13,255 matches
-
răsfrâng umbrele vieții și ale neantului, precum și umbra lui Hristos. În Somn de lup (1990) predominant este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic emoțiile, le radicalizează expresiv și îmbină două registre, tradițional și modern, fiind cuprins de „febra unui gând împietrit”, de angoasa vidului sau de
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
din celelalte provincii locuite de români, a inițiat și întreținut o intensă corespondență cu un mare număr de învățători, preoți, precum și cu V. Alecsandri, Petre Ispirescu, I. Pop-Reteganul, At. M. Marienescu, T. Bălășel ș.a., de la care a primit un sprijin substanțial. De asemenea, folosind metoda indirectă de cercetare, a difuzat și două chestionare (apeluri) prin revistele ardelene „Familia”, „Amicul familiei”, „Șezătoarea”, „Tribuna”, „Luminătoriul” ș.a. În această ultimă etapă a activității sale tinde - în bună parte reușește - să întocmească lucrări care să
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
de circumstanțe istorice par să fi fost deosebit de favorabile ideologiei modernismului extrem. Printre acestea, s-au numărat crizele puterii statale (de pildă, războaiele și perioadele de depresie economică) și situațiile În care capacitatea statului de a planifica nestingherit a sporit substanțial (exemple În acest sens sunt preluarea puterii printr-un proces revoluționar și colonialismul). Războiul industrial din secolul al XX-lea a necesitat eforturi fără precedent de mobilizare totală a societății și economiei. În contextul acesta, chiar și societăți relativ liberale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ambele tradiții descrise este, din nou, faptul că erau credințe larg Împărtășite de elite, educate care, altminteri, se situau la poli opuși ai spectrului politic. „Taylorismul și tehnocrația erau cuvintele-cheie ale unui triplu idealism: eliminarea crizelor economice și sociale, creșterea substanțială a productivității datorită științei și reînvestirea tehnologiei cu valențe extraordinare. Ideea unei societăți În care conflictul social era eliminat În favoarea imperativelor de ordin tehnologic și științific putea fi transpusă În soluții liberale, socialiste, autoritare sau chiar comuniste și fasciste. Pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
intensificarea traficului pietonal, făcând străzile să fie relativ sigure. Întreaga logică a raționamentului autoarei se Învârte În jurul creării mulțimilor, a diversității și a avantajelor ce definesc un loc În care oamenii Își doresc să trăiască. În plus, un trafic pietonal substanțial, stimulat de aspectul animat și colorat al străzii, are efecte economice asupra comerțului și valorii proprietăților imobiliare, lucru deloc de neglijat. Popularitatea unui cartier și succesul său economic merg mână În mână. O dată create, aceste locuri atrag activități cărora majoritatea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era mult prea realist pentru a-și imagina că social-democrații vor fi vreodată la fel de coerenți și disciplinați, Însă e limpede că acesta era modelul de coordonare centralizată la care aspira, și deci etalonul la care Își raporta realizările. În ciuda diferenței substanțiale de pregătire și de obiective, Lenin și Le Corbusier aveau În comun câteva caracteristici de bază, specifice modernismului extrem. Chiar dacă pretențiile lor științifice nouă ni se pare neverosimile, ei credeau amândoi În existența unei științe supreme care ar fi justificat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de posibilitatea de a Înlocui unitățile Între ele, precum și amploarea procesului de mecanizare erau, toate, indicii ale unei eficiențe și raționalități deosebite. În cazul fermelor și al fabricilor, cu cât erau mai mari și cu cât aveau capitaluri fixe mai substanțiale, cu atât era mai bine. În concepția lui Lenin cu privire la agricultură se poate ghici deja mania pentru cooperativele agricole de producție, pentru Înființarea de mari ferme de stat și, În cele din urmă, pentru colectivizare (după moartea lui Lenin) și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cereale. Instinctele profesionale i-au determinat să Încerce să copieze În cât mai mare măsură caracteristicile fabricii moderne. Astfel, au Început să insiste asupra extinderii micilor exploatări de până atunci, astfel Încât ele să poată produce bunuri agricole standard În cantități substanțiale, să Își poată mecaniza activitatea și, prin urmare, credeau ei, să Își reducă simțitor costul de producție per unitate de produs. După cum vom vedea mai târziu, modelul industrial se potrivea doar În unele domenii ale agriculturii. Cu toate acestea, el
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a analiza solul unui singur teren, În practică, se adună probe din diverse porțiuni, care sunt apoi amestecate pentru a se obține mostra ce va fi supusă analizei și care va reprezenta o medie. Această procedură Înseamnă, implicit, recunoașterea variației substanțiale s proprietăților solului de-a lungul unui același teren. Așadar, Îngrășământul recomandat poate să nu fie potrivit pentru orice porțiune, ci, În comparație cu cele recomandate pe baza altor metode, va fi „mai puțin nepotrivit”, În medie, pentru ferme În ansamblu. Încă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
analogie pentru rezerva de mētis a unei societăți este limba sa. Da, există câteva reguli empirice În ceea ce privește exprimarea: clișee, formule de politețe, obiceiuri privind Înjuratul și conversații uzuale. Însă, dacă nu există o comisie centrală de gramaticieni cu puteri „polițienești” substanțiale, limba se schimbă mereu, pe măsură ce se inventează noi expresii și combinații, iar jocurile de cuvinte și ironia deteriorează formulele vechi. În condiții de mari presiuni și schimbări rapide, limba se poate modifica destul de pronunțat și atunci apar hibrizi; Însă, pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
râurilor (distincția hulu-hilir din Malaezia colonială), strâmtorilor, trecătorilor montane sau depozitelor de resurse vitale. Făcând abstracție de cazul Asiei de Sud-Est, s-ar putea spune că formarea statului este favorizată de culturile intensive concentrate, de populațiile care produc un surplus substanțial și pentru care este costisitor să-și părăsească pământurile (de exemplu, fiindcă au investit mult În crearea terenurilor agricole și controlul apei), care produc bunuri ce (dacă sunt voluminoase) pot fi ușor stocate și transportate (de pildă, cerealele) și ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o tulburătoare fascinație pentru o întreagă generație de intelectuali europeni. H. a publicat traduceri în spaniolă din poezia italiană modernă, apărute în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
difuzat. În același stil îngrijit, poate cam încărcat de metafore, de exprimări prețioase, sunt scrise și cronicile literare, uneori luări de poziție cu ecou în epocă, începând cu acelea din „Datina” și continuând cu cele din „Ramuri” și din „Gândirea”. Substanțială este contribuția lui I. privind raporturile dintre tradiționalismul autohton și ortodoxism. El își bazează concluziile, ponderate, izvorând din cunoașterea în profunzime a stării de lucruri și, în consecință, defavorabile orientării gândiriste, pe o analiză laborioasă, argumentată, care pornește de la fapte
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri și imagini care, în condițiile istorice date, aveau darul de a emoționa. Mai substanțială este proza lui I., în special cea din primele volume - În lunca Trotușului (1923), Amintiri și lacrimi (1932), Duduia Adela (1932). Acestea conțin povestiri al căror nucleu erotic, convențional, sentimental, este învăluit într-o țesătură de descrieri și notații menite
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
fac parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor este însă diferită, ele nu afectează indiferența față de regulă, nu sunt lungi, dezordonate, ci atent construite. Mai „sentimental” decât congenerii săi, I. înregistrează realul printr-o lentilă colosală. Melodrama realului (2003), o substanțială antologie de autor, este organizată în ordinea logică (și cronologică) a creației: Viața în tablouri, Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ansamblul de manevre, Melodrama realului, Gura mea e un oraș viitor. Noutatea acestei retrospective constă în construcția volumului, rolul de
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
Armamentului și Dezarmare: ,,Atunci când lu)m în calcul costul care ne revine, în încercarea stop)rii r)spândirii armelor nucleare, nu ar trebui s) pierdem din vedere faptul c) larg r)spândita proliferare nuclear) ar putea s) însemne o erodare substanțial) a diferenței de putere, pe care imensă noastr) bog)ție și infrastructur) industrial) de mult ne-au oferit-o, în comparație cu o bun) parte din restul lumii” (iulie 1965, p. 591). Statelor Unite le-ar pl)cea s)-si mențin) poziția favorizat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
împrumuturi suveranilor, castelanilor, nobilimii, consiliilor municipale, orășenilor. Autoritățile publice au adoptat față de evrei o atitudine bivalentă, pe de o parte, îi culpabilizau pentru Răstignirea lui Iisus Christos, pe de altă parte, fiindcă recurgeau deseori la serviciile lor și beneficiau de substanțiale încasări fiscale, nu se grăbeau să satisfacă cerința instanțelor ecleziastice de a-i marginaliza, mai ales că Biserica însăși în această vreme a fost fidelă unui spirit de toleranță, dictat de versetul din Sfânta Scriptură: „Nu-i ucide, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceleași condiții ca și creștinii, de a cumpăra pământ și de a se stabili cu traiul în mediul rural, cu condiția să plătească zecimea Bisericii catolice. Puterea centrală a solicitat acestui grup social, în schimbul condiției juridice de care beneficia, taxe substanțiale și servicii - construirea, pe socoteala comunității evreiești, de fortificații urbane etc. Ca să dea satisfacție forțelor sociale recalcitrante sau animată de propriile ambiții, regalitatea a întreprins uneori acțiuni în defavoarea respectivei categorii de supuși - a dispus să fie anulate dobânzile, nu însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în Moldova după ce, de la sfârșitul veacului XVI și mai ales în veacul XVII, grecii încep să pătrundă masiv în spațiul românesc. Schimbările din zona de dominație a Porții, ca urmare a expansiunii otomane în Europa, nu au presupus transformări substanțiale în privința traseelor comerciale din acest spațiu, ci au determinat, mai curând, diminuarea volumului mărfurilor tranzitate și modificarea componenței etnice a celor care practicau negoțul în bazinul pontic și la gurile Dunării. Armenii, recunoscuți până în • Grigore M. Buicliu, Cânt de jălire
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politic instaurat de otomani în nordul Dunării. Or, era de așteptat ca finalitatea lui să fie, dacă nu redobândirea deplinei lor independențe politice, cel puțin dobândirea unui statut de autonomie ale cărui coordonate să fie mult lărgite, iar conținutul juridic substanțial modificat în bine, în comparație cu cel existent la începutul secolului al XVIII-lea. Un statut care se spera să fie garantat de Rusia, marea putere ortodoxă ce lăsa să se întrevadă rolul deosebit de important pe care dorea să-l joace pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
PLANURI“ DE UNIUNE ROMÂNO-MAGHIARĂ (1919-1942)* Lucian Leuștean Mulți dintre istoricii care au scris despre România și Ungaria din perspectiva relațiilor internaționale în perioada dintre cele două războaie mondiale au făcut referiri, mai scurte sau mai lungi, mai vagi sau mai substanțiale, cu privire la anumite idei ce au circulat în epocă cu privire la o uniune între România și Ungaria 1. În mai multe rânduri, în special în 1919, dar și la sfârșitul lui 1920, la finele lui 1921, apoi la mijlocul anilor ’20, la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
viața politică maghiară, pentru a le afla opiniile despre situația existentă și despre viitorul Ungariei. În consecință, s-a întâlnit, în perioada 5-10 octombrie 1919, cu diverse personalități maghiare, ilustrând un spectru destul de larg de opțiuni politice. A purtat discuții substanțiale cu Miklós Bánffy, Gyula Andrássy, Pál Teleki, Vilmos Vázsonyi și Imre Csáky. Acești oameni vorbeau și în numele altor politicieni maghiari, precum István Bethlen, Lajos Varjassy, Márton Lovászy, István Nagyatádi Szabó, Albert Apponyi, Lóránt Hegedüs și alții. Nicolae Petrescu Comnen și-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cunoaștem mai bine pe unguri decât dumneavoastră și știm să ne ferim de ei“. Mai mult decât atât, Maniu remarca cu justețe faptul că propunerile maghiare erau oarecum tardive: „Domnii unguri însă nu s-au gândit să ne facă propuneri substanțiale decât când rămânerea noastră în Ungaria nu mai era decât o chestiune de zile. [...] Ungurii, dacă erau sinceri - ceea ce eu mă îndoiesc - se puteau deștepta mai devreme. Și apoi orice înțelegere semnată cu ungurii ne-ar fi aprins paie în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ai secolului trecut, sunt promovate „noile energii valahe” în gândirea teologică și creștin-democrația anilor 2000 - Teodor Baconsky, Cristian Bădiliță, Mihail Neamțu, Mircea Platon, Toader Paleologu, Adrian Papahagi ș.a. Aici au apărut primul interviu cu Horia Roman Patapievici, precum și primele texte substanțiale ale acestuia, au fost susținuți la debut Adrian Cioroianu și Aurelian Crăiuțu, Cristian Preda și Vlad Zografi, Răzvan Popescu, Radu Aldulescu, Dan Stanca, Petre Barbu, Caius Dobrescu, Adrian Oțoiu ș.a., și-au tipărit Adrian Marino pledoaria Pentru Europa, dar și
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]