8,384 matches
-
cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în istoria mișcării teatrale din Moldova, în „Cele trei Crișuri”), ci atacând și teme sociale (în „Revista scriitoarei”, „Lumea”, „Opinia”). Încercările dramatice (comediile într-un act Trei fete de măritat și Altădată și acum) ale artistei nu au ajuns să fie reprezentate. Mai mult
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
două de pagini ale revistei fiind gata să găzduiască „toate părerile, toate școlile, toate talentele, cu condiția să fie reale și să intereseze”. Consecventă cu titlul ales, publicația, cu precădere universitară, este structurată în rubrici stabile, vizând cronică literară, culturală, teatrală, muzicală, artistică, politică și economică, iar pe parcurs se face loc și altora, precum cronică științifică, cinematografică, fantezista, a revistelor, a Bucegilor etc. În afara rubricilor consacrate, se publică poezie, poeme în proza, eseuri, schițe, nuvele, române în foileton, teatru, aforisme
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
amănunțite și articole docte despre autori străini prea puțin cunoscuți publicului larg: Pirandello, Bernard Shaw, Henri Béraud, dar și despre Jean Richepin, Georges Courteline, Balzac ș.a. Comentarii despre literatura polona semnează, din al doilea an de apariție, Marya Kasterska. Cronică teatrală este asigurată de B. Cecropide, iar din 1927 de A. Clarnet, cea muzicală de Pryam, cea artistică de Claudinus, cea politică de Ion Foți, care semnează și Virgiliu Cuffa, Simeon Rufu, Publiu Serena. C.Br.
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
nouă tablouri”, datată de autor 1922. Din 1924 susține cronica dramatică la săptămânalul „Clipa”, participă la reuniunile cenaclului literar organizat de redacția revistei, frecventează seminarul condus de Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere, e prezent și devine cunoscut în mediile teatrale și literare. În 1927 îi sunt reprezentate comedia Mirele și drama Uzina la Teatrul Popular din Tismana. Tot în 1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl, București, 1934; Paradis uitat, București, 1937; „Dați
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se distinge dintre acestea Romeo și Julieta la Mizil (1907), poveste a unor intrigi amoroase și electorale pline de pitoresc
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se distinge dintre acestea Romeo și Julieta la Mizil (1907), poveste a unor intrigi amoroase și electorale pline de pitoresc dintr-o urbe de
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Valeriu Râpeanu); C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu). Traduceri: Pierre Daix, Șapte secole de roman, București, 1966; Paul Surer, Teatrul francez contemporan, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Gaston Baty, René Chavance, Viața artei teatrale de la începuturi până în zilele noastre, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1969; Pierre de Boisdeffre, O istorie vie a literaturii franceze de azi, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1972 (în colaborare cu Cireașa Gabriela Grecescu), Și totuși... De Gaulle, pref. Valeriu Râpeanu, București
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
care consideră că singurul curent cu sorți de izbândă este cel al „bunului simț”, „în mijlocul căruia va scânteia minunea unei inspirări dumnezeiești”. R. mai cuprinde prezentări ale revistelor literare, semnalări ale aparițiilor editoriale, știri din actualitatea literară și culturală, cronica teatrală, cinematografică și muzicală, reproduceri de afișe cu spectacole de teatru, programele concertelor simfonice, epigrame, anecdote, ilustrații, publicitate, știri sportive. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, George Emil Botez-Rareș, A. de Herz, Zaharia Bârsan, Mihail Sevastos. M.W.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
St. O. Iosif, debutează cu o traducere din Chamisso în„Sămănătorul” (1908), apoi trimite poezii proprii la „Viața literară”, publică poemul Povestea firului de argint la „Viața românească” (martie 1909). A mai colaborat la „Ramuri”, „Adevărul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Teatrul”, „Revista teatrală” (Brașov), „Convorbiri critice”, „La Revue roumaine”, „Minerva literară ilustrată”, „Universul literar”, „România nouă”, „Universul”, „Ilustrațiunea română”, „Universul copiilor”, „Tribuna română”, „Săptămâna CFR”. În 1913 îi apare o traducere în versuri după Les Romanesques de Edmond Rostand și în 1914 întâiul
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
în descendența accentuată a modelelor V. Cârlova, V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga. Nu întâmplător, autorul a fost înscris în continuarea neosămănătoriștilor ori ca neoromantic, catalogat „romanțios și desuet” (Mircea Scarlat). El nu se poate despărți de o anume gesticulație teatrală, gen Victor Eftimiu, ceea ce imprimă liricii un aer artificial. În piese, cu mare impact în epocă, miza o constituie înfruntările pasionale, conflictele morale care scindează în chip spectaculos personalitatea. Bunăoară, la Ștefan cel Mare, în egală măsură dedicat rațiunii istorice
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
un serial-foileton în 27 episoade de Emil Tișca). La sectorul critic figurează mai multe intervenții ale lui Ion Corbu (iscălite IC), cu privire la ideile expuse de Oct. C. Tăslăuanu în articolul Două culturi. Se acordă un spațiu important manifestărilor culturale și teatrale locale, reprezentațiilor de diletanți, ca și activităților Astrei, precum adunarea de la Bistrița din 1907, la care a participat și poetul O. Goga. Se publică frecvent folclor, de pildă texte despre obiceiurile locale Gogea și Cununa, iar câteva balade despre Avram
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
Un ceas printre chipuri de bronz, Când vine trenul de noapte..., Teatru în cantonament, Periferia se amuză, Un misionar român în inima Africii) ș.a. „Cronica cinematografică” (intitulată uneori „Filme care vor fi”) este susținută de D.I. Suchianu. La rubricile „Caleidoscop teatral” și „Săptămâna teatrală” semnează Ion Golea și I. Massoff. Se traduce din Jack London, Conan Doyle, Ernest Renan, Ventura García Calderón, Luigi Pirandello, Georges Duhamel, Georges Simenon, E.A. Poe, Boris Polevoi ș.a. Apar, de asemenea, portrete critice, contribuții biografice și
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
chipuri de bronz, Când vine trenul de noapte..., Teatru în cantonament, Periferia se amuză, Un misionar român în inima Africii) ș.a. „Cronica cinematografică” (intitulată uneori „Filme care vor fi”) este susținută de D.I. Suchianu. La rubricile „Caleidoscop teatral” și „Săptămâna teatrală” semnează Ion Golea și I. Massoff. Se traduce din Jack London, Conan Doyle, Ernest Renan, Ventura García Calderón, Luigi Pirandello, Georges Duhamel, Georges Simenon, E.A. Poe, Boris Polevoi ș.a. Apar, de asemenea, portrete critice, contribuții biografice și evocări de Al.
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
prefețe, studii introductive, precum și în ediții critice. Nu în ultimul rând, ca director al Editurii Eminescu, inițiază câteva colecții de prestigiu („Biblioteca de filosofie a culturii românești”, „Thalia”, „Biblioteca Eminescu”), cuprinzând nume și opere fundamentale ale filosofiei, istoriografiei, sociologiei, artei teatrale și muzicale românești. La R. se remarcă o anume evoluție în realizarea studiilor de istorie literară, de la prefețele la volume din scrierile lui D. Anghel (1957) și George Mihail Zamfirescu (1957) sau de la cartea sa de debut, „schița monografică” George
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
este onorată în acest număr și în următoarele de Șerban Cioculescu. Primul număr mai conține un grupaj intitulat Colocvii Brâncuși, unde își exprimă opiniile George Oprescu, V.G. Paleolog, Ilie Purcaru, Mario De Micheli, André Frénaud, în timp ce Dinu Săraru inaugurează cronica teatrală. În numărul 2/1964 încep să colaboreze G. Călinescu (cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a. Ulterior se înregistrează și alte nume prestigioase: Al.A. Philippide, Traian Herseni, Edmond Nicolau. De la început revista vrea să cultive o gamă
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
RAMPA NOUĂ ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, zilnic, de la 2 septembrie 1915 până la 16 august 1916, de la 15 noiembrie 1918 până la 20 iunie 1938, apoi săptămânal între 30 noiembrie 1941 și 16 aprilie 1944, sub titlul „Rampa. Teatrală și cinematografică”, iar cotidian din 21 octombrie 1946 și din nou săptămânal din ianuarie 1947 până la 18 iulie 1948, sub titlul „Rampa. Ziar de teatru, muzică, sport și cinema”. Directori: M. Faust Mohr (1915-1926), Scarlat Froda (1927-1938), George Gregorian (1941-1944
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
și cinema”. Directori: M. Faust Mohr (1915-1926), Scarlat Froda (1927-1938), George Gregorian (1941-1944). În 1946 din comitetul de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat prin colaborarea unor autori marcanți. Până în 1924 aici, ca și în „Rampa”, continuă să publice mult Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Adrian Maniu, Emil Isac
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
orientări ideologice din cele mai diverse. Prin calitatea articolelor și prin prestigiul colaboratorilor săi, R.n.i. se impune ca una dintre cele mai importante publicații culturale ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica zilei”, „Rampa în provincie” ș.a. Se publică versuri semnate de Octavian
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
cu George Bernard Shaw, André Maurois, François Mauriac. În 1922 și 1923 se editează un supliment săptămânal, iar în 1924 și 1925 „Almanahul «Rampa»”. În sumar intră interviuri cu actori și oameni de teatru, comentarii și corespondențe referitoare la viața teatrală din București și din țară, o bună publicitate a repertoriului teatral și a spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
1923 se editează un supliment săptămânal, iar în 1924 și 1925 „Almanahul «Rampa»”. În sumar intră interviuri cu actori și oameni de teatru, comentarii și corespondențe referitoare la viața teatrală din București și din țară, o bună publicitate a repertoriului teatral și a spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
a spectacolelor de teatru și de revistă. Paginile publicației, întotdeauna dense și atractive, mai conțin articole comemorative (despre Alexandru Davila, Anton Holban ș.a.), scrieri cu caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
de Hortensia Papadat-Bengescu și Un om supărător de Al. Cazaban. Tudor Vianu colaborează, în 1920, cu Scrisori din Viena. O importanță deosebită se acordă în 1919 comemorării lui Mihai Eminescu. La „Revista presei” A.P. Bănuț discută „cazul Victor Eftimiu”. Cronica teatrală e semnată de Vasile Timuș, iar rubrica „Mișcarea culturală (cărți și reviste)” de D.I. Cucu. Alte rubrici: „Din lumea artelor (teatru-muzică-artă)” , „Știri artistice”, „Mișcarea literară”. L.Cr.
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
Cuza (N. Kretzulescu, M. C. Epureanu), pentru a continua să-l atace pe domnitorul străin și nedreptățile sociale ale noilor guvernări sub deviza „dreptate-naționalitate-adevăr”. Au colaborat, cu intervenții de natură politică, C.D. Aricescu, Th. Paschides, Th. Pascal (și cu cronici teatrale), D. Bolintineanu și, probabil, I. Heliade-Rădulescu. La R. au mai dat versuri, în primii ani, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, D. Petrino, N. Nicoleanu, Maria Flechtenmacher, V. Gr. Pop, Gr. H. Grandea, Gh. Tăutu, I.C. Gârleanu, Z. Antinescu, I.C.
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]