3,617 matches
-
acest eveniment cultural. Grupul format din elevi de la Colegiul Tehnic „Unirea”, Pașcani care avea o pancartă pe care era scris „163 de ani de la nașterea poeetului Mihai Eminescu”, Împreună cu Valentina Becart au recitat poezii din opera marelui poet, spre surprinderea trecătorilor. Aceștia s-au deplasat spre Casa de Cultură, Primărie și apoi Colegiul Unirea. Tinerii au ales să marcheze Într un mod mai deosebit această zi importantă pentru cultura românească, pentru a le reaminti pășcănenilor opera marelui sciiitor” (Oana Sandu). Când
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Alexe Bate vântu-n ram de nuc Răvășind grădina toată Nu știu calea s-o apuc Peste tot e numai zloată Bate vântul printre vii Biciuind fără de milă Plâng butucii goi pustii Lapovița-mi face silă Bate vântul răscolit Alungând toți trecătorii Porțile au amuțit Sus pe cer se-nchină norii Bate vântul bate rău Crengile se crapă moarte Apa-ngheață în pârău Gândul meu zboară departe Bate-un vânt rătăcitor În fereastra de la tindă Dorul meu cheamă alt dor Din scrisoarea
V?nt ?i dor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83334_a_84659]
-
de șoc - adică hainele pe care le poartă ele când se aventurează într-un club necunoscut ca să agațe potențiali soți milionari. Chiar arată superb. Arată însă și total aiurea pentru Kilburn: așa cum merg legănat în josul străzii, în hainele lor șic, trecătorii rămân cu gura căscată la vederea acestor două frumuseți exotice. Au ajuns deja în Queen’s Arms și rău au făcut, după cum și-au dat seama imediat ce au intrat. A fost nevoie să dea din mâini ca să vadă ceva prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
zgomotos, după care se dau amândoi jos din pat și merg să alerge pe plajă. Pentru Jemima este pură fericire, pentru că este atât de neobișnuită cu traiul aproape de apă, cu soarele cald de dimineața devreme, sau cu zâmbetele prietenoase ale trecătorilor. Se opresc să ia micul-dejun pe drumul de întoarcere: un pahar de suc de legume, o brioșă de coacăze sau un biscuite cu afine fără zahăr și fără grăsimi. Brad se duce apoi să facă un duș acasă, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
focut voi două, fetilor? Ei? ne-a întrebat evreul. A ieșit din spatele standului ca să ne inspecteze. Jumătate din stradă se uita la noi, iar traficul aproape că s-a oprit în momentul în care Benny a început să gesticuleze către trecători. —Mă-ntreb, s-a bătut el cu mâna în piept, ce se întâmplă? A început să-și fluture brațele arătând spre Brigit și spre mine care stăteam în mijlocul străzii cu părul nepieptănat și machiajul scurs. —Și ce văd? a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toată lumea se întorsese la școală, nu se mai făcea să zaci așa. întotdeauna am fost extrem de preocupată de ceea ce gândeau ceilalți despre mine. Dar de data asta nu-mi mai păsa. Nu mă mai interesa absolut deloc. Mă holbam la trecători cu ochii adânciți în orbite, copleșită de disperare. — Omul ăla chiar o să poată să ne deschidă ca să intrăm înapoi în casă? am întrebat-o pe mama. —Daaaaa! Pentru numele lui Dumnezeu, Rachel, daaaaa! Și n-o să trebuiască să ne ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Am mărit pasul și eram pe punctul să dau buzna în bloc și s-o iau la goană, în sus, pe scări, când Luke a încetinit. După care s-a oprit de tot din mers. M-a tras din calea trecătorilor și m-a sărutat pe obraz. Eu muream de nerăbdare să-i pun mâna pe penis, dar fusese o întâlnire atât de plăcută, de respectuoasă că m-am forțat să mai aștept câteva minute. —îți mulțumesc pentru o seară minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
înfricoșată, mai să-mi ies din minți. Dar oricât de frică mi-ar fi fost să rămân, mi-era și mai frică să plec. M-am ridicat, m-am sprijinit de un zid și am continuat să mă uit la trecători cu ochi imploratori, înghețând de teamă la fiecare privire încruntată pe care mi-o aruncau. Nu știu cât am zăcut acolo, mică și disperată, până când, în sfârșit, un băiat a venit la mine. în câteva propoziții scurte, rostite într-o limbă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
avusese toiagul asupra lui? Bănuia, cumva, că îi ascunsese ceva? Inspectorul preferă să lase întrebarea în suspensie, era mai bine decât să-i dea un răspuns direct. No, spuse Calistrat, văzând că Toma tace, poate că nu-i decât ceva trecător, o să mai încercăm. Nu ne va fi lesne. Nu știu cum să fac să te învăț mai bine. Lucrurile astea nu se învață, meseria se fură, numai că, vezi tu, noi nu prea avem timp la dispoziție. Nu mă duce capul cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
decât o soluție de moment, nu puteau proceda așa la infinit. Statistic vorbind, la un moment dat, ceva putea merge prost. Ori se împiedica unul dintre ei și nu mai apuca să se protejeze sub toiag ori se nimerea vreun trecător prin preajmă, pe care le-ar fi fost imposibil să-l salveze. Monstrul atât aștepta, o greșeală din partea lor, mai devreme sau mai târziu, era în firea lucrurilor ca ceva să nu se învârtă rotund. Bestia avea tot timpul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Se sting clepsidrele arse de soare, Se sparg paharele pline cu timp, Se-nchin imensele bolte de sare, Se tulbură-n ape un alt anotimp. Mă uit în oglinda albastră din zare, Aud tărâmul, mă strigă-n răstimp, Te-aștept, trecător cu vorbe ilare, Căci pieptu-mi tresare ca valul în mare. Când roua lucește cu lacrimi de înger Și-n suflet simt cântecul mării, Eu las la o parte durere și temeri Și trec în regatul uitării. Dar iar răsăritul din
ANTOLOGIE by Cherbel Lavinia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/249_a_525]
-
imenși, expuși ca o marfă în vitrină. Nu prea înaltă, dar bine sculptată, cu mușchi fermi și bine definiți de fibre alungite, trădând mult antrenament, cu un picior care știa să pășească în așa fel încât să atragă toate privirile trecătorilor, era o ispită de care niciun băiat n-ar fi fugit. În seara aceea se simțise singură și dornică de dezlănțuire. Nu prezentam niciun interes pentru ea, eram departe de a fi genul masculului cu care să se antreneze, dar
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
gest nebunesc. Am mers spre Avenue de Clichy și ne-am așezat la o masă de pe terasa unei cafenele mari. XII La ora aceea Avenue de Clichy era foarte aglomerat și o imaginație extrem de vie ar fi putut vedea în trecătorii aceia personajele multor idile mizere. Erau funcționărași și vânzătoare, bătrâni care ar fi putut foarte bine să fi coborât din paginile romanelor lui Balzac; membri - masculini și feminini - ai profesiilor care adună profituri de pe urma slăbiciunilor omenirii. Străzile cartierelor mai sărace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a luat-o. A venit vara apăsătoare și înăbușitoare, și nici măcar noaptea nu era destul de răcoroasă pentru a-ți odihni nervii chinuiți. Străzile ca un cuptor răsfrângeau noapte de noapte căldura care se revărsase asupra lor în cursul zilei și trecătorii își târau obosiți picioarele pe drum. Nu-l mai văzusem pe Strickland de câteva săptămâni. Ocupat cu altele, încetasem să mă mai gândesc la el și la treburile lui. Dirk, cu lamentările sale inutile, începuse să mă cam plictisească, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dintr-o singură încăpere. Sunt ca niște gherete de la un iarmaroc aglomerat sau ca niște cuști de animale de la un circ. La fiecare poartă vezi o femeie. Unele se reazemă alene de stâlpii porții fredonând ca pentru ele sau strigând trecătorii cu glas răgușit, iar altele citesc apatia. Sunt franțuzoaice, italience, spanioloaice, japoneze și chiar și negrese. Unele sunt grase și altele slabe. Și sub stratul gros de fard de pe fețele lor, sub negrul greu de pe sprâncene și rujul stacojiu de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
poftă de luptă și, cât ai zice pește, se stârni un meleu ca la rugby. Se răsturnară mesele, se sparseră paharele și halbele. Era iadul pe pământ. Femeile alergară spre ușă sau se adăpostiră îndărătul tejghelei. Din stradă intrară înăuntru trecătorii. Se auzeau înjurături în toate limbile, bufniturile pumnilor și pocnetul palmelor, strigăte; iar în mijlocul camerei vreo doisprezece bărbați se băteau pe viață și pe moarte. Deodată năvăli înăuntru poliția și toți cei care putură se repeziră la ușă. Când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe Corăbiei, în jos. Acum când scriu, revăd tot drumul parcurs ca și cum aș fi spectatorul propriului meu film. Mi se înșiruiesc casele de pe atunci (una, colț cu Franklin, era în construcție) și mai mult decât atât, îmi amintesc chiar figurile trecătorilor pe care i-am întîlnit. (O fată cu un geamantan pe care abia-l târa ― o clipă m-am gîn-dit s-o ajut, dar am renunțat descoperind că era urâtă; ― o femeie elegantă care a oprit o mașină ― i-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
rog nu mă urmări. E urât ceea ce faci. Nu sânt ceea ce crezi. ― Dar de unde știi ceea ce cred? ― Purtarea dumitale mi-o spune. Mi-a întors spatele și a intrat la întîmplare într-un magazin. Am rămas buimăcit în stradă. Câțiva trecători, martori involuntari, au surâs văzând scena. Totuși respingerea ei brutală nu mi-a făcut deloc sânge rău. Aș zice că m-a bucurat într-un fel. ― Cu cât lupta e mai grea, gândeam, cu atâta izbânda va fi mai mare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
era greu să opresc o mașină, dar inerția în care aș fi fost silit să stau pe pernele ei nu cred că puteam s-o îndur. Mie îmi trebuia goană, mișcare, risipă de energie, istovire fizică. Mă loveam uneori de trecători, care întorceau capul după mine, mirați parcă ar fi avut de-a face cu un nebun scăpat din balamuc. Nu mă sinchiseam ― ce-mi păsa de ei? Ajuns la locuința Mihaelei, am urcat scările tot în fugă sărind vijelios treptele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
înțeles ce anume se întîmplase. ― Și ai văzut-o? Ai vorbit cu ea? ― Eu? De azi înainte n-o mai cunosc. Spunând acestea au podidit-o lacrimile. Dumnezeule! Alexa, femeia aceasta de granit, plângea pe stradă în văzul și auzul trecătorilor care întorceau capul după noi. Marile dureri nu dor la început. Sânt mari pentru că deschid o rană care nu se mai vindecă. Poate de aceea mă simțeam atât de liniștit după destăinuirea Alexei, ca și cum nu se întîmplase nimic. Chiar am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai elocventă a atitudinii mele apolitice și reacționare. Mulțumită istețimii Adélei, aceste insinuări au rămas fără urmări. Dar nu a putut să împiedice apariția celor două caricaturi. Într-una din ele, eu eram de capul meu în fața monumentului eroilor, iar trecătorii se înghesuiau în jurul pușculiței pentru orfanii de război și cei obișnuiți, cu bancnote mari în mână. Alături, în cea de-a doua caricatură, eu tocmai întindeam pușculița unui cofetar, care îmi dădea în schimb un cornet uriaș, plin cu globuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
murdare ci închise la culoare din cauza timpului care a trecut nemilos și a lăsat adânc amprenta. Când treceam de acasă spre școală și invers, îl vedeam prin perdele stând cu coatele pe pervaz și privea pe de o parte la trecătorii de pe șosea, pe de altă parte la deplina-i singurătate. Din primăvară până în toamnă târziu, îl vedeam de asemenea în compania singurătății, stând pe prispă sau cu coatele pe gard. Așa cum ne învăța părinții și învățătorii la școală eram copii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe de altă parte la deplina-i singurătate. Din primăvară până în toamnă târziu, îl vedeam de asemenea în compania singurătății, stând pe prispă sau cu coatele pe gard. Așa cum ne învăța părinții și învățătorii la școală eram copii cuminți, salutam trecătorii cât și pe acei gospodari pe care-i vedeam trebăluind prin ogradă sau stând la gard și observând consătenii care circulau care încotro după diferite treburi. Când ajungeam în dreptul modestei gospodării la care fac referire, unii dintre copii erau cuviincioși
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cel mai perseverent gând, pe care ea îl mai avea acum. Pentru dânsa, bătălia era deja încheiată, ea însăși îi spusese asta odată lui Victor: - Nici imaginația nu-mi mai schițează nimic... N-am idei, nici vise... - Dar este ceva trecător și, foarte curând, îți vei reveni în puteri pe deplin. Chiar dacă tu nu vrei, eu tot cred că ar 1 Cuvinte atribuite lui Pavel Puiuț (în interpretarea lui Gheorghe Dinică) și preluate din filmul de comedie neagră din anul 2002
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
evaporarea apei, un minimum de umiditate. Veți zice, probabil, că și asceții au, uneori, nerușinate vise erotice. Dar, iertați-mă, de ce nu l-ați declarat pe Procust profesor de estetică? De ce-l socotiți un tâlhar sadic, un obsedat, care pândea trecătorii, între Megara și Atena, lugindu-i pe cei scunzi și scurtîndu-i pe cei înalți, cu ajutorul celor două paturi ale sale? Nu e el adeptul cel mai radical al "canonului grec", care le spunea sculptorilor ce lungime trebuia să aibă nasul și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]