4,234 matches
-
o viață normală, după ce și-a petrecut ultimii 28 de ani din viață imobilizat într-un scaun cu rotile, în urma unui accident de mașină, însă paralizia nu l-a împiedicat să-și continue cariera muzicală. Thomas Edison, inventatorul becului. Era surd de urechea stângă și în proporție de 80% și la cea dreaptă. Tom Cruise, actor - dislexie. Vincent Van Gogh, pictor cu dizabilități mentale. Van Gogh, pictor olandez, văzut de unii ca unul dintre cei mai mari 204 pictori din toate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lipsa unui semn caracteristic și prezența chiar a disfuncțiilor respiratorii. Simptomatologia este legată de mai multe faze clinice. În faza de debut sunt prezente durerile în regiunea lombara și sacrala a coloanei vertebrale sau la nivelul musculaturii fesiere, acestea sunt surde, persistă și noaptea și nu dispar la repaus, fiind mai puternice dimineața (în alte forme de reumatism durerile dispar la repaus), Bolnavul, desi prezintă disconfort respirator, nu abandonează activitatea. 70 În faza de stare, durerea poate dispărea sau persistă, ca
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
senzații de eliminări de scaun fără rezultat). În cauze mai grave se instalează colapsul periferic (mâini și picioare reci), transpirații, scăderea tensiunii și a temperaturii. Bolnavul mai prezintă sete, eliminări urinare redusestare de deshidratare. Enterita cronică constă în: dureri abdominale surde, abdomen balonat cu zgomote hidroaerice, grețuri, vărsături, scăderea poftei de mâncare, la început scaunul este nemodificat apoi devine diareic (2-5 scaune pe zi) de culoare deschisă, amestecat cu mucus. Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic și de laborator iar
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și spațiului - și cât de yoghină, de honigbergeriană i s-ar fi părut autorului de la Paris a cărui Noapte de Sânzenii își avea și ea însem natul ap ort în făurirea scenei pe care o jucăm toți, a scenariului ab surd, a părelnicilor adânc înfipte în mizerie și spaimă - nu durează mult. Aura de bonomie și aburii de Cotnari, de culoarea strugurilor poleiți în bătaia soarelui fierbinte al verilor de demult, nu-l înconjoară decât pe singurul Păstorel. Când rupând vraja
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
identitară este cea care desemnează apartenența la un grup ori din acest punct de vedere surzii sunt o comunitate deci au o cultură. Identitatea personală este evidentă la surzi; ei sunt persoane normale care, așa cum spunea Irvin King Jordan, persoană surdă, decan al singurei universități din lume cu toate programele și serviciile adaptate pentru persoane cu deficiență de auz (este vorba de Universitatea “GALLAUDET” din Washington): “Oamenii surzi pot face orice cu excepția faptului de a auzi”, sunt independenți și încrezători în
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
la surzi; ei sunt persoane normale care, așa cum spunea Irvin King Jordan, persoană surdă, decan al singurei universități din lume cu toate programele și serviciile adaptate pentru persoane cu deficiență de auz (este vorba de Universitatea “GALLAUDET” din Washington): “Oamenii surzi pot face orice cu excepția faptului de a auzi”, sunt independenți și încrezători în forțele proprii. Fiind o comunitate socială cu identitate proprie și nu un grup de persoane cu dizabilități care pot și trebuie “reparate” pentru a “funcționa optim”; chiar dacă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Surzii sunt o minoritate culturală care trăiește în două lumi: cea a surzilor, de care se simt indestructibil legați și cea a auzitorilor care încearcă să îi înglobeze prin oralism. Dr. Barbara Kannapell (ASL University) vorbea despre faptul că: “Cultura surzilor constă în norme, credințe, valori și morala împărtășită de membrii comunității surzilor” iar Dr. Bill Vicars afirma: "Cultura surzilor este un set de comportamente învățate, norme și valori care au la bază experiența comună și care a supraviețuit în fluxul
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
expresiile faciale sunt o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în situații diferite. Normele cele
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
specifică sancțiuni stricte pentru încălcarea lor și aici sunt incluse legile sau regulamentele. Legile ca reguli stabilite sau întărite prin reglementări ce au aprobare parlamentară și guvernamentală, sunt comune tuturor membrilor societății dar există și legi adoptate special pentru persoanele surde care se referă strict la această categorie (legea 519 / 2002, legea 275/2007, legea 448/2008) - informale ca norme nescrise sub o forma de recomandări mai mult sau mai puțin sancționabile. Între acestea morala, cu un caracter imperativ, cuprinde principii
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
-l interiorizează fiecare membru al comunității. Conceptul de dreptate la surzi este raportat mai ales la drepturile pe care le au și mai puțin la îndatoriri. Concepul de prietenie la surzi include în primul rând pe cei asemenea lor, personane surde în care consideră că pot avea mai multă încredere și apoi pe ceilalți, auzitorii, care-i înțeleg mai greu. Sentimentele sunt canalizate de obicei în cadrul comunității de aceea 90% dintre căsătorii au loc între surzi. Obiceiurile și tradițiile. Nu există
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
care-i înțeleg mai greu. Sentimentele sunt canalizate de obicei în cadrul comunității de aceea 90% dintre căsătorii au loc între surzi. Obiceiurile și tradițiile. Nu există obiceiuri specifice, acestea sunt cele social accepabile, totuși, sunt unele gesturi care pentru persoanele surde sunt permise pentru că este necesar să își asigure atât buna recepție a mesajului cât și a răspunsului astfel, chiar dacă pentru auzitori atingerea interlocutorului sau fixarea insistentă a acestuia cu privirea este este nepoliticoasă, pentru surzi ea este necesară. Îmbrățișările ca
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
de îmbrățișări. Obiceiurile culinare. Dacă putem vorbi de obiceiuri culinare funcție de zonă geografică, de religie, de tradiție, nu avem cum să realizăm nici o legătură cu surditatea, surzii mănâncă ceea ce mănâncă și auzitorii. Modul de îmbrăcare.Nu există o “modă” a surzilor - nu poartă în mod special părul lung, nu se rad în cap pentru că sunt surzi, nu poartă pălărie sau beretă, nu evită anumite culori, nu au restricții ; pot, dacă doresc, să poarte obiecte inscripționate, care să îi evidențieze cu “mândrie
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
modalitate comportamentală rutinizată, general acceptată, practicată în baza valorilor, concepțiilor, obiceiurilor sau credințelor, care se pastrează din generație în generație. În cadrul acestei definiții afirmăm că surzii își au tradițiile lor care țin de: povești, glume, istorioare, relatări despre educația copiilor surzi de-a lungul timpului, spuse în limbaj mimico gesticular, de înscrierea în asociații specifice surzilor, ceremonii - aniversări (Ziua surzilor), „petreceri” la care muzica este dată foarte tare, căsătorii unde toți membrii comunității sunt invitați, înmormântări la care nu se realizează
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
existat și există pictori (Goya cel care abea după ce a surzit a creat minunata sa operă; Louis Frisino remarcabil pictor contemporan), sculptori și designeri de renume. Literatura (ca formă a limbajului verbal scris) a promovat, chiar dacă mai puțin mediatizați, scriitori surzi care au scris despre viața lor, (cunoscuta Hellen Keller iar la noi în țară Vasile Dimitriu-Leorda) poeți care și-au pus în versuri sentimentele (Carmen Criștiu și Violeta Iancu). Există legende despre surzi, despre aparatele auditive, școli, locuri și oameni
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
îl citesc și astăzi surzii) Teatrul cuprinde formații și trupe ale școlilor, asociațiilor surzilor constituite din mimi, actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă vizuală a cunoscut de-a lungul existenței sale regizori surzi, actori surzi, proiecții video despre viața surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
și astăzi surzii) Teatrul cuprinde formații și trupe ale școlilor, asociațiilor surzilor constituite din mimi, actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă vizuală a cunoscut de-a lungul existenței sale regizori surzi, actori surzi, proiecții video despre viața surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu există o religie specifică surzilor. Nu există un Dumnezeu al surzilor. Nu există o biserică a acestora. Nu există un profet surd. Nu există o carte sfântă doar pentru surzi. Ei pot fi de orice religie funcție de familia în care s-au născut, de zona
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu există o religie specifică surzilor. Nu există un Dumnezeu al surzilor. Nu există o biserică a acestora. Nu există un profet surd. Nu există o carte sfântă doar pentru surzi. Ei pot fi de orice religie funcție de familia în care s-au născut, de zona geografică căreia îi aparțin, de congregația locală sau de cea rasială. Părinții sunt cei care transmit în
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Romania”) organizațiile pentru surzi au o activitate deosebit de bogată. În unele țări există muzee în care se prezintă evoluția istorică a comunităților de surzi, dezvoltarea tehnicii speciale, a aparatelor auditive, chiar prezentarea unor personalități ale vieții științifice care au fost surde (Thomas Alva Edison ). Saloanele, simezele și sălile de expoziții diseminează realizările artistice ale persoanelor cu dizabilitate de auz. Comunitatea geografică. Nu există. Surzii sunt “un popor care trăiește pretutindeni”. Din elementele prezentate mai sus concluzionăm că este dificil de a
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
lor cu impact asupra legilor societății în general și impugn mai mult ca oricând renunțarea la idea nefericită de a-i “normaliza”. Într-o lume a auzitorilor în care majoritatea oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale, chiar dacă sunt absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești precum și o primă încercare de unificare/standardizare a limbajului gestual românesc realizată de lector. univ. dr Barbu Florea și prof. Săbiescu Marieta sub egida și cu sprijinul financiar
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Cursanții au primit teme de lucru acasă și obligativitatea exersării semnelor predate cu elevii din clasele lor. În urma cursurilor s-a constatat că este necesar să se elaboreze un dicționar de limbaj mimico-gestual care să conțină un vocabular accesibil elevilor surzi din clasele I-VIII și să fie asimilat de profesorii debutanți și nu numai. Totuși, am considerat că nu este suficient să ne limităm la vocabularul (restrâns) al acestor elevi și să adăugăm și alte cuvinte care vor intra curând
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este doar un început. Prin elaborarea acestui dicționar
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]