3,528 matches
-
scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
place sau nu, factorii biologici ai persoanei influențează pozitiv sau negativ gestualitatea acesteia, imaginea de sine, favorizând sau blocând comunicarea cu ceilalți. Pentru a înțelege impactul factorilor biologici asupra expresiilor faciale și gestuale, oferim următoarele exemple: a) constituția morfo-fiziologică și temperamentul Prezența unei persoane, marcată prin corporalitate, înălțime, formă, mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reproduc modele tradiționale referitoare la feminitate sau masculinitate. În concluzie, putem rezuma ideile cheie ale accepțiunii biologice: gesturile fundamentale sunt înnăscute, indiferent de coordonatele de timp, zona geografică și cultura la care ne raportăm, iar factorii biologici precum constituția morfo-fiziologică, temperamentul, genul și vârsta, starea sănătății fizice și psihice etc. pot influența gestica unei persoane. 1.5. Accepțiunea etologică Un alt aspect cercetat se referă la caracterul universal și local al gestului, deoarece există gesturi care au aceeași semnificație indiferent de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în zece secunde după acest contact; • mâna fugitivă: oferirea și retragerea extrem de rapidă a mâinii, ilustrând o persoană cu temperament dinamic; • mâna fondantă: abandonarea mâinii într-un mod afectuos, care ,,se topește" în mâna celuilalt cu scopul de a seduce, de a obține un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
afla răspuns la celebra întrebare a lui Harold Lasswell ,,cine, ce, cui, de ce și pe ce canal comunică?" la care se adaugă un parametru suplimentar (contextul): 1) Profesorul (cine?) se definește prin factorii de personalitate: • factorii biologici: vârstă, particularitățile morfofiziologice, temperament, gen, stare de sănătate; • factorii psihologici: intelectuali (inteligența, flexibilitatea gândirii, capacitatea de analiză și sinteză etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent, de introducere, care va crește în intensitate pe parcurs pentru a ilustra mai bine importanța sau dinamismul miezului discursului 96. Cu certitudine, temperamentul profesorului, gradul de cunoaștere a tematicii prezentate și natura relației cu elevii influențează ritmul vorbirii acestuia. O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor când ritmul este ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai repede 97. De multe ori, elevii care au un ritm alert în oferirea răspunsurilor la examenele orale sunt etichetați ca fiind bine pregătiți, serioși, competenți, uitând faptul că ritmul vorbirii se află într-o corelație directă cu trăsăturile de temperament ale individului și, prin urmare, un sangvinic va avea un ritm vioi în expunere mult mai frecvent decât un melancolic. În concluzie, ritmul vorbirii profesorului participă la măreția sau insignifianța secvențelor discursive, iar ruperile de ritm oferă posibilitatea captării atenției
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
drept efect distragerea atenției elevilor și incitarea acestora la comentarii. În comunicarea didactică, gesturile personale ale profesorului sunt influențate de mai mulți factori, după cum arată și studiile de caz realizate de Barbara M. Grant și Dorothy Grant Hennings: • tipul de temperament (,,profesorii care în viața de zi cu zi sunt foarte activi vor transmite probabil această trăsătură în activitatea din clasă și vor produce numeroase indicii, atât verbale și neverbale"); • orientarea verbală sau neverbală (numărul gesturilor personale ale profesorului depinde ,,de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f) are o voce respectuoasă, ușor slugarnică; g) este amabil; h) își schimbă culoarea feței; i) bate din picior
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acest motiv a oferit mai multe burse, a achiziționat cărți pentru bibliotecile suedeze și a devenit patroana unor învățați deosebiți, precum Rene Descartes. Această implicare în acte de caritate culturală i-au adus numele de„Minerva Nordului“. Cu toate acestea, temperamentul reginei Cristina era mult prea excentric pentru gusturile secolului al XVII lea. Proaspăta regină nu dădea de înțeles că ar dori să se căsătorească. În același timp, avea un comportament masculin și purta haine bărbătești. La curte se auzeau tot
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Spun aici foarte clar că îmi este imposibil să mă căsătoresc. Motivele nu le voi dezvălui. M-am rugat adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-l pe Ludovic, un copil timid și introvertit. Jean Heroard, medicul particular al lui Ludovic al XIII-lea oferă date deosebit de importante privind comportamentul său. În jurnalul zilnic, Heroard relatează scene violente, provocate de către tânărul Ludovic și care descriu un temperament coleric.„ Dacă este supărat, lovește, o zgârie pe guvernantă, și umplând-o cu lovituri de picior, urlă: « Am să vă ucid. Am să vă tai gâtul cu cuțitul. Am să vă străpung mâinile. »“ (trad. n.) Deși există mai multe documente
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se referă la situațiile concrete În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare psihică, de intervenție a gândirii, a motivațiilor, a capacității de stocaj În memorie, a temperamentului, a concepției generale, a apartenenței receptorilor și emițătorilor la un anumit mediu etc” <ref id=”80”> Ibid., p. 60 referință </ref> . Această perspectivă asupra situației permite identificarea a ceea ce autoarea numește coordonate interne, unde se includ particularitățile organice, mijloacele fiziologice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aceea, recomand ca sursele documentare de acest fel să fie folosite cu prudență și cât mai rar! Cifra de la umărul cuvântului se poate pune În mai multe locuri: după numele autorului: Criticul Constantin Ciopraga 1 afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”. după așa-numitul verb dicendi, al cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”. după așa-numitul verb dicendi, al cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora” la sfârșitul citatului: Criticul Constantin Ciopraga afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”1. 3.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora” la sfârșitul citatului: Criticul Constantin Ciopraga afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”1. 3.1.1. Informațiile din notele de subsol Informațiile de care avem nevoie pentru nota de subsol se iau, de regulă, de pe foaia (pagina) de titlu. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
serie de sugestii referitoare la evitarea relațiilor conflictuale cu aceștia). Tipurile identificate sunt: Tancul. Se referă la acea categorie de oameni pusă mereu pe confruntare, care găsește mereu pe cineva vinovat. El este mereu furios, nerăbdător și agresiv, are un temperament coleric, nestăpânit. Centrată pe sarcină, această categorie de oameni își simte amenințată intenția de îndeplinire a acesteia. Este puternic asertivă, explozivă, dominatoare. Ne atacă direct, țintit, dacă ne vede ca pe un obstacol în calea lor. Cu toate acestea, pare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
energiile planetare sau devine capabilă să resimtă transformarea lor. Toate acestea sunt În mod special valabile cu privire la tranzitele lui Jupiter și Saturn. De exemplu, persoanele care Îl au pe Jupiter foarte disonant În tema natală pot avea, Între altele, un temperament procedural, Încercând permanent să-i oblige pe ceilalți să recunoască că au dreptate. Am remarcat că, În acest caz, efectul conjuncțiilor lui Jupiter În tranzit le pune adesea În dificultate pe plan juridic sau social. Dar dacă depășesc această tendință
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cunoașterea temeinică a personajelor"; citirea întregii opere a autorului piesei; "analiza piesei: [...] lectura atentă și repetată a piesei ne va dezvălui conflictul, pozițiile de pe care se înfruntă personajele. Vom analiza fiecare personaj în parte, stabilind caracterul său, vârsta, starea socială, temperamentul, poziția față de conflict și raporturile sale cu celelalte personaje"; aceste etape vor facilita "distribuirea rolurilor, realizarea imaginii plastice a păpușii și decorurilor"; repetițiile; ultima etapă = "finisarea spectacolului, a fixării tuturor nuanțelor și detaliilor, a închegării tuturor elementelor componente într-un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1985, pp. 154-155 etc.). 20 Mai mult, particularizând, se atrage atenția asupra faptului că "ansamblul feței noastre, limită între interioritate și mediul ambiant, exprimă în felul său raporturile Eului cu mediul și, de asemenea, gradul de tonus sau atonie al temperamentului" (Mucchielli, 2000, p. 114). 21 În privința comportamentului corelat celui verbal, se consideră că există șapte comportamente vizibile: îmbrăcămintea, expresia feței, vocea, gesturile, poziția, mișcările, nivelurile de energie (S. Burns, apud Erickson, 2009, p. 206). În alte lucrări, apar nuanțări de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace, dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viață liniștită, o să călătoresc...”). Inculpata încheie retoric - „nu am știut să trăiesc”; inculpata trăiește cu sentimentul că și-a irosit viața. Profilul psihologic: - nivel slab empatic (capacitate redusă de a se transpune în stările și trăirile celuilalt - interlocutorului); - neechilibrată afectiv - temperament coleric; - nivel mediu spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]