61,456 matches
-
în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis (Imnuri către noapte, 1914 și Cântări religioase, 1930), Goethe (Iphigenia în Taurida, 1925), Fr. Grillparzer (Sappho, 1927, Medea, 1930); își dăduse doctoratul cu teza, cu titlul lung, medieval că și tema pe care o trata Cântecele de Cruciata ale lui Walther von der Vogelweide în lumina spiritului Cruciatelor și a cântecelor de Cruciata din literaturile: mittelhochdeutsch, provensala, franceza veche, flamanda și latină medievală (tipărită în 1934) și tradusese din această literatura
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
noi de cultură și literatura națională și universală". Textele publicate în numărul inaugural ilustrează acest program modern și deschis. Ștefan Hostiuc (cel mai harnic dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre Eminescu, păstrînd inteligent cumpănă între extreme și analizînd atît primejdiile fetișizării și ale manipulării politice a poetului național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de un cod cultural clișeizat: ortografierea titlului în culorile drapelului național și alegerea drept marca iconica a Ateneului Român, dominat de statuia lui Eminescu. Acest prim număr al revistei alege să reviziteze câteva teme esențiale ale culturii române. Alexandru Florin Platon și Keith Hitchins examinează continuitățile și discontinuitățile discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire retrospectivă asupra unui trecut adesea ambiguu. Identitatea culturală românească rămâne una dintre preocupările centrale
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând formele tradiționale ale poeziei nipone, Constantin Severin trece dincolo de limitele teoretice și poietice ale acesteia. Poemele lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme lapidare imagini, înduioșări, tresăriri, încântări. Din cele nouă poeme am să mă opresc, mai întâi asupra celor două scrise în colaborare cu Șerban Codrin, și el un poet dedicat poiețicii japoneze. Acestea, Turnul astrologilor și
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
locuiască alături de ea, ca stăpîn al ei și al copiilor ei. Înfricoșat de pericolul păcatului, eroul abandonează totul și se călugărește, dar sperînd că, totuși, catedrală e pe cale de a fi isprăvita și altcineva, măi vrednic, vă sluji în ea. Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii lui Mahmud, din 1932, dovedește, înainte de toate, precipitarea autorului în creația romanesca, anunțînd chiar, la apariția Roxanei, că va căpăta înfățișarea unei trilogii, proiect, din fericire
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
pleca, cred că avea alte treburi. Disperați că nu avem practic profesori, am început să fim profesorii noștri și să ținem cursuri între noi - eram mai mulți decît cei șase pe care i-am amintit. Fiecare dintre noi avea o temă pe care trebuia să o pregătească. Și iar a început o bîntuiala prin biblioteci, pe la toți oamenii de teatru pe care îi cunoșteam, pe la Facultatea de Litere, de Filosofie, la Arte plastice, ca să fim cît mai informați pentru cursul ce
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
s-a părut oarecum absurdă, sau cel puțin caraghioasa: Simmel e sobru și analitic, stilul său de argumentare are o austeritate evidență care parcă nu te îndeamnă să îl asociezi cu sprintară veverița. Chiar dacă, asemenea ei, scriitorul sare de la o temă la alta, cu o vivacitate ușor derutanta uneori. Volumul tradus de Editură Humanitas, prin eforturile notabile ale lui Nicolae Stoian și ale Magdalenei Popescu-Marin e conceput în așa fel încît să reflecte diversitatea preocupărilor lui Simmel. Sub titlul generic și
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva solide teze de doctorat care vor vedea și ele lumină tiparului în curînd. O masă critică este pe cale să se realizeze, din cîte îmi pot da eu seama, și n-ar fi exclus să
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
protocronist, de Renaștere și de Baroc în operele secolelor XVI-XVIII) și nu pare, cel putin deocamdată, afectată de modificarea paradigmei critice. Dar secolele XIX și XX încep să fie privite cu totul altfel. Lucrurile se mișcă. O dezbatere pe această temă mi s-ar părea oportună și România literară o va provoca în viitorul apropiat. Surprizele nu vor lipsi. Unele vor fi de mari proporții. Aviz reformatorilor și deopotrivă conservatorilor!
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
am văzut la Clermont - și mai ales în competiție - scurt-metraje care să dea aceeași siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în special în scurtmetrajele franțuzești -, bifări "politic corecte" ale temelor la modă, monotonie și lipsa de imaginație. Uneori, în plină "tema", sinceritatea unei viziuni personale care nu te lasă să căști (că în Patterns al irlandezei Kirsten Sheridan) sau care te-amuză de-a dreptul (că în Surveiller leș tortues
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
să dea aceeași siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în special în scurtmetrajele franțuzești -, bifări "politic corecte" ale temelor la modă, monotonie și lipsa de imaginație. Uneori, în plină "tema", sinceritatea unei viziuni personale care nu te lasă să căști (că în Patterns al irlandezei Kirsten Sheridan) sau care te-amuză de-a dreptul (că în Surveiller leș tortues al belgiencei Inès Rabadan). Alteori filmul promite (La Réserve al franțuzoaicei
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
ori scepticism vulgar (ătotu-i relativă), ori stiintism exagerat. Apoi, golanul are ori optimism tîmpit, ori pesimism disperat și intermitent/.../ Ce e de făcut. Politică sau pedagogia reinstaurării elitelor în omenire". Proiectatul studiu despre om în comunism - din 1962! - avea drept tema demonstrarea faptului că orînduirea clamata drept "cea mai umană" e contra naturii omului, fiindcă îi ia libertatea: "omul din regimul comunist e un om bătut în cap, care trăiește diminuat și cu sentimentul că și-a pierdut destinul de om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
competență și abilitatea tălmăcitorului, ci mai ales de nivelul obiectiv de dezvoltare a limbii-tintă că limba literară. Rațiunea constă în faptul că ămacro-stilisticaă e mai puțin o stilistica a ăstiluluiă și mai degrabă una a ăscriituriiă; în eseul Variațiuni pe tema textului am arătat că trebuie distins între cele două concepte: unul este un fapt individual (Le style c^est l^homme même!), iar celălalt o instanță suprapersonala, cultural-institutională, istoricește constituită. Oricât ar manipula-o Eduardo Mendoza în sensul ironiei și
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Paz își pune o întrebare pe care noi am putea-o socoti inutilă: oare nu e cumva caraghios că la sfîrșitul vieții sale (inevitabil aproape, căci avea deja aproape optzeci de ani) să lase o carte despre dragoste? Filozofînd pe tema iubirii, vîrstnicul se teme de ridicol, pentru că presupune implicit o iubire asociată tinereții, desi nimic din teoria expusă în carte nu justifică asemenea conexiuni, și deci nici aprehensiunile. Dublă flacăra este perechea unui poem scris mai demult de autor, intitulat
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
într-o lume fără dublu, dintotdeauna a lui și parcă pentru veșnicie, cum altă nici n-ar putea fi gândită. Sau, poate, doar ca un fundal lăsat în urmă. Fostul elev care intră în clasa cu lecția neînvățata și cu temele nefăcute se visează într-un impas catastrofal, pus în fața unei ecuații nu cu una sau două, ci cu un abis de necunoscute, în chiar clipă când trebuie să se pronunțe. În timp, motivul se impalidează, piere, așa cum dispar din memorie
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
rol istoric prin frînă pe care o puneam, si, cine știe, daca nu era acel "dobitoc" care pusese frînă, destinul lui X poate că ar fi devenit prea ușor. Uneori e nevoie de un obstacol"...(și a mai spus pe tema asta o multime). Mai zice,...a mai zis: "Să zicem că un proprietar l-a dat afară pe un artist chiriaș că nu și-a plătit chiria. Dăm un exemplu. O revoltă, o suferință se naște în acest artist. În
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte foarte lungi, de zece secole. În luna martie a acestui an profesorul Jean-claude Schmitt a fost în România, pentru a tine două prelegeri, una pe o temă șarmanta în sine, tineri și tinerețea, la New europe College, o a doua la Facultatea de Limbi Străine, în cadrul Catedrei de Franceză, despre o istorie comparată a imaginilor între Orient și Occident. Înainte de a-i cîți cartea, l-am ascultat
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
și filosofie), care, pentru scenariul Îngerilor, a lucrat doi ani. Să intrăm în bucătăria cineastului și să aflăm o rețetă: Pentru mine, apropierea de scris e, înainte de toate, vizuală. Orice demers didactic mi-e străin. Nu plec niciodată de la o temă sau de al un punct de vedere teoretic ci mă las condus de imaginar. Abia după o muncă inițial "sălbatică", intervine introducerea sensului și a coerentei! Nu mă interesează cîtuși de puțin să formulez adevăruri despre lume și societate. Urmăresc
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
Cronicar Scrisul, ca și visul Un număr foarte bun al revistei DILEMĂ, 318, are ca temă visele. Alcătuitorul lui, Dan Stanciu, n-a comandat la întîmplare textele, știind că există riscul să se adune în borcanul tematic bile cu aceleasi nuanțe și gusturi. Poetul și graficianul a compus inspirat numărul, așezînd în jurul nucleului enigmatic al viselor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
ei înșiși în relație cu visul, repetînd de fapt, în aceeași tonalitate confesiv-literară, ceea ce au spus în cărțile lor (Simona Popescu și Mircea Cărtărescu, poeti-prozatori pentru care "scrisul că și visul" sînt la persoana întîi singular) și cei care tratează tema în subtile eseuri de interes mai... general (Ioana Pârvulescu, Alex Leo Șerban, Z. Ornea, Anca Manolescu). Rasism, grațieri și o premisă Plecat din PNL, Viorel Cataramă face declarații bizare în calitate de președinte interimar al partidului lui Virgil Măgureanu: Există o atitudine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
nu aveam nici o idee despre dimensiunea lucrării. Ceea ce mi-era însă foarte clar de la început era o structură în două volume. Și aceasta pentru motive care țin de stadiul teoriei artei, acum: diferiți filozofi care s-au ocupat de această temă în ultimile decenii au amestecat prea mult chestiunea modului de existență și cea a funcției estetice. Eu, dimpotrivă, țineam mult să separ cele două serii de probleme care sînt pentru mine foarte distincte. De aceea nu voiam deloc să reduc
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
ăsta o doză de ipocrizie ce se răzbuna pe tine mai tîrziu, cînd, singur fiind, nu mai ai nevoie de aparente în fața nici unui interlocutor. Atunci adevărul împotriva că ruia pledai dinadins iese încet la suprafață că o melodie, sau o temă dintr-un tumult de sunete... * * * Prînzul cu F. la mare înălțime, cota 1500 de m., cred, fiindcă sîntem după cota 1400, mai sus de ea în altă cabană . Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd în ea ceva
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
lui Octavianus și legată de casa lui Fabius Maximus, unul din favoriții împăratului, căruia Ovidiu îi va trimite scrisori disperate de la Tomis ca să fie iertat. Că și la noi, pe vremuri, din cauza austerității împăratului, care a răbdat cît a răbdat, temele literare se schimbă brusc. Poetul monden, usuratec devine serios. Scrie Metamorfozele, poem în 15 cărți că "o tapiserie sclipitoare". Opera capătă un caracter aproape didactic, străjuita de venerabilitatea, de gravitatea lui Augustus. Urmează Fastele, calendarul în versuri. Tocmai cînd Ovidiu
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
Nicolae Manolescu AM STUDIAT o vreme felul în care a funcționat cenzură comunistă a publicațiilor de tot felul, reviste literare, cărți, dar și a spectacolelor de teatru și a filmelor. Am ținut un curs la facultate pe tema această, am cercetat arhivele. Studiului i se adaugă experiență personală: în definitiv, am publicat eu insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
titlul exact nu este Nostalgia, ci Ireversibilul și nostalgia, ceea ce va ameliora, poate, vagă dezamăgire de a nu avea la dispoziție decît atît de puțin despre nostalgie. Însă Jankélévitch nici nu avea nevoie să spună, explicit, mai multe pe această temă, pentru ca întreg volumul e infuzat de o teorie crescîndă a nostalgiei, subcutanata în toate aforismele și speculațiile despre ireversibil și irevocabil. Cele cîteva pagini din final nu fac decît să rezume această teorie. După știința mea (justificată de un interes
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]