente de tip contextual, gen stare de spirit, disponibilitate la nivel temporal, relațional etc.) să decodeze sau nu un mesaj receptat, respectiv să dea un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la nivel temporal, relațional etc.) să decodeze sau nu un mesaj receptat, respectiv să dea un feed-back (pozitiv sau negativ) locutorului; un copil poate, de exemplu, să nu se raporteze la mesajul transmis de către educator, fie din rațiuni de ordin subiectiv care trimit către sfera interlocuto-rului-copil, fie ca urmare a subiectivității locutorului-educator, care nu a adaptat corespunzător mesajul contextului personal, relațional, circumstanțial etc. Rezultat al coroborării subiectivității locutorului și a subiectivității interlocutorului, intersubiectivitatea este corelată în primul rând contextului personal, respectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite între persoanele implicate în constituirea/derularea unui act comunicativ 13; * contextul lingvistic cotextul: elementele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite între persoanele implicate în constituirea/derularea unui act comunicativ 13; * contextul lingvistic cotextul: elementele anterioare, respectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
altfel, în capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al educatorului capabil să pună în valoare aceste particularități, să faciliteze dezvoltarea (pe multiple planuri) a subiecților, cu precizarea că reala optimizare a procesului se constituie ca reflectare a intersubiectivității, a compatibilizării, a adaptării permanente 26 a celor două coordonate subiective/personale implicate în actul comunicării. (c) Contextualizarea, ale cărei valențe aplicative au fost deja anticipate prin unele dintre exemplificările de la 1.1., presupune raportarea la multiplele coordonate ale tipurilor de context prezentate supra, în care se ancorează, de altfel, procesul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale contextualizării de diferite tipuri: contextualizare a conținuturilor, a strategiilor didactice prin raportare la finalitățile avute în vedere pentru fiecare nivel de școlaritate, pentru fiecare subdiviziune a acestora; contextualizare a modalității de relaționare, a formei de comunicare alese în funcție de coordonatele subiective ale situației de comunicare (context afectiv, motivațional etc.); contextualizare realizată prin prisma politicii/politicilor educaționale promovate la un moment dat, într-un anumit spațiu, într-un anumit context intercultural, internațional etc.; contextualizare de ordin circumstanțial, respectiv relațional anumite activități desfășurate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activității, copiii (de exemplu, conversația frontal) și invers, al organizării colectivului de copii prin prisma regulilor pe care valorificarea unei anumite metode le implică (de exemplu, procesul literar pe grupe: a acuzatorilor, a apărătorilor, a juraților etc.); caracteristicile de ordin subiectiv ale copiilor, ale cadrului didactic, ale relației dintre aceștia (intersubiectivitatea) condiționează alegerea unei metode/a unui anumit procedeu în cadrul acesteia în măsura în care se are în vedere optimizarea procesului și tratarea diferențiată a aspectelor care-l individualizează (vezi, de exemplu, utilizarea brainstorming
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al naturii, acțiune etc.), ca repere în încadrarea acestuia într-o anumită categorie. Caracteristici și repere aplicative ( Descrierea 178 implică asocierea generalului cu particularul, precum și conștientizarea de către copii a importanței detaliului semnificativ, în condițiile în care la preșcolari predomină modalitatea subiectivă de realizare a acestei activități. ( Elementele supuse descrierii trebuie să corespundă ca apartenență la o anumită clasă și din punctul de vedere al complexității componentelor sale, al nuanțelor acestora etc. particularităților de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari. ( Descrierea implică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de circulație, al semnelor de punctuație corelate, eventual, cu imagini sugestive semnul întrebării + o față de copil cu mimică întrebătoare, semnul exclamării + mimică reflectând mirarea, bucuria, teama, punctul + o mimică de tip constatativ :), :|, :( etc.). ( În cazul preșcolarilor, se pleacă dinspre identificarea subiectivă a anumitor trăsături ale elementelor pe care le descriu, către precizarea particularităților mai importante 179 (la grupele mai mari), de aici și importanța acțiunii de îndrumare, dirijare realizată de către educator/educatoare. 6.3.8. Desenul 180 Desenul este metoda didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Jocul semnelor de circulație/Micii polițiști în acțiune etc. ( În funcție de gradul de complexitate mentală/acțională (structurile, operațiile, acțiunile antrenate) se realizează o distincție importantă la nivel preșcolar între: * jocuri simbolice (după 2 ani) caracterizate, la această vârstă, printr-o relație subiectivă semnificant semnificat (un copil ia o cutie drept telefon, altul o piesă de lego etc. sau unul și același copil ,,simbolizează" diferit anumite elemente în contexte diferite); * jocuri cu reguli implicând relații sociale/interindividuale regula presupune acceptare, generalizare, constanță/stabilitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fi dificil de decodat de către copii), cât și din cel al formei (ca lexic valorificat, din limba română literară și conform capacității de înțelegere a copiilor, precum și ca îmbinare a valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării); principiul implicării active, subiective (ca trăire redată/transmisă, ca stare de spirit generată/creată) a povestitorului și a ascultătorilor în derularea ,,povestirii"; principiul deschiderii prin povestire a unor direcții de analiză, interpretare, comparare a episoadelor, personajelor etc. (eventual, cu anumite contexte având corespondență în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2. Forme de organizare a activității în grădiniță În fiecare etapă a școlarității, sunt valorificate diferite forme de organizare a activității, adaptate, pe de o parte, particularităților subiecților implicați în demersul respectiv și, pe de altă parte, coordonatelor obiective și subiective ale procesului instructiv-educativ și ale situației de comunicare didactică. Perspectiva ,,clasică" asupra acestei problematici reflectă distincția între: (a) activitatea frontală demersul instructiv-educativ este realizat cu întreaga grupă: de exemplu, secvența de familiarizare prin valorificarea unor planșe cu imagini a copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la caz la caz, între subiectiv și obiectiv de a valorifica atât codul, cât și canalul (vezi, de exemplu, situația în care o persoană transmite un mesaj astfel încât doar un interlocutor dintre cei prezenți în situația de comu-nicare respectivă să-l recepteze și decodeze în conformitate cu intenția
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reprezentat cu precădere prin obiectivul cadru vizând expresivitatea limbajului, unitățile de conținut abordabile în această perioadă reflectând, pe de o parte, ancorarea mesajului într-un ,,stil" (funcțional) al comunicării și, pe de altă parte, construirea mesajului prin prisma valorizării nivelului subiectiv, expresiv al contextualizării. Prima coordonată, cea a ,,stilurilor", implică diferențierea de către copiii preșcolari a manierei în care comunică între ei la grădiniță, când se joacă sau în cadrul activităților (vezi raportarea la cadrul didactic), respectiv în familie, pe stradă, într-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o arăta colegilor), în realizarea de desene, în adunarea de fotografii/vederi corespunzătoare unei anumite teme etc. Autoevaluarea implică raportarea la criterii stabilite/discutate în prealabil cu preșcolarii, cu sublinierea necesității și îndrumarea copiilor în vederea eliminării, pe cât posibil, a elementelor subiective în evaluare (de la ,,desenul meu este cel mai frumos" către ,,în desenul acesta îmi place.../ în desenul lui... e frumos...") 12.3.2. ,,Modern"/alternativ în evaluare în ciclul preșcolar Portofoliul individual/de grup este realizat având ca premisă o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]