6,687 matches
-
Cifrele față de care comparăm parametrii grupului țintă la acest indicator somatic reprezentând limitele normale de creștere pentru copiii de 8 și 9 ani. La 10 dintre copii (50%) înălțimea individuală depășește parametrul de 137 cm, această valoare fiind considerată o talie de excepție. Dacă ne referim la greutatea corporală pentru fete de 8 ani greutatea normală conform “Ghidului de anatomie” este de 24 kg iar pentru 9 ani aceasta este de 26 kg. Pentru băieții de 8 ani valoarea normală este
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
țintă cu aceste valori de normalitate privind dezvoltarea fizică a copiilor la aceste vârste, constatăm că în proporție de 100% copiii, fete și băieți, au o greutate peste valoarea normală, dar cu puțin peste. Coroborând valorile greutății cu cele ale taliei, ne permitem să afirmăm că subiecții grupului experimental sunt dezvoltați normal, manifestă o accelerație a creșterii, în concordanță cu manifestările generale de accelerație a creșterii și dezvoltării a tinerei generații în țările europene și nu numai. Pentru aruncători, anvergura este
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
o accelerație a creșterii, în concordanță cu manifestările generale de accelerație a creșterii și dezvoltării a tinerei generații în țările europene și nu numai. Pentru aruncători, anvergura este un indice somatic foarte important. Cu cât anvergura este mai mare decât talia unui individ cu atât mai mari sunt predispozițiile somatice ale acestuia pentru aruncări. Din acest punct de vedere, observăm că 15 % dintre copiii au anvergura egală cu înălțimea iar la 85 % acest parametru somatic se apropie foarte mult de înălțimea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „t” între testarea inițială și testarea intermediară este de 0,69. 0,69 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări pentru p > 0,05. Cea mai mare talie este de 150 cm, iar minima este de 121 cm, atât pentru T1, cât și pentru T2, majoritatea având peste 130 cm. Din cei 20 de subiecți, 7 au o talie de excepție, înălțimea de 137 cm fiind considerată talie
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
două testări pentru p > 0,05. Cea mai mare talie este de 150 cm, iar minima este de 121 cm, atât pentru T1, cât și pentru T2, majoritatea având peste 130 cm. Din cei 20 de subiecți, 7 au o talie de excepție, înălțimea de 137 cm fiind considerată talie de excepție pentru această vârstă. Valoarea „* ” la testarea inițială (T1) este de 134,95 cm, iar valoarea la testarea intermediară (T2) este de 135,2 cm. Rata de progres între cele
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
talie este de 150 cm, iar minima este de 121 cm, atât pentru T1, cât și pentru T2, majoritatea având peste 130 cm. Din cei 20 de subiecți, 7 au o talie de excepție, înălțimea de 137 cm fiind considerată talie de excepție pentru această vârstă. Valoarea „* ” la testarea inițială (T1) este de 134,95 cm, iar valoarea la testarea intermediară (T2) este de 135,2 cm. Rata de progres între cele două testări T1 - T2 este de 0,25 cm
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
91 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări p > 0,05. Cea mai mare anvergură este de 145 cm, iar cea mai mică este de 120 cm, toți copiii având anvergura aproximativ egală cu talia lor. 6.1.2. Dinamica rezultatelor la măsurătorile antropometrice de la testarea intermediară la testarea finală Dinamica reiese din tabelul nr. 15 și se referă la valoarea parametrilor determinați prin măsurători antropometrice de la testarea intermediară la testarea finală. Analizând prin comparație
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
93, iar între T1-T3 este de 0,62, deci 0,69; 0,93și 0,62 < 2,093, ca urmare, nu există diferențe semnificative între mediile celor trei testări p > 0,05. Se observă că 95 % (19 subiecți) dintre copii au talia mai mare de 130 cm, unul singur având talia mai mică de 130 cm, 14 dintre ei au o înălțime mai mare de 137 cm, această valoare fiind considerată talie de excepție. Constatăm, de asemenea, că valoarea „X” la testarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
0,69; 0,93și 0,62 < 2,093, ca urmare, nu există diferențe semnificative între mediile celor trei testări p > 0,05. Se observă că 95 % (19 subiecți) dintre copii au talia mai mare de 130 cm, unul singur având talia mai mică de 130 cm, 14 dintre ei au o înălțime mai mare de 137 cm, această valoare fiind considerată talie de excepție. Constatăm, de asemenea, că valoarea „X” la testarea inițială (T1) este de 134,95 cm, la testarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
05. Se observă că 95 % (19 subiecți) dintre copii au talia mai mare de 130 cm, unul singur având talia mai mică de 130 cm, 14 dintre ei au o înălțime mai mare de 137 cm, această valoare fiind considerată talie de excepție. Constatăm, de asemenea, că valoarea „X” la testarea inițială (T1) este de 134,95 cm, la testarea intermediară (T2) este de 135,2 cm, iar la testarea finală (T3) este de 135,4 cm. Rata de progres între
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
0,91; 0,93 și 0,83 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor trei testări p > 0,05. Se observă că 80 % dintre subiecți au anvergura mai mare de 130 cm și aproape egală cu talia lor. La finalul experimentului, în urma măsurătorilor realizate prin fișa individuală de evaluare somatică (care se regăsește la anexe), nu s-au constatat modificări negative în dezvoltarea fizică a copiilor. Am făcut aceste măsurători pentru a demonstra la finalul experimentului că
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
sau bulevardului, apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor de eșapament, zgomote, ș.a., creează astfel nișe liniștite în care se pot instala bănci pentru odihna de scurtă durată. În vederea obținerii unor efecte imediate la plantare se recomandă plantarea de puieți de talie mare, în vârstă de 4-5 ani la speciile arbustive și 7-12 ani cele arborescente. Tipul de înverzire de-a lungul străzilor și bulevardelor este determinat de: lățimea străzilor, natura transportului și traficul vehiculelor, intensitatea circulației pietonilor, numărul de etaje ale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a lungul fațadelor, menținându-se însă distanța recomandată. Când lățimea străzii este mai mare, pentru o bună protecție a trotuarelor se recomandă folosirea unui șir de arbori de mărimea III sau benzi de arbuști, iar în apropierea fațadelor arbori de talie mare. Pentru a se asigura circulația în siguranță a autovehiculelor pe șoselele cu două sau mai multe benzi de circulație arborii se plantează la o distanță de 4,5 m de marginea părții carosabile și, respectiv, 3 m de marginea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rocile, apele dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism peisajelor prin variația sezonieră și evoluția în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele decorative suplimentare ale scoarței trun chiurilor, aspectul și coloritul florilor, formele și coloritul fructelor etc. (după A.F. Iliescu, 2003). TALIA (ÎNĂLȚIMEA) Reprezintă înălțimea plantelor în etapa de dezvoltare deplină. În amenajarea spațiilor verzi înălțimea speciilor lemnoase are un rol important în alegerea dar mai ales în combinarea și amplasarea lor. În funcție de talie și înfățișarea lor generală, distingem următoarele categorii de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coloritul fructelor etc. (după A.F. Iliescu, 2003). TALIA (ÎNĂLȚIMEA) Reprezintă înălțimea plantelor în etapa de dezvoltare deplină. În amenajarea spațiilor verzi înălțimea speciilor lemnoase are un rol important în alegerea dar mai ales în combinarea și amplasarea lor. În funcție de talie și înfățișarea lor generală, distingem următoarele categorii de plante lemnoase: Arborii sunt plante cu tulpina pronunțat lemnificată, având un trunchi și o coroană formată din ramuri de diferite vârste, forme și mărimi. Conform definiției din Dendrologie „Arborii sunt plante lemnoase
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ani) care ating înălțimi și grosimi mari (între 8 și peste 100 m și respectiv între 20-30 și 200-350 cm sau chiar mai mult) (după Doniță și col. 2004). Deci arborii sunt elementele vegetale cele mai înalte, motiv pentru care talia lor intervine decisiv în realizarea volumelor plantației, în gradarea și echilibrarea spațială a compoziției, în asocierea cu celelalte elemente ale spațiului verde. Din punct de vedere al înălțimii (taliei), arborii se subîmpart în: arbori de mărimea I-a, cu talia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Deci arborii sunt elementele vegetale cele mai înalte, motiv pentru care talia lor intervine decisiv în realizarea volumelor plantației, în gradarea și echilibrarea spațială a compoziției, în asocierea cu celelalte elemente ale spațiului verde. Din punct de vedere al înălțimii (taliei), arborii se subîmpart în: arbori de mărimea I-a, cu talia de peste 25 m (de exemplu Abies alba, Picea abies, Fagus sylvatica, Juglans regia, Quercus robur, Gleditsia triacanthos ș.a.; arbori de mărimea a II-a, cu talia de 15 25
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
talia lor intervine decisiv în realizarea volumelor plantației, în gradarea și echilibrarea spațială a compoziției, în asocierea cu celelalte elemente ale spațiului verde. Din punct de vedere al înălțimii (taliei), arborii se subîmpart în: arbori de mărimea I-a, cu talia de peste 25 m (de exemplu Abies alba, Picea abies, Fagus sylvatica, Juglans regia, Quercus robur, Gleditsia triacanthos ș.a.; arbori de mărimea a II-a, cu talia de 15 25 m (de exemplu Celtis australis, Betula pendula, Alnus glutinosa, Carpinus betulus
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vedere al înălțimii (taliei), arborii se subîmpart în: arbori de mărimea I-a, cu talia de peste 25 m (de exemplu Abies alba, Picea abies, Fagus sylvatica, Juglans regia, Quercus robur, Gleditsia triacanthos ș.a.; arbori de mărimea a II-a, cu talia de 15 25 m (de exemplu Celtis australis, Betula pendula, Alnus glutinosa, Carpinus betulus, ș.a.; arbori de mărimea a III-a, cu talia de 7-15 m (de exemplu Morus alba, Cercis siliquastrum, ș.a.). Arbustoizii sunt plante lemnoase la care în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
abies, Fagus sylvatica, Juglans regia, Quercus robur, Gleditsia triacanthos ș.a.; arbori de mărimea a II-a, cu talia de 15 25 m (de exemplu Celtis australis, Betula pendula, Alnus glutinosa, Carpinus betulus, ș.a.; arbori de mărimea a III-a, cu talia de 7-15 m (de exemplu Morus alba, Cercis siliquastrum, ș.a.). Arbustoizii sunt plante lemnoase la care în condiții favorabile se formează trunchiul, iar în condiții de viață mai dificile, ramurile derivă din apropierea coletului. Pot ajunge la înălțimea de 5-7 m
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coletului, iar partea superioară rămâne erbacee. Această parte, de cele mai multe ori degeră peste iarnă și se regenerează din mugurii protejați de stratul de zăpadă, ca urmare sunt impuse tăieri masive în primăvară (de exemplu la Perovskia atriplicifolia, Vinca minor, ș.a.). Talia plantelor lemnoase ornamentale se utilizează diferențiat, în raport cu scara ansamblului și proporția față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu arbori mari și fundalurile cu arbori mai mici sugerează distanța, adâncimea mai mare a peisajului. Utilizarea arborilor mari, falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arbori mai mici sugerează distanța, adâncimea mai mare a peisajului. Utilizarea arborilor mari, falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]