27,141 matches
-
linia Marunouchi, care merge spre Ogikubo (capăt de linie), după ce a trecut de stația Kasumigaseki se golise aproape de tot. De la Ikebukuro la Kasumigaseki în metrou era înghesuială, apoi oamenii doar coborau, foarte puțini urcau. În orele de vârf trebuie să supraveghez și să verific dacă sunt nereguli, dacă schimburile de tură ale conductorilor se desfășoară cum trebuie, dacă metroul are întârzieri. Nu mă ocup de îndrumarea călătorilor. Metroul cu probleme avea numărul A777 și se îndrepta spre Ogikubo. A plecat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
partea opusă este metroul care merge spre Ikebukuro. La orele de vârf ale dimineții e foarte aglomerat și în dreptul fiecărui vagon stă câte un observator. Atunci eram observator la linia Bunki. Pentru că metroul are trei vagoane, stau mereu aici și supraveghez. Când trenul A777 a ajuns la Nakano-sakaue, un bărbat a ieșit din al doilea vagon și a chemat un observator, pesemne că se întâmplase ceva. S-a dus la un angajat de la peronul de pe linia opusă și a strigat: „Veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
veterani, din cadrul mai multor spitale, având variate specializări: medici interniști, chirurgi, cardiologi, neurologi, anesteziști. Toți au între cinci și cinsprezece ani experiență. În total sunt douăzeci de medici care fac gărzi de câte douăzeci și patru de ore. În ziua de dinaintea atacului supravegheam activitățile spitalului. Duminică, programul de supraveghere începe la ora 9:00 și se termină luni dimineața la 9:00. În timpul zilei eu sunt în general, în secție, la consultații. În dimineața aceea mă aflam în camera de relaxare a medicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mi-a rămas decât să-mi fac o carieră la sol, deși nu prea mă trăgea inima la asta. De atunci lucrez la Comandamentul de Intercepție a Atacurilor. În țară sunt amplasate radare în douăzeci și opt de locații pentru a putea supraveghea spațiul aerian japonez. Dacă o aeronavă străină neidentificată se apropie de spațiul nostru, strângem avioanele de vânătoare și le ghidăm spre țintă. Uitându-ne pe radar, comunicăm cu piloții și le dăm indicații. Asta este slujba noastră. Vestea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
omologul unui șef de departament. Nu e mare chestie. Nu aveam pe nimeni în subordine. Era ca și cum lucram de unul singur, fără nici o restricție. Mulți se aflau în aceeași poziție ca și mine. După cele spuse în media, toți erau supravegheați îndeapropape, așa cum se întâmpla în Coreea de Nord, dar, în realitate, mulți puteau să se miște în libertate. Erai liber să pleci și să vii. Nu aveam mașini personale, dar puteam să închiriem mașini oricând pofteam. - După aceea au apărut tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Tocmai când să ies din satyam doi polițiști m-au oprit și m-au întrebat ce am căutat înăuntru. M-am speriat și m-am enervat, de aceea i-am repezit și am fugit acasă. Din cauza acestui lucru poliția mă supraveghea și mai strict. - Atunci credeați că cei de la Aum fuseseră atacatorii cu sarin de la metrou? M-am gândit. Eram sigur că ei au făcut-o. Cu toate astea, nu-mi puteam stăpâni sentimentul de curiozitate. Oare de ce acest interes? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ministru. Nu consideram că ne construim propriul stat. Eu aveam grijă de aparatele Cosmo. Aveam cam șaizeci de mașinării gigant pe care le pusesem afară. Erau legate cu aparatele Cosmo din clădire și le activau pe acestea. Trebuia să le supraveghem pe toate. Era mai greu să ai grijă de ele decât să le produci. Au fost și multe probleme. Se scurgea lichid sau motorul nu mai mergea. - Aparatele de curățat Cosmo erau folosite în Saytam nr. 7, unde erau echipamntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
care, să spunem că, învățămintele minunate pe care le primești la început devin pe parcurs dubioase (în terminologia computerului am spune că s-a virusat și că nu mai funcționază cum trebuie). Nu există un al treilea sistem care să supravegheze asta? Nu am cunoștință despre așa ceva. - În felul acesta, acolo există un pericol viitor iminent. Acolo e devotament deplin. De data aceasta s-a întâmplat să nu fiți implicat în atac, dar, dacă urmărim logica de aici, dacă guru-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
De aceea se întâmplă tot felul de norociri, pentru că îi văd pe adulți. Chiar m-a iritat. Mie îmi plac pomii și asta m-a scos din sărite (râde). Cum pot crede oamenii aceștia înguști la minte că dacă îi supraveghează îndeaproape vor crește niște copii fără cusur. Vă închipuiți cât de greu este să fie mereu cineva cu ochii pe tine. Murakami: Unii dintre intervievații sectei Aum au fost sinceri și mi-au mărturisit asta, alții nu, dar se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a irosit și că nu mai merită să fie trăită. A jurat că-și pune capăt zilelor și, îndărătnic cum îl știu, sunt sigură că o va face. Nu pot să l las în plata Domnului, dar nici să-l supraveghez zi și noapte, minut cu minut... Acum am un copil de crescut. Și apoi sunt tânără încă, am toată viața înainte. Nu pot să mă înham la jugul ăsta, pentru ca apoi să-mi reproșez toată viața o clipă de neatenție
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu toanele lui sumbre îmi păsa. Un nefericit mai puțin pe lume. Nici de condițiile avantajoase care îmi fuseseră oferite. Oricum nu prea aveam ce să fac cu banii, mai ales în situația în care ar fi trebuit să-l supraveghez zi și noapte pe Carol. Nu, nimic din toate astea nu mă convinseseră. Dar atunci ce? Poate felul direct și simplu în care mi se făcuse propunerea, la fel de direct și de simplu cum mi se mulțumise pentru acceptarea ei. Poate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
citească, să vorbească frumos și respectuos, știe o mulțime de proverbe, sentențe înțelepte și citate din marii filozofi în original. Nu știe să judece; ăsta e singurul lucru care ne deosebește, dar e foarte nostim. îmi ține companie și mă supraveghează când mă joc pe chei să nu cad în apă și să mă înec... Trecătorul, după ce făcea temător câțiva pași cu spatele, se întorcea brusc și o lua la sănătoasa în hohotele de râs ale lui Filip. Și tu crezi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mari și solemne, înălțându-și privirea spre tavanul înnegrit și pătat de muște al cârciumii. Sau crezi că funcția ta de gardian îți permite să intri, cu bocancii tăi plini de noroi, până și în visele celui pe care îl supraveghezi?... Acum îmi aduc aminte! Erai și tu acolo. Duceai florile Feliciei și le înmânai pajilor. Și parcă și Nikolai era. Ce căutai în visul meu? Mă spionezi? Inchizitorule! Liniștește-te odată, omule! exclamă Filip zâmbind. ți-a luat romul mințile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ascunse sub saltea și pe care le luase pe neobservate între două sclipiri ale farului. A ajuns ca libertatea să fie condiționată de singurătate. Abia acum, fiind singur, mă simt liber. După atâta amar de vreme... Ce coșmar!... Urmărit... Păzit... Supravegheat... Spionat... Vânat. Nu ni s a dat șansa de a decide asupra nașterii noastre. Nimeni nu ne întreabă dacă vrem sau nu să ne naștem... Și dacă da, când și unde anume. Nici asupra morții nu putem decide. Nu noi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
într-o celulă cu geamlâc, pe unde e privit și păzit de un alt supraveghetor... și tot așa mai departe, până când ultimul supraveghetor e privit și păzit printr-un geamlâc de primul supravegheat. în felul acesta, fiecare om este concomitent supravegheat și supraveghetor. Toate astea fără să știi nici pe cine supraveghezi, nici de cine ești supravegheat. S-ar crea astfel un sistem dezgustător, dar sigur și perfect funcțional. Ar ajunge chiar să le insufli oamenilor ideea că această rețea există
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de un alt supraveghetor... și tot așa mai departe, până când ultimul supraveghetor e privit și păzit printr-un geamlâc de primul supravegheat. în felul acesta, fiecare om este concomitent supravegheat și supraveghetor. Toate astea fără să știi nici pe cine supraveghezi, nici de cine ești supravegheat. S-ar crea astfel un sistem dezgustător, dar sigur și perfect funcțional. Ar ajunge chiar să le insufli oamenilor ideea că această rețea există și nu mai e nevoie să o pui la punct. Ea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tot așa mai departe, până când ultimul supraveghetor e privit și păzit printr-un geamlâc de primul supravegheat. în felul acesta, fiecare om este concomitent supravegheat și supraveghetor. Toate astea fără să știi nici pe cine supraveghezi, nici de cine ești supravegheat. S-ar crea astfel un sistem dezgustător, dar sigur și perfect funcțional. Ar ajunge chiar să le insufli oamenilor ideea că această rețea există și nu mai e nevoie să o pui la punct. Ea va funcționa de la sine, fără
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sistem dezgustător, dar sigur și perfect funcțional. Ar ajunge chiar să le insufli oamenilor ideea că această rețea există și nu mai e nevoie să o pui la punct. Ea va funcționa de la sine, fără greș. Teama de a fi supravegheat înlocuiește cel mai bun sistem de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Ele par să fie scrise la un interval apreciabil de timp unul de celălalt și mărturisesc, fiecare, preocupări și obsesii distincte. Comisionarul este o poveste dezvoltată dintr-un citat camusian privind sensul sinuciderii. Comisionarul Filip este angajat pentru a-l supraveghea pe Carol și a-l împiedica să se sinucidă. Î ntre ei se țese un dialog intelectual pasionant, care împrospătează ceea ce obișnuim să numim cu un zâmbet dezabuzat "marile probleme ale existenței". Sensul vieții, libertatea, existența lui Dumnezeu sunt repuse
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu apucase încă să-l afle". În Comisionarul asistăm la o polemică raționalistă adică bazată pe argumente, dintre cele mai ingenioase pe tema sinuciderii, a avantajelor sau dezavantajelor de a trăi, purtată între două personaje: Filip, comisionarul, angajat să-l supravegheze zi și noapte pe Carol, acesta obsedat de ideea de a-și pune capăt zilelor deci, alți bătrâni (de fapt primii în ordinea sumarului cărții), pe care îi scoate autorul din cutia sa neobișnuită. Mizantrop și ipohondru, refuzând din start
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
râdem, probabil că în doar câteva minute riscam să nu mai aveam cu ce ajunge pe jos la Iași! Așa că am tăcut toți de parcă am fi fost înțeleși, văzându-ne de drum ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, dar supraveghindu-ne discret spatele. Cel care scăpase sticla, îi spuse celuilalt: - No, mă, ăștia ori or scăpat din pușcărie, ori de la casa de nebuni! Auzi, tu! Nu s-o spălat de opt ani! - Mă, io zic că poate ar trebui să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
înțeles bine: cumpără cât poate, nu cât vrea. Economia de piață face minuni. Rezultatul muncii oamenilor este mai bine apreciat, așa că prețul produselor este mai mare. Cu toate că nu ne interzice nimeni, nu ne dă nimeni cu porția. Oamenii de bine supraveghează însă discret și iau cele mai eficiente măsuri ca să nu facem abuz. Ei au grijă să nu avem bani prea mulți ca să nu fim tentați să cumpărăm mai mult decât cred ei că trebuie. Dar cum rămân bani destui, pentru că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
considerați un fel de al doilea V.V. poetul cel pârlit pe care nimeni nu dădea doi bani, dar care pe timpul lui Ceaușescu se plângea oricui voia să- l asculte că întreaga Securitate română era cu ochii pe el și-l supravegheau fără nici un răgaz, fără sărbători egale sau zile libere compensatorii, continuu, zi și noapte. Nu prieteni, eu spun adevărul fiindcă am văzut personal, cum se învârteau pe deasupra blocului trei sateliți de spionaj, Made in USA, ce aveau pictați pe ei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
2 Audbert mai avea trei copii, toți băieți: unul de șaisprezece ani, unul de treisprezece, iar cel mai mic nu împlinise încă trei. Cei mai mari mâncară împreună cu el în seara aceea, într-o tăcere mohorâtă, înghițindu-și furia și supraveghindu-i pe furiș pe cei patru huni ce ședeau cu ei în jurul mesei largi, simple, din scânduri masive de stejar îmbinate. Pe când soția țăranului, o burgundă nu peste patruzeci de ani, dar îmbătrânită înainte de vreme de multele nașteri, trebăluia rumenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
gând să-și aranjeze părul cu un piaptăn de os, uns cu o pomadă. Așteptarea fu destul de lungă, căci Gualfard, anunțat de stolurile de păsări ce se înălțau mereu deasupra desișului, sosi doar când dimineața era bine înaintată. Kayuk, care supraveghea cărarea din rămurișul înalt al unui stejar, sări pe dată ca o pisică și se repezi să-și anunțe prietenii. Din precauție, burgundul își trimise înainte doi tovarăși, iar aceștia, odată ieșiți de pe cărare, apărură în luminiș să se convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]