8,991 matches
-
si 12 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici și a activităților notariale), ori prin declarație dată în fața instanțelor judecătorești (cum ar fi, de exemplu, recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și a activităților notariale), ori prin declarație dată în fața instanțelor judecătorești (cum ar fi, de exemplu, recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dată în fața instanțelor judecătorești (cum ar fi, de exemplu, recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
recunoașterea făcută la interogator în cursul unui proces); Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o influență asupra acesteia. S-a arătat 165 că recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Recunoașterea filiației prin testament 164. Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o influență asupra acesteia. S-a arătat 165 că recunoașterea filiației nu poate fi făcută valabil prin forme
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o influență asupra acesteia. S-a arătat 165 că recunoașterea filiației nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale, cum sunt cele stabilite prin Statutul C.E.C., care nu cuprind dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în vedere următoarele: a. Recunoașterea a intervenit în cazul în care înregistrarea nașterii copilului nu a avut loc O posibilitate ar fi ca recunoașterea să se considere ca fiind o declarație de naștere tardiva, care dacă s-a făcut înăuntrul testamentului de un an de la naștere 166, după aprobarea organului administrativ competent, va servi la întocmirea actului de naștere fără a se face mențiunea pe marginea lui. Dovada recunoașterii ar urma să se facă, daca va fi nevoie, cu declarația de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și chiar al concepțiunii acelui copil. Recunoașterea produce efecte față de toată lumea (erga omnes); b) act irevocabil, adică nu se mai poate reveni asupra acestuia după ce a fost făcută, chiar în cazul în care a fost utilizat în acest scop un testament (art.48, alin. ultim C.fam.) Faptul că mama poate contesta recunoașterea nu îi schimbă caracterul irevocabil, deoarece a contesta înseamnă altceva decât a revoca. În această privință, Trib.Sup. a arătat 168 că recunoașterea nu poate fi revocată în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că recunoașterea mamei făcută cu discernământ, printr-un act juridic, pentru care nu a avut capacitatea cerută de lege, este valabilă, deși actul juridic respectiv este nul. Astfel, dacă mama, mai mică de 16 ani face liberalități în cuprinsul aceluiași testament 2 prin care recunoaște ca pe al său pe un copil, legatele respective vor fi nule (art.806 C.civ.), în timp ce recunoașterea sa rămâne valabilă. În consecință, ulterior reprezentantul mamei și nici aceasta după ce devine capabilă, nu pot cere anularea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
decât mamă, personal sau prin mandatar, cu procura specială și autentică; b) Recunoașterea este făcută cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art.48 C.fam., adică nu este făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, act autentic sau testament; în consecință, recunoașterea făcută prin înscris sub semnătură privată, fără ca aceasta să fie testament, este nulă absolut.169 S-a pus problema dacă recunoașterea de maternitate făcută de o persoana al cărei consimțământ a fost viciat poate fi sancționată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
făcută cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art.48 C.fam., adică nu este făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, act autentic sau testament; în consecință, recunoașterea făcută prin înscris sub semnătură privată, fără ca aceasta să fie testament, este nulă absolut.169 S-a pus problema dacă recunoașterea de maternitate făcută de o persoana al cărei consimțământ a fost viciat poate fi sancționată cu nulitate relativă. În această privință s-au exprimat mai multe păreri: Recunoașterea este nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
înregistrata in registrul de stare civila . ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca născut din părinți necunoscuți? 3. Care sunt modalitățile prevăzute de lege prin care mama poate recunoaște voluntar copilul? 4. Recunoașterea făcuta prin testament poate fi revocata de catre mama? 5. Cine poate contesta recunoașterea care nu corespunde cu adevărul? 6. In ce situații dovada filiației fata de mama se face prin orice mijloc de probă, in fata instanței judecătorești? 7. Cui aparține dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
registrul de stare civila; b) a fost înregistrata in registrul de stare civila ca născut din părinți necunoscuți; c) nu corespunde cu adevărul. 4. recunoașterea se poate face prin: a) declarație la serviciul de stare civila; b) înscris autentic sau testament; c) in orice alt mod ales de mama. 5. Recunoașterea făcuta prin testament: a)se poate revoca; b) nu se poate revoca; c) depinde de condițiile prevăzute de lege pentru a produce consecințe juridice. 6. Dovada filiației fata de mama
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ca născut din părinți necunoscuți; c) nu corespunde cu adevărul. 4. recunoașterea se poate face prin: a) declarație la serviciul de stare civila; b) înscris autentic sau testament; c) in orice alt mod ales de mama. 5. Recunoașterea făcuta prin testament: a)se poate revoca; b) nu se poate revoca; c) depinde de condițiile prevăzute de lege pentru a produce consecințe juridice. 6. Dovada filiației fata de mama se poate face in fata judecătorilor abilitați cu judecarea cauzelor de stabilire a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situații: > copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său prin declarații făcute de el la serviciul de stare civilă; > copilul recunoscut odată cu înregistrarea nașterii; > recunoașterea paternității după data înregistrării nașterii prin înscris autentic; > recunoașterea paternității prin testament, care nu se poate revoca (conform art.57, alin. 3 C.fam.). În prevederile art. 57, alin. 1, ultima parte se arată că: "după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenți firești". Rezultă că recunoașterea paternității
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în care se face recunoașterea filiației față de tată a copilului născut în afara căsătoriei sunt arătate în art. 57 alin. 2 C.fam. și sunt următoarele: * declarația tatălui făcută la serviciul de stare civilă, odată cu înregistrarea copilului; * prin act autentic; * prin testament. b. Declarația la serviciul de starea civilă prin care se stabilește în mod voluntar filiația față de tată se face de regulă odată cu înregistrarea nașterii copilului, iar în alte situații ulterior acestei înregistrări. Ipoteza recunoașterii copilului odată cu înregistrarea nașterii sale face
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
recunoașterea făcută de tată la interogatoriu în procesul de stabilire a paternității și care este suficientă în scopul de a produce aceste efecte, fără administrarea altor probe și pe care instanța judecătorească doar o va constata 201. d. Recunoașterea prin testament. Dacă testatorul revocă toate celelalte dispoziții testamentare, dispoziția prin care el face o recunoaștere voluntară a unui copil născut în afara căsătoriei rămâne valabilă, indiferent dacă ea este înscrisă într-un act autentic având alt obiect decât testamentul și constituie act
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
d. Recunoașterea prin testament. Dacă testatorul revocă toate celelalte dispoziții testamentare, dispoziția prin care el face o recunoaștere voluntară a unui copil născut în afara căsătoriei rămâne valabilă, indiferent dacă ea este înscrisă într-un act autentic având alt obiect decât testamentul și constituie act valabil dacă acesta este autentificat de către notar 202. Forma recunoașterii voluntare a paternității copilului născut în afara căsătoriei are în vedere toate tipurile de testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
indiferent dacă ea este înscrisă într-un act autentic având alt obiect decât testamentul și constituie act valabil dacă acesta este autentificat de către notar 202. Forma recunoașterii voluntare a paternității copilului născut în afara căsătoriei are în vedere toate tipurile de testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf, autentic sau testament secret (mistic) câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultimă voință a testatorului 203. Tatăl poate recunoaște voluntar paternitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
decât testamentul și constituie act valabil dacă acesta este autentificat de către notar 202. Forma recunoașterii voluntare a paternității copilului născut în afara căsătoriei are în vedere toate tipurile de testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf, autentic sau testament secret (mistic) câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultimă voință a testatorului 203. Tatăl poate recunoaște voluntar paternitatea, în una din formele prevăzute în disp.art.57, alin.2 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
act valabil dacă acesta este autentificat de către notar 202. Forma recunoașterii voluntare a paternității copilului născut în afara căsătoriei are în vedere toate tipurile de testamente care produc efecte juridice, în conformitate cu prevederile legale, indiferent dacă acesta este testament olograf, autentic sau testament secret (mistic) câtă vreme sunt îndeplinite cerințele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultimă voință a testatorului 203. Tatăl poate recunoaște voluntar paternitatea, în una din formele prevăzute în disp.art.57, alin.2 C.fam., fie un copil
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului c).un an de la încetarea conviețuirii pretinsului tată cu mama copilului ori a întreținerii copilului 6) Recunoașterea paternității copilului conceput și născut în afara căsătoriei se face prin: a).declarația făcută la serviciul de stare civilă b).înscris autentic c).testament. 7) Filiația față de tată se stabilește prin: a).recunoastere voluntara b).prezumtie de paternitate c).hotărârea judecătorească irevocabilă Capitolul IV STATUTUL LEGAL AL COPILULUI Cunoașterea problemei statutului legal al copilului Prin situația legala a copilului se înțelege ansamblul efectelor legale
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a stabilit ulterior filiația. În această privință, interesează modul în care s-a stabilit filiația față de ultimul părinte. Dacă acest lucru s-a făcut prin recunoaștere voluntară, ce poate avea loc prin declarație la serviciul stării civile, înscris autentic ori testament, care nu intervin în fața unei instanțe de judecată, atunci copilul trebuie să introducă o acțiune pentru încuviințarea de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit în urmă filiația. În cazul în care copilul introduce o acțiune pentru stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
altei persoane mijloacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevilor spirituale, iar în cazul obligației de întreținere a părinților față de copiii lor numai, mijloacele pentru educarea, învățarea și pregătirea lor profesională. Ea nu trebuie confundată cu furnizarea întreținerii stabilite pentru convenție și testament. Cunoașterea tuturor problemelor impuse de această teme vă cere să aprofundați următoarele aspecte: > noțiunea și obligațiile caracteristice ale obligației de întreținere; > categorii de persoane între care există îndatorirea de întreținere reglementată de art.86-96 C.fam.; > ordinea impusă de lege
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
consta in aceea că obligația de întreținere este o obligație legală, născându-se direct din lege dacă sunt îndeplinite condițiile pe care aceasta le prevede și se deosebește de obligația de întreținere care există în temeiul unor convenții, al unui testament ori a altor acte juridice. c. Acte internaționale în domeniul obligației de întreținere 2 La data de 20 iunie 1956 la New York este încheiată Convenția privind pensia de întreținere în străinătate, iar legea nr. 26 / 1991 publicată în Monitorul Oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]