14,383 matches
-
mentală în sport”, Vol.II, ANS, INCS în colecția „Sportul de Înaltă Performanță” nr.5/2007, București, p.31 Dan Iulian Alexe 50 diferitelor surse din literatura de specialitate ne-a permis să evidențiem următoarele: tensiunile musculare apar pe măsură ce sângele tinde spre aciditate. Excesul de substanțe reziduale (care apar în mușchi în timpul efortului fizic intens) va influența apariția crampelor musculare; respirație necorespunzătoare în timpul eforturilor de durată (cum este și cel din jogging) va determina o oxigenare deficitară. Această oxigenare deficitară a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
funcția respiratorie permite creșterea volumului de aer introdus în organism prin inspirație; caracteristicile sexuale sunt mult evidențiate, adolescenții arătând o conformație a bustului, a bazinului și a membrelor superioare, foarte apropiată de cea a adultului. Dezvoltarea biologică a întregului organism tinde, la vârsta adolescenței, spre echilibru și stabilitate, în timp ce evoluția proceselor psihice (raționament, gândire, abstractizare, creativitate, imaginație) s-ar realiza, în opinia psihologilor, prin multiple și complexe tensiuni, stări afectiv-emoționale, conflicte etc. Analizând caracteristicile componentei motrice, la vârsta adolescenței, specialiști din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a funcțiilor organismului, prin eficientizarea acestora; diminuează efectele anatomice și fiziologice ale obezității; cresc capacitatea de muncă fizică și intelectuală; stimulează, la nivel superior, funcțiile imunitare; „deblochează” rezervele de glucide prin contracțiile musculare specifice, reglând astfel depozitele pe care organismul tinde să le facă; cresc, în timpul efortului specific, oxidarea la nivel celular îmbunătățind / menținând astfel procesele de construcție celulară, metabolismul și excreția; cresc capacitatea aerobă (VO2 max.), creștere care permite formei fizice să suporte mai bine activitățile cotidiene; pe durată mare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
omului (atât din punct de vedere biologic, cât și psihic și social). Denumită din anumite puncte de vedere „sedentarism”, „inactivitate fizică”, lipsa de mișcare este asociată cu un ansamblu complex de efecte negative. În zilele noastre și în perspectivă, munca tinde să devină din ce în ce mai puțin fizică și tot mai mult intelectuală, transformânduse într-o activitate creatoare potrivită aptitudinilor, predispozițiilor, plăcerilor și intereselor fiecăruia (Rață G., 2003). Cu toate acestea, avantajele educării și dezvoltării unor aptitudini intelectuale, sociale, psihice sunt asociate dezavantajelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
care sezonul rece nu le-a prea permis; suplimentarea alimentației cu substanțe susținătoare de efort, (în special vitamine și minerale, pe cât posibil din surse naturale), pentru a face față asteniei de primăvară, care, asociată cu aceleași sarcini profesionale și familiale, tinde să destabilizeze organismul. C2. Joggingul pe timpul verii Ca tehnică, metodică de abordare a ședințelor de alergare, ca planificare a volumului și intensităților, practicarea joggingului pe timpul verii nu diferă aproape deloc față de practicarea joggingului primăvara, toamna sau iarna. Diferențele existente și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se desfășoară astfel de competiții). Sinteza surselor din literatura de specialitate din domeniul sportului și a petrecerii timpului liber evidențiază existența anumitor diferențe biomecanice care afectează tehnica alergării atunci când aceasta este efectuată pe bandă specială: timpul de contact cu solul tinde să crească în alergarea pe bandă comparativ cu alergarea în aer liber, pe sol, datorită faptului că membrele inferioare și mai ales talpa trebuie să se repoziționeze constant pentru a stabiliza corpul în ansamblu. Ori acest aspect nu favorizează creșterea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de sprijin, numai după obișnuirea joggerului cu specificul acestora; gradul de înclinație și consistența solului să fie acceptabile, abordabile din punct de vedere al condiției fizice a joggerului, al solicitării și al prevenirii accidentelor; se va acorda atenție respirației, care tinde să se amplifice datorită concentrării pe contactele cu solul, pe mișcările compensatorii de reglare și control a stabilității; se va evita prelungirea contactului cu solul pentru a nu aluneca, fapt ce va impune o creșterea a frecvenței pașilor cu diminuarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se poate obține o reducere a concentrației de trigliceride în ziua următoare, atât timp cât durata totală a reprizelor de efort intens moderat depășește 30 40 minute pe zi. Exemplul nr.3 Conform unor studii publicate de LiveScience, sportivul, chiar și amator, tinde să își dozeze mișcările din timpul joggingului în așa fel încât acestea să ritmeze cu muzica. Studiul a constat în acea că o parte dintre sportivi au fost puși să pedaleze cu muzica de fundal, iar alții fără. Cei din
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
este lipsit de spirit competitiv; * Finalizatorul - verifică detaliile și sistematizează rezultatele. În lucrarea Understanding Organization (1993), Charles Handy consideră că există patru stadii în evoluția grupurilor: formarea, tulburarea, normarea, conlucrarea. În primul stadiu grupul este o colecție de indivizi care tind să-și stabilească propria identitate în cadrul echipei. În faza a doua scopurile, rolurile, conducerea, normele de lucru și de comportament sunt, de regulă, contestate și restabilite. Depășirea ostilității în relațiile interpersonale, determinată de testarea normelor de încredere, este urmată de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în care informațiile deținute nu permit rezolvarea directă a problemei. Înlăturând monotonia metodică și climatul pedagogic rigid, activitatea grupurilor de elevi permite cunoașterea reciprocă, dezvoltarea trăsăturilor sociale ale personalității și intensifică eficiența educativă a instrucției. Metodele de activitate în echipă tind, pe termen lung, să înlocuiască relația clasică profesor elev cu structura complexă pedagog - colectivitate-elev. 3.4. Aplicații Brainstorming-ul l-am utilizat în cadrul lecției Mărinimie de Emil Gârleanu, clasa a Va, vizând următoarele sarcini: Brainstorming oral/scris: Scrie cât mai
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
limbajul natural este singurul ce poate fi conceput pentru transmiterea rezultatelor unei experiențe? În orice caz, un compromis istoric se conturează tot mai clar, constînd în transferul contradicției din planul ființei în planul limbajului, unde, de altfel, chiar și acolo, tinde să se șteargă: "...Bohr a ajuns la o concluzie din care cunoaștem puține exemple în istoria ideilor, alegînd să lanseze explicit o nouă thêma sau, cel puțin, să identifice o thêma care nu fusese încă recunoscută, conștient, ca inerentă fizicii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
În acest proces de cunoaștere științifică, volumul sferei (deci ceea ce este cunoscut) crește și, simultan, suprafața sferei (deci frontiera între cunoscut și necunoscut) crește de asemenea. Dar volumul sferei crește mai repede decît suprafața sa: raportul între volum și suprafață tinde, odată cu scurgerea timpului, spre infinit, asigurînd astfel pro-gresul continuu și fără de sfîrșit al raționalității științifice. Această imagine, mai fină și mai sub-tilă decît cea care este în mod tradițional propu-să de materialismul dialectic, conduce însă la aceeași concluzie: iraționalul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ca reprezentare a cunoașterii științifice, dar o sferă non-compactă: în interiorul sferei cunoscutului se află și mici sfere reprezentînd necunoscutul. În procesul de cunoaștere științifică, micile sfere se diminuează atît în volum, cît și în suprafață, raportul între volum și suprafață tinzînd, odată cu scurgerea timpului, spre zero. Există deci, și aici, o progresie în timpul cunoașterii științifice. Dar necunoscutul este incontinuu prezent, de o manieră ireductibilă: el se manifestă prin puncte care vor fi prezente, orice am face, în sfera cunoscutului. Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
deci neapărat să fie extraordinar, chiar paradoxal [...] El este o funcție și, ca atare, a treia persoană a divinității". În eseul său despre dogma Trinității, Jung mai scrie: "Rezultă o tensiune contradictorie între Unul și Celălalt. Or, orice tensiune contradictorie tinde să evolueze pentru a da naștere lui trei. Odată cu trei tensiunea se anulează, căci unitatea pierdută reapare [...] Treimea este, deci, unitatea care se dezvoltă pentru a deveni perceptibilă. Trei este Unu devenit perceptibil care, fără rezolvarea contrariilor Unu și Celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva folositor. Teoria lui Jeremy Bentham dezvoltată în jurul "principiului utilității" continuă să rămână cel mai bun argument în favoarea unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva folositor. Teoria lui Jeremy Bentham dezvoltată în jurul "principiului utilității" continuă să rămână cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de Toma d'Aquino (1228-1274) explică dreptul natural prin intermediul rațiunii, fără a face apel la doctrine metafizice și religioase. Toma d'Aquino definea virtuțile morale ca fiind "acele deprinderi care ne permit să ținem sub control pasiunile și dorințele ce tind să ne îndepărteze de adevăratul nostru bine"53. "Ca deprinderi orientate spre viața practică, aceste virtuți trebuie călăuzite de principii ale rațiunii practice, iar principiile rațiunii care au ca scop binele sunt legile naturale"54. Legile conțin precepte pentru toate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obligații ale omului față de sine însuși, crede M. Djuvara, datorită existenței unui ideal moral pe care omul trebuie să-l urmărească. Tot din faptul că dreptul reglementează faptele externe, iar morala pe cele interne rezultă și alte consecințe: legislația morală tinde spre simplificare fiindcă faptul intern este unul, nu se repetă și nu poate fi supus generalizării, pe când faptul extern se repetă în esența lui ducând la proliferarea dreptului 185. Eugeniu Speranția încearcă să stabilească raporturile dintre drept și morală pornind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cetățean"217, iar pentru Aristotel justiția înseamnă supunerea față de legi. Prin urmare, o lege nedreaptă ar fi o contradicție în termeni. Stagiritul distinge între justiția distributivă și cea comutativă. Justiția distributivă se aplică la repartizarea de onoruri și bunuri și tinde ca fiecare dintre membri să primească după meritul său, iar justiția comutativă determină formarea raporturilor de schimb după proporționalitatea aritmetică 218. Justiția distributivă "trebuie să fie reglementată de cetate, care recunoaște fiecătuia ceea ce este drept să îi aparțină", iar datoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
e recunoscută ca standardul eticii. Acest fundament trainic e acela al sentimentelor sociale ale omenirii dorința de a ne afla în unitate cu semenii noștri, dorință care e deja un principiu puternic al naturii umane și, din fericire, unul care tinde să devină tot mai puternic grație influențelor exercitate de progresul civilizației, chiar și fără un efort implicit de inculcare"150. Deși motivele care ne obligă să avem o conduită utilitaristă sunt efectul învățării, tocmai educația este cea care ne face
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care erau supuși condamnații 70. În decursul câtorva zeci de ani dispare spectacolul punitiv, iar pedepsirea încetează să mai fie teatrală. Orice element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în istorie ca semne ale barbariei care a caracterizat pentru o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legile stabilite de ei prin pactul social. J. Bentham își exprimă concepția asupra pedepsei astfel: "Obiectul general al legii este, sau ar trebui să fie, asigurarea unei fericiri totale a comunității; și prin urmare, în primul rând, excluderea a orice tinde să scadă această fericire: în alte cuvinte, excluderea răului. Dar toată pedeapsa este un rău: orice pedeapsă este un rău în sine. Conform principiului utilității, dacă ar trebui să o admitem, ar trebui să facem acest lucru doar în măsura în care făgăduiește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiind tentat să o rezolve rapid prin pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au evidențiat, în mod repetat, că acei copii care au fost martorii sau ținta unor pedepse excesive tind să recurgă ei înșiși la pedepsirea oamenilor din jurul lor. Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amânată până când devin ei înșiși adulți si intră în rolul de părinți. Mediul în care trăim influențează modul de manifestare a comportamentului. Poate că ați observat
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
exemplificarea sunt nuanțate, redimensionate, astfel încât să reflecte specificul elementelor vizate în demersul nostru. 4.1.1. Idealul educațional exprimând ,,acea categorie de finalități care definesc aspirațiile sociale în domeniul educației la un moment dat"103, ,,modelul de personalitate spre care tinde o societate"104, coroborare a modelelor sociale, culturale vizate într-un anumit context social, cultural, politic, economic etc. de membrii unei societăți 105 implică (prin prisma Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]