3,565 matches
-
convenabile decât cele descrise geometric. 2. Pentru a evita acest rezultat, arhitectul poate Încerca să studieze atent situația, Încercând să estimeze comportamentul așteptat, și să prevadă dinainte patternurile care vor fi alese de trecători, proiectând În așa fel aleile Încât trecătorii să nu mai simtă nevoia de a crea sau de a alege scurtături. Aici este vorba deja despre un progres, În sensul că există o disponibilitate din partea arhitectului de a-și conforma creația instituțiilor informale care descriu nevoile efective ale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
construcția aleilor pentru o fază ulterioară a procesului de construcție. El va inaugura parcul fără nici o alee, permițând consumatorilor să circule liber peste gazon. După o săptămână sau două, el va urmări pe unde s-au stabilizat cărările și traseele trecătorilor și le va betona, ridicându-le la „rangul” de alei oficiale. Rezultatul acestei a treia alegeri va fi un parc curat, cu gazonul intact și În care oamenii au pe unde merge fără să treacă prin noroi. Logica descrisă de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
etc. C. recunoaște că are un „cuget mic cu zeii mici”, că nu caută nimic dincolo de lucruri, deoarece „cerul e pe pământ”, „cu fete, struguri, flori și artă”. Lipsit de iluzia transcendenței, încearcă să-și vindece tristețea de a fi trecător intensificându-și iubirile și chefurile sau semețindu-se în fața eșecurilor și a morții, încredințat că a fost învestit cu „marea misiune a Frumosului”. Totuși, cuprins de melancolie și resemnare, poetul, „c-o desnădejde care n-are nume”, e gata să
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
deschide o poartă albă”). Poezia se hrănește din câteva teme dominante: criza de comunicare în lumea de astăzi, sentimentul neantului, incapacitatea de adaptare, pierderea candorii, apoi singurătatea, spaima, durerea, misterul („Omul va părăsi cuvântul/ Infecția lirică își va coase limba/ Trecătorul demn de sensurile noi și posibile/ Va pune în mișcare semnificația oglinzilor neparalele”) etc. Important este că toate aceste traiectorii tematice converg spre dilema fundamentală a limbajului, de unde consecința că lirica lui A. este un permanent dialog al propriului limbaj
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
până acmu (pre cât a mea socoteală a cunoaște poate), macar cu prepusul vreun chip de săvârșit chiteala nu dă. Toți niște atomuri putredzitoare sintem, toți din nemică în ființă și din ființă în putregiune pre o parte călători și trecători ne aflăm. Una numai rămâitoare și în veci stătătoare să ține și ieste, adecă sfârșitul carile în bunătate să plinește. Căci din cea vie și vecinică adevărată socoteală începătura începăturilor și sfârșitul sfârșiturilor purcede. Nici alt sfârșit bun și fericit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
erau „expuși”adică erau abandonați pe pragul locuinței, iar dacă din anumite motive tatăl nu mergea să ridice copilul și să-l aducă în casă, recunoscându-l astfel și dându-i numele său, atunci copilul putea fi ridicat de oricare trecător. Dacă altcineva decât tatăl lua copilul, exista posibilitatea ca el să fie înfiat de către binefăcătorul său, sau să fie crescut în familie pentru a deveni sclav. Dar abandonul copilului putea servi și ca protest împotriva zeilor sau a unei decizii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea locuitorilor și locul de unde își procurau hrana. În rubrica unui sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa". Hanul fiind bine întreținut și aprovizionat, serviciile sale erau solicitate de trecătorii care aveau treburi prin Iași sau făceau doar tranzit prin capitala Moldovei. În acest local, în trecere spre București, pentru scurt timp, a fost găzduit și Toader Vârnav, unde, dintr-o confuzie, însuși hatmanul Moldovei, în miez de noapte, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare, funcție de numărul poștelor și depărtarea dintre ele. Deoarece prin Jurnalul Consiliului de miniștri din 21 februarie 1853, întocmit de fostul domn Barbu Dimitrie Știrbei și publicat prin Buletinul oficial nr. 11 din 16 martie 1853, se percepea „taxă de trecători" peste podurile și zăgazurile de pe proprietățile particulare, M. Kogălniceanu la 29 februarie 1864 cu ordinul nr. 5858 dispunea prefecților ca în fiecare district (județ) să se numească comisii de anchetă, compuse din prefect, un inginer, delegat de Ministerul lucrărilor publice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Kogălniceanu la 29 februarie 1864 cu ordinul nr. 5858 dispunea prefecților ca în fiecare district (județ) să se numească comisii de anchetă, compuse din prefect, un inginer, delegat de Ministerul lucrărilor publice, care să constate dacă podurile și zăgazurile la trecători, pentru care se iau taxe, sunt făcute și întreținute în condițiile stabilite și dacă proprietarii posedă pentru acest drept titluri în regulă. Iar dacă nu, să fie date în îngrijirea Departamentului lucrărilor publice, conform art. 6 din jurnalul menționat. Taxele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai prost decât anul trecut. Ce mă face să afirm asta: în vreme ce în 2006 transmisiile în direct erau concentrate pe cărți (e drept, ale unei singure edituri), acum Realitatea și-a organizat propriile dezbateri (cea cu Nobelul, urmărită de doi-trei trecători pe la standul televiziunii și-n rest de acasă din fotoliu), a lansat propriile cărți (colecția „Cotidianul“), „deturnând“ atenția de la expozanți. Totuși - bilele albe În primul rând, nu-i pot înțelege pe aceia care regretă locația de la Teatrul Național. Ne amintim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pentru ei singurul lui bou. Zugrăvind această viață sărăcăcioasă, Ovidiu se plagiază pe el însuși (Tecta senis sueunt, nigro deformio fumo; /Ignis in hesterno stipite parvus erat). Desigur, bătrânul Hyrinus care stă în fața porții și îi invită pe cei trei trecători amintește de Abraham așezat în fața cortului său și de cei trei îngeri (Abraham și Sara sunt bătrâni și fără copii, ca Filemon și Baucis, dar spre deosebire de cuplul biblic, aceștia din urmă sunt foarte săraci). Ovidiu știe să picteze puterea zeilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a găsi în fine axul, pivotul care pecetluiește unirea, patul-arbore cioplit în măslin: el își va găsi patul, precum fluviul reîntoarcerii la Hölderlin în poemul "Heimkunft" (Întoarcere), în care poetul evocă sosirea în ținutul natal: Totul pare familiar, salutul între trecători/ pare să vină de la prieteni, toate chipurile par să fie din familie". Oameni și lucruri din ținutul natal au un aer de familie. Și totuși nu este încă intimitate; ei se închid în ceea ce le este cu adevărat propriu. De
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din cauza înflăcărării ei"313. În Haut-Valais, banii sunt foarte rari, produsele din belșug. "dacă într-o zi vor avea mai mulți bani vor fi cu siguranță mai săraci". Și la capătul opus, oamenii din Bas-Valais "îi jecmăneau destul de bine pe trecători"314. Ospitalitatea domnește la acești oameni pentru că ei trăiesc departe de lume, iar cei care vin să-i vadă o fac pentru că "ne iubesc iar noi îi primim cu prietenie". O astfel de ospitalitate se bazează pe absența sa de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un câștig frumușel și fără să fi suferit nici o silnicie". Pelerinii erau bine primiți, hainele lor umede erau uscate lângă vatră și "după ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
op. cit., pp. 61-66. 359 Această identificare cu tatăl/victimă este prezentă și când el acoperă corpul cadavrului de țap sau cel al leprosului. 360 Vezi Jacques Berchtold, op. cit. 361 Pierre-Marc de Biasi, op. cit. 362 Este într-adevăr vorba de: "un trecător împopoțonat după moda orientală", "sărutări de mâini după obiceiul oriental". 363 Op. cit., p. 50. 364* Trad. rom. cit., p. 57 (nota trad.). 365 A. E. Pilkington, "Point of view in Flaubert's La Légende de saint Julien", în French Studies
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
neclară”. Phleps avea să se subordoneze Grupului de Armate „Ucraina de Sud”, comandat de generalul Johannes Friessner. Cei doi generali s-au întâlnit la 28 august. Friessner voia să utilizeze competențele generalului SS pentru câștigarea controlului asupra Brașovului și a trecătorii Predeal. Divizia 8 cavalerie era transferată din zona Budapesta pentru a fi angajată în acțiunea coordonată de obergruppenführer-ul Phleps; la dispoziția sa mai era pusă și divizia 4 munte. A. Schmidt a organizat pe lângă statul-major al generalului Phleps, la Târgu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trecătorile Carpaților. însă în zonă nu mai exista un adevărat front german, căci trupele germane erau în derută, în fața înaintării continue a sovieticilor. „Cu toate acestea, oamenii noștri reușesc să încetinească timp de mai multe zile trecerea inamicului prin anumite trecători ale Carpaților și să ajute în mod eficient mai multe grupuri de civili germani - oameni și femei disperați care fug ca nebunii. Curând totuși, comandourile noastre sunt forțate să bată în retragere.” Echipați ca soldați români, oamenii din grupul sublocotenentului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România” se considera că scopurile acestei mișcări erau: „a. - săv`rșirea de acte de diversiune asupra transporturilor, care duc Armatei Roșii munițiuni, carburant, armament etc., adică, prin acte de diversiune să `ntrerupă aprovizionarea frontului; b. - să se pregătească pentru `nchiderea trecătorilor de munte `n momentul retragerii Armatei Roșii; c. - să organizeze un serviciu de informații `n România care să fie `n legătură cu serviciul de spionaj și comandamentul german” (`n Florin Constantiniu, loc.cit., p. 73). ASRI, fond „D”, dos. 144
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult normele demnității și mândriei. Elemente magice preistorice, care rămân apanajul lui Hermes, coiful și încălțările înaripate, contribuie la considerarea lui ulterioară ca mare vrăjitor și patronul magiei. Monumentul său - o grămadă de pietre la marginea drumului, unde din pietate trecătorii aruncau la trecere câte o piatră; numele - "cel de pe grămada de pietre"; pe această grămadă de pietre se înălța o coloană, cu semnificație falică, legată de procreare, (după: Walter F. Otto, Zeii Greciei. Imaginea divinității în spiritualitatea greacă", București, Humanitas
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lăsat o descriere veridică a activității antisemite a „legionarilor rebeli”, așa cum i-a definit el, Într-un târg din apropierea Iașiului, Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" , activitate care s-a desfășurat În mod deschis și fără o ripostă din partea autorităților: acostau trecătorii În zilele de târg și sărbătoare „instigându-i contra evreilor, cărora li se datoresc toate lipsurile și scumpetea de azi”. Ei nu se mulțumeau doar cu instigarea cetățenilor, ci s-au adresat și trupelor militare În trecere prin orășel, „instigându
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dame”, au lovit În evreii din convoaie, i-au Înjurat și i-au scuipat. Lor li s-au alăturat soldați și chiar ofițeri care au adus răniți de pe front, furioși de pierderi și Însetați de răzbunare: „Am fost loviți de trecători și În fața Institutului Notre Dame de un ofițer român care supraveghea coborârea răniților din mașina militară la spital... ne-a lovit și insultat fără ca să știm pentru ce”43. „Micii ucigași” „Micii ucigași” au fost vecini ai evreilor, simpatizanți cunoscuți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
acestea Însă, nici unul dintre ei nu bănuia că sunt duși spre moarte. „Sistemul general”, a notat un evreu, era „Încolonarea evreilor În lungi șiruri, escortați și bătuți de acei ce-i conduceau, pe drum loviți, scuipați și batjocoriți de toți trecătorii creștini”111. Spaima era insuportabilă și Înainte de intrarea În curte, deoarece În orele dimineții, convoaiele cuprindeau și femei, copii, mulți evrei fuseseră bătuți atât de crunt, Încât fața lor se transformase Într-un terci de carne din care picura sânge
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
patru delegați ai Comunității și trei medici evrei, medici români, sanitari și soldați din Compania sanitară nr. 4. La 3 iulie, la ora 14.30, trenul s-a oprit pe peronul companiei sanitare, În afara câmpului vizual al pasagerilor sau al trecătorilor. Cu circa trei ore mai devreme, unul dintre fruntașii Comunității, David Laufer XE "Laufer, David" , a fost chemat la statul-major al Armatei a 3-a, iar un colonel a cerut Comunității să pregătească lenjerie și alimente pentru trenul cu evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]