5,048 matches
-
Delfin. Gabrielle d'Estrées (1571-1599) Gabrielle provenea dintr-o familie nobiliară (tatăl, Antoine d'Estrées, mama, Françoise Babou), ea însăși fiind ducesă de Beaufort și Verneuil, marchiză de Monceaux. Unele membre ale familiei erau cunoscute pentru întreținerea relațiilor amoroase cu suverani pontifi și regali. Bunica dinspre mamă a fost metresa papei Clement al VII-lea (1523- 1549) și a lui Francisc I. Mama ei, Françoise, ca și cele șase surori proveneau din asemenea relații și au primit porecla șapte păcate capitale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mancini (1641-1715) Jules Mazarin / Giulio Ralmondo Mazarini (1602-1661), italian de origine, cardinal și diplomat papal în Franța, cetățean francez naturalizat, cardinal și prim-ministru al Franței, numit de regina mamă Ana de Austria, s-a ocupat și de educația viitorului suveran, Ludovic al XIV-lea, el însuși fiind fondatorul unei academii de pictură și de sculptură și al unei biblioteci. Tactul său diplomatic a contribuit la supremația Franței în Europa prin Pacea de la Westfalia (1648) și prin Tratatul Pirineilor (1659). Bucurându
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provincială: în "curia prelaților"; în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, acesta tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria, când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei.97 În multe țări, de altfel, Reforma religioasă a determinat schimbări fundamentale în structura stărilor, a Dietei și în modul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Jos și Würtenberg (doar după ieșirea cavalerilor). Dreptul de convocare aparținea principelui suveran. Dietele se reuneau neregulat, funcție de necesități. Lucrările se desfășurau separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar la deschiderea și la închiderea adunării. Raporturile stărilor cu principele suveran au urmat linia generală a evoluției regimului de stări, în cadrul dualismului "țară-domnie". De regulă stările sprijină și colaborează cu principele. Din secolul al XV-lea însă vor manifesta tendința de întărire a influenței asupra deciziilor suveranului, derivată din necesitățile fiscale
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Brandenburg. Ascensiunea politică a Casei de Hohenzollern în secolul al XV-lea, când regele Sigismund l-a învestit pe Frederic de Hohenzollern cu marca Brandenburgului (1411), iar mai târziu și ca principe elector, a modificat statutul politico-juridic din această provincie suverană. Lupta lui Frederic cu stările privilegiate este evidențiată și de efortul de a institui "pacea internă", prin care războaiele private ale nobilimii (Fehde) erau interzise, iar cavaleria era redusă la îndeplinirea obligațiilor militare. Și rezistența orașelor va fi înfrântă, în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
privilegiile Bulei de Aur a împăratului Frederic al II-lea, conferită lui Ottokar I Przemysl în anul 1212. Dinastia Przemyslizilor (jumătate germană și jumătate slavă) va ridica Boemia, în timpul lui Ottokar al II-lea, la rang de regat cu atribute suverane, o stăpânire întinsă și asupra teritoriilor vecine: ducatele Austriei, Styriei, Carintiei și Carniolei. Bula de Aur din 1356 va stabili autonomia deplină a Boemiei în Imperiu, stăpânirea ei depinzând de propriul drept de succesiune, așa cum fusese precizat în 1355, precum și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acestor principate (Landst(nde) se reuneau în Diete provinciale (Landtag). Hotărârile se luau separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar la deschiderea și închiderea Dietei. Adunarea Curții regale (Hoftag) a constituit nucleul Curiei principilor în Dieta imperială. În principatele suverane ale Imperiului, reprezentarea în Landtag era cu totul diferită, în special în ceea ce privește clerul 130. La capătul acestei evoluții, după moartea lui Frederic al II-lea și domnia efemeră i-a lui Conrad al IV-lea (1250-1254)131, s-a produs
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
măsuri s-au bucurat în cele din urmă tot stările privilegiate, care atunci când nu le-au mai considerat profitabile le-au desființat, iar diviziunea politică a Germaniei s-a accentuat. Dieta de la Worms reflectă lupta egoistă dintre împărat și principii suverani. Dacă Reichsregiment-ul se bucura de favoarea unor principi, explicația trebuie căutată în dorința lor de a profita de acest guvern în interesul propriei stări. Orașele nu mai erau reprezentate în această instituție, participarea lor la viața politică fiind declarată "nu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de a restabili unitatea vastului Imperiu după căderea Hohenstaufenilor, dar ostilitatea episcopilor și a principilor teritoriali l-a zădărnicit. Cu mai multă sau mai puțină amploare, încercările se reluau cu orice prilej, începând cu secolul al XIV-lea. Micile "republici suverane" precum Köln, Worms, Spire, Ratisbonne, Bâle (născute din orașele libere ale țării), orașele imperiale (Reichsstädte) ca Lübeck, Hamburg, Bremen (porturi la Marea Baltică și la Marea Nordului) sau cele libere (Ländstädte) precum Trevira, Magdeburg, Mainz, Würtzburg, Frankfurt, au impus cu mai mult
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
personale. Împăratul l-a recompensat cu mărinimie pe Wallerstein, adăugând posesiunilor sale din Boemia noi teritorii în Silezia și în Mecklemburg și numindu-l apoi amiral al Mării Baltice, adevărat stăpân al Germaniei de Nord. În acest fel, Wallerstein devenea "aproape suveran", de unde și invidia principilor ce făceau parte din Liga Catolică. În Dieta de la Ratisbonne, în august 1630, principii vor impune lui Ferdinand al II-lea să-i ia comanda lui Wallerstein 230. Ferdinand al II-lea va profita de această
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
îl aleagă pe fiul său ca "rege romano-german". Trimisul lui Richelieu, părintele Joseph, a stârnit neîncrederea Electorilor, care au refuzat, în consecință, să îl aleagă pe fiul lui Ferdinand. După încheierea "războiului danez" (1625-1629), Prusia se va confrunta cu ambițiile suveranului suedez Gustav al II-lea Adolf (1611-1632) de a promova propria politică pe teritoriul german (compensații teritoriale pentru restabilirea finanțelor, deschiderea unor noi drumuri pentru comerț fierul și arama suedeză și salvarea protestantismului)231. Rezultatul a fost declanșarea războiului din
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un stat național unitar și liberal, materializând de fapt politica germană a lui Metternich 316. Confederația germană (Deutschen Bund)317, care înlocuia vechiul Sfânt Imperiu Roman de națiune germană, nu era decât o reunire destul de inconsistentă a 39 de state suverane. Nu era un stat federal (Bundesstaat), ci mai mult o federație de state (Staatenbund). Acestea nu au decât un singur organ comun, Dieta de la Frankfurt. Nu este vorba, oricum, de o adunare aleasă, ci de un Congres "al celor cu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
12541. Administrarea regiunii Saar a fost încredințată unui număr de cinci delegați, unul desemnat de Franța, unul de către populația din Saar și trei de către Societatea Națiunilor, cu condiția ca aceștia să nu fie nici francezi, nici germani. Comisia avea puteri suverane. La 25 iunie 1922 au avut loc alegeri pe baza sufragiului universal restrâns, pentru formarea unei adunări consultative, care să ajute Comisia. Dreptul de vot a fost acordat, în virtutea ordonanței din 24 martie 1922, oricărei persoane majore ce avea domiciliul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
desfășurate la Palatul Republicii, spunând, între altele, că trebuie să se țină cont de procesul general de modernizare și înnoire care are loc în lumea socialistă și că, în acest context, alegerea formelor de evoluție în viitor "este o hotărâre suverană a fiecărui popor". În fața inflexibilității lui Honecker, manifestațiile s-au înmulțit: la Dresda, Berlin și Leipzig se scandează "Wir sind ein Volk"858. Ziua de luni 16 octombrie 1989 a fost marcată de o manifestație a peste 100 000 de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
împiedicat pe Lebed, comandantul armatei de ocupație, pe lângă toate celelalte abuzuri, să mai devină și ”deputat al Sovietului Suprem al RMN”. Uite așa, deputat în ”parlamentul” unui petic de pământ al dezmembratei RM, recunoscute de ONU drept stat independent și suveran la 2 martie 1992. Clanul civil a lui Smirnov s-a încăierat într-o ”luptă politică” acerbă cu Mihail Bergman, comandantul militar al Tiraspolului, subaltern și apropiat al generalului Lebed. Trăiam timpuri tulburi. Presa rusă descoperea fapte de răpire a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Dumitru Postovan, procurorul republicii, cere arestarea lor. Dar Sovietul orășenesc Tiraspol nu-i de acord. Druc, recent, l-ai însoțit pe Mircea Snegur la Kremlin. Ce v-a zis Mihail Sergheevici? Suntem în favoarea menținerii integrității republicii în componența Uniunii Statelor Suverane”. Dar EI, la Tiraspol și Comrat, nu și nu. Ne calomniază, ne atacă, război mediatic total. Adoptă rezoluții pe bandă rulantă: ”Oamenii muncii susțin RSSMN”; Nu Armată Națională!”; ”Armata URSS să rămână pe teritoriul RSSMN!”; Susținem Republica Găgăuză!”. Astăzi, NOI
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prin fiecare stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de jos a tronului stătea așezat un proletar cu barba neagră, cu cămașa desfăcută, avțnd un aer hilar și stupid ca o maimuță. Alții urcau cu greu estrada ca să se așeze la locurile lor. Ce mit! spuse Hussonet. Iată poporul suveran! Măi să fie! cum se mai clatină! Corabia Statului se leagănă pe o mare furtunoasă! Trăncănește! Trăncănește! (partea a III-a, cap.I) (2) Gândindu-mă la sală îmi veni o idee neașteptată. Numaidecât lacrimile mele se opriră. M-am
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
principiu politic care arată că unitatea politică și unitatea națională tre-buie să fie congruente"61. La rîndul său, Benedict Anderson l-a prezentat drept "o comunitate politică imaginară"62, prezentă, adică, doar în spirit, concepută spre a fi exclusivă și suverană. Ambii atestă existența a două sentimente alternative, unul de mulțumire în cazul în care dorința de unitate politico-afectivă ar fi satisfăcută, celălalt, de frustrare, în caz contrar. Mai mult chiar, Gellner mergea cu teoria sa dincolo de stabilirea acestui proces, făcînd
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
adesea și de muladies islamizați care poate că-și regretau convertirea. Această mișcare reapare în secolele XII și XIII. Faptul confirmă ipoteza conform căreia spaniolii au preferat cu mai multă plăcere să se supună prinților creștini, cu ascendență locală, decît suveranilor arabo-musul-mani, chiar dacă aceștia se hispanizaseră, și demonstrează mai ales că populațiile rurale nu erau statice ci mobile, adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Spania n-a existat niciodată un simbol ca acela al sfîntului de la Reims. De asemenea, monarhii spanioli nu au făcut nicio-dată caz de talente miraculoase vindecarea scrofulozei, de exemplu, cum se credeau obligați s-o demonstreze regii Franței sau suveranii normanzi ai Angliei. Între spanioli și instituția monarhică nu există o astfel de distanță. Regii nu aveau nici o nevoie de "escrocheriile de dincolo de Pirinei"105 pentru că du-pă secolul al XV-lea identitatea lor politică era suficient de puternică. Națiunile medievale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de prinți germani aderă la Confesiunea de la Augsbourg, după ce Luther le luase partea împotriva țăranilor germani. În felul acesta, în cîțiva ani se impune în țările Eu-ropei de Vest principiul Cujus regio, ejus religio. Aceasta înseamnă că acolo unde autoritatea suverană se pronunță în favoarea Reformei, supușilor nu le rămîne altceva de făcut decît să se ralieze ideii, în timp ce, în mod simetric, supușii prinților fideli catolicismului n-au de ales decît să adere din nou la acesta în caz că-l abandonaseră. Nu a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
antrenate de procesul industrializării. Dar cum am putea înțelege mai îndeaproape sursa sa originară? Cu siguranță, fără a abandona pista formării "culturilor naționale" suficient de omogene pen-tru a destrăma vechile societăți locale în favoarea unei identități lărgite la dimensiunile unui stat suveran sau măcar ale unui popor autorizat să pretindă un astfel de statut, aceasta însă cu condiția de a nu arde etapele. Această precauție ne obligă să anticipăm ce vor să fie factorii de impulsiune decisivă a naționalismului tipic marilor state
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din urmă suportul primordial al conștiinței naționale în formare. Anderson enumeră trei astfel de suporturi: sentimentul apartenenței naturale la un spațiu mărginit de alte spații limitrofe distincte; ideea că acest teritoriu propriu este menit să se guverneze într-o manieră suverană; în sfîrșit, tendința mai curînd afectivă, de a se percepe pe sine ca membru al unei comunități în mod cert mai largă decît vecinătatea imediată, dar totodată solidară și aproape înrudită. Această din urmă trăsătură este cea capitală, fiindcă celelalte
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a regelui. Pentru a obține acest lucru era necesar să se convingă pe sine însăși și pe ceilalți că ea reprezenta fracțiunea activă a întregului popor, că se confunda cu acesta, în fine, că ea reprezenta Națiunea însăși. Inventarea națiunii suverane Chiar dacă nu ar fi găsit teren propice în Franța revoluționară, conceptul politic al națiunii s-ar fi dezvoltat totuși, într-o manieră diferită, în altă parte. Peste tot în Europa se simțea o nevoie presantă, desigur, în grade diferite, de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]