4,226 matches
-
Ai fost aseară Într-o stare, Îi zic eu. Da, mi-e teamă că nu-mi amintesc cine știe ce... — Foarte convenabil domnule Blades, foarte convenabil. Am făcut ceva... ăă... — Îți zic n Blazer Bladesey. Tresă mă grăbesc. Da... — Pa Frate Bladesey, trântesc eu receptorul. Hurley are dreptate. Marea problemă când ești gabor e că nu te poți Împiedica să-i vezi pe toți ori ca potențiali criminali, ori ca potențiale victime. În felul ăsta simți ori ură, ori dispreț pentru oricine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ne hotărâm să ne retragem temporar. — Spune-mi, cine-i acest Frank cel Mic? insistă ea. — Hopa... scuze Boontay, tocma mă cheamă mama, tresă plec. O să mă bagi În bucluc zău așia. Vin Mamă... nu, nu dau telefoane obscene prostituatelor... Trântesc receptorul În furcă. Curva aia babană poasă duc-o sculă. Bine. Are nevoie ca curu de asta. Senzația ciudată din pantaloni Îmi sugerează că nu mi-ar strica o ședință de lăbăraie cu Hector Fermierul. O labă bună cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
e pentru tine Bunty. Oricum, Încearcă să nu-ți faci griji exagerate. Am mai avut de-a face cu perverși din ăștia până acum. Cei mai mulți, scuză-mi expresia, numai gura-i de ei, n-au nimic În pantaloni. Dacă le trântești telefonul În nas Își Închipuie că te-ai speriat. Se hrănesc din spaima asta. Păstrează-ți calmul cât poți și vorbește cu ei. Atunci Încep să se dea de gol. Devin neglijenți și-și dau drumul la gură. — Ofițerul vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Neonul ăla fluorescent pâlpâie din nou. Nu-i de mirare că mă simt ca un rahat aici. N-ar putea puțoii ăia zgârâie-brânză să cheltuiască mai mult decât puțin mărunțiș pe Întreținerea rahaturilor ăstora simple? Gus vine până la mine și trântește o cană plină cu cafea pe biroul meu. — Bruce... trebuie să te văd. M-am simțit atât de singură de când l-am părăsit pe Bob. Chiar m-am gândit să mă Întorc la el... ai spus că e plecată Carole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mine? I-am zis lu Frank cel Mic despre tine. Vrea să te lingumpic n pizdă, aia vrea! Îmi cobor vocea și o fac gâfâită. Io nu... Apoi iarăși pe nas: Ba da! — LASĂ-MĂ ÎN PACE! urlă curva, apoi trântește receptorul În furcă. Mă Întorc la hotel și urc la mine În cameră unde mă uit la Cartoon Channel și Îmi râd puțin În sinea mea. Sunt puțin dezamăgit că Bunty nu s-a simțit În stare să-mi urmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la mai mult de la un infractor. Toți irlandezii sunt așa, În afară de protestanții din Irlanda de nord, frații noștri. Cumpăr o cartelă telefonică și o sun pe Bunty. — Îi bine Boontay iubire? Cum ți-e? — Lasă-mă În pace! urlă ea trântind receptorul În furcă. Mi s-a sculat, așa că mă duc În cartierul roșu. Încerc s-o pun cu o curvă neagră, dar coaiele mă dor atât de tare după șutul ăla Încât nu mi se poate scula. Puțoii ăia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Toal gura lui de babă. Gura aia: clănțăul unui hoț care nu se poate abține să bârfească Încoace și-ncolo despre ce a șutit, iar apoi mai e și Îndeajuns de prost Încât să se mire când ușa celulei se trântește În urma lui. — Oricum, mai ai și alte vești? Întreabă el. — Nu, am stabilit o legătură cu Amanda așa cum mi-ai spus tu. Asta-i o chestie strălucită. — Mmm. Bine... zice Toal. Pot deja să simt cum se desprinde de sub vraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
că pula noastră chiar se Întărește la greu acum și suntem nevoiți să ne descheiem la nasturii de la pantaloni. — Știu totul. Acum povestește-mi fanteziile tale sexuale, Boontay. — Tacă-ți fleanca! Pervers mic și scârbos! Lasă-mă În pace, bine? Trântește receptorul. Pizda-i bășicată. Derulăm caseta video până unde un armăsar slinos de pe continent, care pare cam obosit, fute-n cur o muiere cu vergeturi. Marfa-i uzată, da s niște prim-planuri excelente. Scula sigur e bine unsă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-mi Încălca proprietatea Stronach, ce dracu! Dacă ai vreo reclamație de făcut că-i prea multă gălăgie, sună la poliție ce pula mea! E Crăciun, ce pizda măsii! Îl Îmbrâncesc În piept, iar el zvâcnește În spate din prag. Îi trântesc ușa-n nas. Puțoiu ăla a avut un an Întreg să doarmă. Io muncesc tot anu. Încerc să mă uit la televizor cu un ochi. E un film pe Channel Four, unde ni se arată o secvență scurtă cu pizda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din când În când spre ochii măriți de uimire ai lui Bladesey. Măriți de lentilele alea, par și mai gigantici decât ai lui Frank Sidebottom. Faceți cunoștință cu ochelarii cei noi ai lui Bladesey. La fel ca și cei vechi. Trântim receptorul În furcă și Îi facem Confratelui Clifford Blades semne Încurajatoare cu degetele mari de la mână. — Bine, trebuie să mergem la un magazin cu discuri și să găsim niște albume și casete de-ale lui Frank Sidebottom. Prin asta Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o direcție greșită, ne Îndepărtăm de mașină. Ne uităm În urmă și Încetinim, ne recăpătăm suflul și ne răsucim, stând pe loc și zâmbind pe când ea se apropie de noi gâfâind. Apoi facem un joc rapid de picioare și Îi trântim o intrare În stilul lui Charlie Cooke, Încât, dacă ar fi fost În apărare, ar fi trebuit Într-adevăr să plătească pentru a se Întoarce În parcare! Te-am prins! Fă asta Stronach! Cade În genunchi urlând de frustrare În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
am rămîne doar la acest nivel și nu am putea decola spre un alt orizontul alegoric. Toate elementele ne pot ajuta să surprindem ceva care se referă și la modul de a fi al omului. Capricios ca și vîntul, el trîntește mereu cîte-o poartă mînios și... definitiv. O poartă pe care, la următoarea rafală, o redeschide tot atît de impetuos. Și tot așa... Pe drumul către finalizarea acestui poem am urmărit o exigență. Sau, mai bine zis, am fost călăuzit de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile trîntite de vînt lovesc sincopat pămîntul, provocînd tresăririle vreunui unui eventual observator. Tristețea este doar sugerată de părăsirea locului și de manifestarea cît se poate de firească a naturii. Bătînd nucile devine astfel un kigo de toamnă ce poate fi canonizat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu neputință să te bați. Intelectualitatea este necesar să lăbărțeze mușchii și să asigure o falcă pasivă. Ca să vorbim ca savanții lui Molière, ideea face să stagneze sângele la creier, paralizând violența brațului și accelerând, poate, numai velocitatea piciorului. A trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este a trăda enciclopedia și cultura. Un bărbat cultivat nu dă niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul care a încercat, de pe poziții neogramatice, să demonstreze, sub titlul Istoria limbii române, continuitatea latinăromână în limba textelor românești din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
basarabean „civilizat“: „La masă știți ce ne-a dat? În loc de un potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit niște blide cu bulion, biftecă, fricasă, volăvai și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a simfoniei Manfred (trebuie să aflați și asta), un foarte cunoscut și apreciat dirijor ajungea la ultima mișcare și dădea intrare orgii. Dar cum organistul lipsea, după un moment de derută, acesta începea să cânte din gură partea instrumentului. Depășit, trântea bagheta de pupitru și țipa disperat: Ei bine, nu pot să fac ca orga! Un mucalit din orchestră îi replica pe loc: Păi, n-aveți destule țevi! Scena, tipic balcanică, avea toate ingredientele: Și organistul care lipsea (da! lipsea fiindcă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Viscolul zgâlțîia acoperișul... văzduhul gemea în depărtare. În răstimpuri, pe pale de vânt, se auzeau urlete de lupi flămânzi, înmulțite de ecoul văilor... Era înfricoșător, lugubru, ăuitul lor. O rafală năvali peste ceardac și zgudui ușa de la tindă, din țâțâni, trântind-o de perete... - Hai, mamai... hai, mai încearcă!... o îndemna bătrâna cu o răbdare de sisif, mângâind-o cu degetele, ușor, pe fruntea scăldată de sudoare. Pădurarului i se frângea inima de mila tinerei lui neveste, dar și de a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îngrijit cu duioșie ca pe un prunc lângă ea, sub privirile umezi ale bătrânului Toma care se gândea la Anuca orfană de mamă ca și el. Se învațase în doi... nedespărțiți. Se hârjoneau, se fugăreau cu Pârvu prin pădure, se trânteau, se tăvăleau prin iarbă și iarna prin zăpadă, cât era ziulica de mare. Dar, într-o zi fata și-a dat seama că puiul de lup era mai voinic decât ea, chiar și ca Pârvu. Suru trecuse de un an
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
omule... ci-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci s-ar faci omu‟ făr‟un strop di vin, măi!.. - Ș‟aceala, să cie profiriu di Bohotin! ..se băgă în vorbă altul. - Strașnic vin, măi, zice altul! ..îmi vini să trântesc cu căciula di podele, măi. Îți dă atâta putere, că.., aș trânti un pumn în pământ, să iasă pe ceilantă parte, și se pregăti omul încordat, să lovească pământul cu pumnul. Unul speriat, sări apucându-l de mână: - Măi Gheorghe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
faci omu‟ făr‟un strop di vin, măi!.. - Ș‟aceala, să cie profiriu di Bohotin! ..se băgă în vorbă altul. - Strașnic vin, măi, zice altul! ..îmi vini să trântesc cu căciula di podele, măi. Îți dă atâta putere, că.., aș trânti un pumn în pământ, să iasă pe ceilantă parte, și se pregăti omul încordat, să lovească pământul cu pumnul. Unul speriat, sări apucându-l de mână: - Măi Gheorghe, șăz mai ghinișor... dacă ne răsturnăm? La altă masă, câțiva au cântat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
șopteau gurile pizmașe, în urma lui. Și, pătruns de ură, care-i intra încetul cu încetul în inimă, în tot trupul, dar și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând: - Tot a me‟ ai să cii, fa Anucă! Trântind ușa de perete, mare cât un mal, podelele scârțâiră jalnic sub greutatea pasului său, și se opri lângă tejghea. În crâșmă lăutarul le suspina din gură și din vioară, la ureche, bătrânilor, cântece vechi, neauzite... neascultate, din alte vremuri, care
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]