4,331 matches
-
arată că deznodămîntul moral nu schimbă nimic. într-un fel, e cel mai onest film din trilogie. Banalitatea poveștii și a stilului în care e spusă constituie un statement : N-am nimic în buzunare. Nu fac scamatorii cu mingi de tenis. Nu vă manipulez prin simbolism. Vă prezint, în stilul cel mai plat cu putință, un exemplu cît se poate de banal. E povestea a doi frați care comit o crimă, dar nu pot trăi cu ea. Unul (Colin Farrell) se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la ora actuală mai joc fotbal: în fiecare sâmbătă seara joc cu tinerii din biserică, iar marți seara cu cei cu care am jucat în tinerețe. Am strâns de-a lungul timpului tot felul de diplome și trofee. Dupa fotbal, tenisul de câmp mi-a placut cel mai mult. Tot în perioada când am muncit pe șantier, m-am înscris și la liceu, astfel că până am fost plecat în armată, am reușit să termin primii doi ani de liceu. După
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cât și Adrian începeau să plângă. Cel mai des îl cântam în mașină, când aveam drumuri lungi de făcut sau când călătoream noaptea târziu pentru ca să nu adorm la volan. Aveam multe hobby-uri, dar cele mai importante erau sportul (fotbalul, tenisul, șahul) și excursiile. Am călătorit în peste 25 de țări, iar în unele chiar de mai multe ori. Revenind la istoria comunității mele natale, în 1948 s-a organizat Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea și în același an
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Asociației Conștiință și Libertate și domnul Gabriel Ișvan, directorul acestei asociații - filiala Muntenia, au înmânat plachete de apreciere celor peste 20 de invitați prezenți, după cum urmează: Gabriel Dragoș Baltă - Prefectul județului Buzău Cristian Romanescu - Vicepreședinte C.J. Buzău și Preș.F.R.Tenis de masă Dr. preot Paul Iulius Negoiță - Consilier Municipal Adrian Petre - Consilier Județean și Director al Centrului județean de Cultură și Artă Dr. Acsinte Venera - Direcția de Sănătate Publică a județului Buzău-Dir.Adjunct Dr. Marius Anastasiu - renumit chirurg Buzoian, la
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Știu, dar mai veneau și le aduceau schimburi, pachete și vești. M. M.: Aveam și lenjerie, că aveam trusă personală, aveam acolo nu știu câte rânduri de cămăși. S. B.: La noi au montat în holul din fața Sălii multifuncționale o masă de tenis și jucau. Făceau campionat de tenis de masă așteptând să vină războiul. M. M.: A fost liniște. Nu știu, televizoare erau câte unu- două, nu erau peste tot. S. B.: Noi aveam în fiecare dormitor. M. M.: Am stat, ne-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aduceau schimburi, pachete și vești. M. M.: Aveam și lenjerie, că aveam trusă personală, aveam acolo nu știu câte rânduri de cămăși. S. B.: La noi au montat în holul din fața Sălii multifuncționale o masă de tenis și jucau. Făceau campionat de tenis de masă așteptând să vină războiul. M. M.: A fost liniște. Nu știu, televizoare erau câte unu- două, nu erau peste tot. S. B.: Noi aveam în fiecare dormitor. M. M.: Am stat, ne-am vânzolit, am mai jucat o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fel. Ambasada era situată într-un cartier select, "Las Condes", Calle Benjamin, o stradă liniștită cu case arătoase și multă verdeață. Clădirea ambasadei era proprietate a statului român, un cochet imobil cu două etaje, o grădină în față, teren de tenis în spate și câteva rânduri de lămâi și portocali. Colaboratorii aranjaseră o masă de bun venit și n-am putut să n-o onorăm. Am avut noroc să nu ni se rătăcească bagajele și aveam pentru fiecare vești, corespondență și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în custodie" . În curte am remarcat portocalii și lămâii, o minunată magnolie și un arbore cam de 10 metri înălțime, un dafin măreț, jumulit de frunze de fiecare curier și delegație venită din țară. La un capăt al terenului de tenis se aflau două garaje și deasupra lor o bucătărie mare, iar la celălalt capăt o mică construcție cu două camere ca de păpuși, folosită ca depozit de te miri ce! După primul contact cu "teritoriul național", am plecat cu șoferul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încheiere a anului școlar în Uruguay, după o întâlnire prealabilă cu directoarea, eram prezent, împreună cu soția, la Școala "România", pentru a participa la serbarea finală și festivitatea de premiere. Nu veneam "cu mâna goală" umplusem portbagajul cu mingi, rachete de tenis, fursecuri, biscuiți, bomboane, sticle cu sucuri pentru copii. (Interesant că de "acasă" mi se comunicase că nu există fonduri la buget pentru atare cheltuieli, așa că a trebuit să ne "descurcăm". Și totuși, aveam la Montevideo o școală care se chema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu cămașă și pantaloni largi din pânză groasă, cu cizme din piele de mânz, un poncho rulat pe umărul drept, o năframă în jurul gâtului și nelipsitul sombrero. Poartă cu el un lasou, "las boleadoras" trei mingi de mărimea celor de tenis, cu miez metalic, prinse de o funie, care-i servesc la prinderea animalelor, un cuțit mare și uneori o chitară. Un istoric local sintetiza fizionomia Gaucho în următoarele cuvinte: "pentru el pământul e al tuturor, așa ca aerul și lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
del Este reprezintă o creație de 5 stele, de la hoteluri și restaurante, la magazine, discoteci, parcuri. Strălucește peste tot, nu vezi gunoaie, cerșetori, câini vagabonzi și stațiunea oferă turiștilor tot ce-și doresc: plaje curate, piscine, terenuri de golf, de tenis, de călărie, spectacole muzicale cu cele mai mari formații și soliști de pe planetă, cazinouri, plimbări pe ocean. La Punta del Este descoperisem un hotel mic, liniștit, aproape de ocean, Hotel "Castillia", foarte curat și civilizat, unde trăgeam mereu. Dacă dimineața eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era un uriaș blond, cu fața rotund) - sem)na puțin cu Silk, dac) m) gândesc mai bine. Îi pl)cea s)-si scoat) pantofii și haină și Își l)rgea cureaua pentru a sl)bi burtă din strânsoare. Cand juca tenis la Yaddo, În Saratoga Springs, voleurile lui rupeau fileul. Am devenit un compendiu de asemenea informații. Și totuși, nu am intenționat niciodat) s)-mi amintesc vreuna dintre ele. Ins) pe Silk și pe Schimmel Îi amuz) - pe mas) se afl
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pe panta cea mai abruptă unde preferai să „iei bicicleta de coarne“ (bïka za roga), după cum Îi plăcea tatii, ciclist pasionat, să spună, locul unde el o ceruse În căsătorie; mai era, În așa-numitul parc „vechi“, arhaicul teren de tenis, acum o zonă acoperită cu mușchi, cu mușuroaie de cârtițe și cu ciuperci, care fusese scena unor vesele Întreceri În anii optzeci și nouăzeci (chiar și sobrul ei tată Își lepăda haina și Încerca racheta cea mai grea), dar pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Vara nordică devenea tropicală pe la strânsul recoltei. Roșu la față, Serghei Își vâra racheta Între genunchi și Își ștergea cu râvnă ochelarii. Plasa mea de fluturi sta proptită de gardul de sârmă - pentru orice eventualitate. Cartea lui Wallis Myers despre tenisul de câmp sta deschisă pe o bancă și, după fiecare schimb de mingi, tata (un jucător de primă mână, cu un serviciu năprasnic În stilul lui Frank Riseley și un frumos „lifting drive“) ne Întreba pedant pe fratele meu și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de pâine rusească unsă cu unt. Tot felul de lucruri plăcute și delicioase soseau Într-un ritm constant de la Magazinul Englezesc de pe Bulevardul Nevski: tarte cu fructe, săruri mirositoare, cărți de joc, jocuri de puzzle, sacouri cu dungi, mingi de tenis albe ca talcul. Am Învățat să citesc În engleză Înainte de a Învăța să citesc În rusă. Primii mei prieteni englezi au fost patru ființe simple din cartea de gramatică - Ben, Dan, Sam și Ned. Era multă discuție În jurul identității și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cealaltă cu o ciudată mișcare circulară - producând probabil un vag țârâit jucăuș, prea acut pentru auzul omului. Îmi doream de mult acea specie și, când am fost Îndeajuns de aproape, am dat lovitura. Ați auzit probabil oftând un jucător de tenis, după ce a ratat o minge ușoară. Ați văzut poate fața marelui maestru de renume mondial, Wilhelm Edmundson când, În timpul unui simultan dintr-un local din Minsk, și-a pierdut tura, dintr-o absurdă neatenție, În fața unui amator local, medicul pediatru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bărbat bine făcut, cu o mustață țepoasă și ne citea Cyrano de Bergerac al lui Rostand, rostind cu savoare fiecare vers, modificându-și timbrul vocii de la cel de flaut la cel de contrabas, conform personajelor pe care le imita. La tenis, când servea mingea, stătea bine Înfipt pe picioarele lui groase, Îndepărtate, pe linia de fund, Îmbrăcat În pantaloni de nanchin boțiți, mai Îndoindu-și brusc genunchii când dădea mingii o lovitură puternică, dar extrem de ineficientă. Când Lenski ne-a părăsit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
când dădea mingii o lovitură puternică, dar extrem de ineficientă. Când Lenski ne-a părăsit definitiv, În primăvara anului 1914, ne-a fost adus un tânăr dintr-o provincie de pe Volga. Era un tip fermecător, de familie bună, bun jucător de tenis și excelent călăreț; era foarte fericit că se putea bizui pe asemenea talente, Întrucât, la acea dată târzie, nici fratele meu și nici eu nu prea mai aveam nevoie de ajutorul la Învățătură al acelui amărât, promis părinților mei de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
străzi abrupte și Înguste pe care o urcam la fiecare două zile pentru a mă interesa dacă fuseseră În sfârșit achiziționați pentru mine noul specimen Hairstreak al lui Champan sau recent redescoperitorul White al lui Mann. Am Încercat să jucăm tenis pe un teren public; dar un vânt de iarnă fugărea pe el frunzele veștede și, pe lângă asta, Lenski nu prea știa să joace, deși insista să ni se alăture, cu paltonul pe el, Într-o asimetrică partidă În trei. Mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Între două frunze plate și apoi Între o pietricică și gaura din care fusese dislocată În seara precedentă; bucurându-mă de scurta suprafață netedă a unui podeț peste un pârâu; mergând de-a lungul gardului de sârmă al terenului de tenis; deschizând cu botul bicicletei poarta spoită cu var de la capătul parcului; și apoi, cuprins de un extaz melancolic de libertate, goneam pe marginile din pământ bătătorit, plăcut cleios, ale lungilor drumuri de țară. În vara aceea treceam Întotdeauna pe lângă o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Între nori măreți - grămadă peste grămadă de alb pur și cenușiu purpuriu, lepota („frumusețe maiestuoasă“, În rusa veche), mituri mișcătoare, guașă și guano, În ale căror unduiri puteai desluși o aluzie mamară sau masca mortuară a unui poet. Terenul de tenis era o regiune a marilor lacuri. Dincolo de parc, deasupra câmpiilor aburinde, se ivea curcubeul; câmpiile se sfârșeau În marginea Întunecată și crestată a unei păduri de brazi Îndepărtate; o parte a curcubeului o traversa și acea porțiune a marginii de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care o murmuram deja, cu șocul suferit, când preț de o clipă simțisem că inima și frunza erau la unison. 2 În zăpușeala lacomă a Începutului de după-amiază, bănci, poduri și trunchiuri de copaci (totul, de fapt, În afară de terenul de tenis) se uscau cu o rapiditate incredibilă și În curând rămăsese prea puțin din inspirația mea inițială. Deși strălucitoarea fisură se Închisese, eu continuam cu Încăpățânare să compun. Întâmplător, mijlocul meu de exprimare era limba rusă, dar ar fi putut foarte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
elan de stupidă uimire, i-am arătat-o tutorelui meu care, la rându-i, i-a arătat-o cu promptitudine tatei, oferind brusc o clarificare retroactivă a anumitor excentricități din comportamentul fiului. Singurul joc care ne plăcea la amândoi era tenisul. Am jucat mult Împreună, mai ales În Anglia, pe un teren cu iarbă crescută alandala În Kensington și pe un teren bun, de argilă, la Cambridge. Era stângaci. Se bâlbâia rău, ceea ce stânjenea conversațiile pe teme discutabile. Deși avea un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
trecând pe la mine discret, ca să-mi spună că și el Își pierduse recent tatăl; R.C. invitându-mă amabil să-l Însoțesc Într-o excursie În Alpii elvețieni; Christopher nu mai știu cum, retrăgându-se dintr-o partidă de dublu de tenis, când a aflat că partenerul lui urma să fie un hindus; T., un chelner foarte bătrân și plăpând, vărsând supa pe profesorul universitar A.E. Housman, care se ridicase brusc În acel moment, de parcă s-ar fi trezit dintr-o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu public și generoasele acte de caritate particulare asigurau prelungirea vieții autorilor vârstnici. Scriitorii mai tineri, mai puțin cunoscuți, dar mai adaptabili, Își suplimentau subvențiile ocazionale cu diverse slujbe. Îmi amintesc că eu am dat lecții de engleză și de tenis. Am combătut cu răbdare perseverența cu care oamenii de afaceri din Berlin pronunțau cuvântul „business“ În așa fel Încât să rimeze cu „dizziness“; și ca o mașinărie perfectă serveam minge după minge peste plasă, fiicelor lor bronzate, tunse băiețește, pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]